Se reia Războiul Malvinelor. Tensiuni între Argentina şi Marea Britanie

Preşedinta Argentinei Cristina Kirchner a publicat joi în presa britanică o scrisoare deschisă adresată premierului David Cameron, în care cere deschiderea de negocieri cu privire la suveranitatea Insulelor Falkland, unde, la mijlocul lui martie, este programat un referendum, relatează AFP. Cameron a respins această solicitare imediat.

Cristina Kirchner

Publicarea scrisorii la 3 ianuarie coincide cu marcarea a 180 de ani de la preluarea de către brtanici a controlului asupra acestui arhipelag din Atlanticul de Sud, "situat la aproximativ 14.000 de kilometri de Londra", "în urma unei demonstraţii flagrante de colonialism", scrie Cristina Kirchner. "De atunci, Marea Britanie, o putere colonială, a refuzat să restituie acest teritoriu Republicii argentiniene, împiedicând-o astfel să îşi restaureze integritatea teritorială", se adaugă în scrisoarea publicată sub formă de broşură în cotidianele de opoziţie The Guardian şi The Independent. O copie a fost adresată secretarului general al ONU, Ban Ki-moon.În 1965, ONU a adoptat "o rezoluţie, invitând cele două ţări să găsească o soluţie negociată la această dispută asupra suveraniţăţii" insulelor, care a fost urmată de "multe alte rezoluţii", continuă preşedinta argentiniană, invitând din nou Marea Britanie să le "respecte", a îndemnat ea. Locuitorii Insulelor Falkland "organizează un referendum în acest an", a reacţionat Cameron, "şi sper că preşedinta argentiniană va ţine cont de acest referendum şi va recunoaşte că locuitorii din Falkland trebuie să îşi aleagă viitorul", a adăugat el."Dacă vor alege să rămână în Marea Britanie, îi voi sprijini sută la sută", a adăugat el.

Acest referendum pentru autodeterminare va avea loc pe 10 şi 11 martie, a confirmat luni la Londra un purtător de cuvânt al Adunării Legislative din Insulele Falkland.

Cu această ocazie, populaţia insulelor, bogate în resurse petroliere, trebuie să decidă dacă vrea ca Falkland să rămână un teritoriu britanic sau să îşi schimbe statutul. "Nu suntem o colonie. Relaţia noastră cu Marea Britanie este liber consimţită", a subliniat Barry Elsby, membru al Adunării Legislative, într-un comunicat publicat la Londra.

Marcarea a 30 de ani de la Războiul Malvinelor, care a opus Argentina şi Marea Britanie în perioada 2 aprilie-14 iunie 1982 şi s-a soldat cu 907 morţi (649 argentinieni, 255 de britanici şi trei locuitori de pe arhipelag), a provocat anul trecut tensiuni între Buenos Aires şi Londra. Comitetul ONU pentru Decolonizare a îndemnat frecvent cele două ţări să deschidă negocieri. Dar Londra a refuzat, obiectând că cei aproximativ 3.000 de locuitori ai insulelor sunt cei care trebuie să îşi decidă liberi situaţia politică. În mesajul pe care l-a adresat de Crăciun locuitorilor arhipelagului, David Cameron a acuzat Argentina că nu le respectă "dreptul la autodeterminare".

Sursa:  REALITATEA.NET

Argentina, un FALIMENT DE SUCCES! Tocmai a plătit ultimele datori

Vă mai amintiţi de falimentul la care a recurs Argentina în 2001, întrucât obligaţiile de plată o sufocau? Iată că la 11 ani distanţă, Argentina reuşeşte să pună capăt cu succes îndeplinirii tuturor obligaţiilor suspendate la acel moment, din cauza băncilor care au dus-o în acea criză. Ar fi posibil un asemenea scenariu pentru Grecia? Cel mai probabil este exclus.

Argentina a rambursat vineri ultimele titluri emise după îngheţarea depozitelor bancare în timpul crizei financiare din anul 2001, anunţând oficial sfârşitul pentru ‘corralito’, în timp ce preşedinta Cristina Kirchner a dat asigurări că va continua politica de dezîndatorare pentru a garanta ‘independenţa’ ţării în faţa volatilităţii pieţelor internaţionale, relatează agenţiile AFP şi EFE, potrivit Agerpres.

‘Am încheiat plata corralito. Fără datorii suntem mai liberi’, scrie acum pe pagina sa de internet a Ministerului argentinian al Economiei. Ultimele titluri rambursate au o valoare de 2,19 milirde de dolari, 78% din sumă fiind plătită creditorilor externi şi restul de 22% celor din Argentina.

După ce populaţia a retras 22 de miliarde de dolari din bănci în decursul a numai 3 luni, pe data de 1 decembrie 2001, guvernul de la Buenos Aires anunţa celebrul ‘corralito’ şi anume îngheţarea tuturor depozitelor bancare pentru a împiedica retragerea şi a restului de 70 de miliarde de dolari rămaşi în sistemul bancar, ceea ce ar fi condus la falimentul băncilor.

Această decizie a declanşat cea mai gravă criză economică şi socială din această ţară. Câteva zile mai târziu, FMI-ul a refuzat să acorde Argentinei un împrumut de 1,26 de miliarde de dolari şi pe 23 decembrie guvernul anunţa că ţara a intrat în încetare de plăţi, datoria sa fiind atunci de peste 100 de miliarde de dolari. În consecinţă, guvernul a fost nevoit să se împrumute şi a emis titluri în valoare de 19.6 miliarde de dolari, ultimele fiind rambursate vineri.

‘O perioadă istorică s-a încheiat’, anunţa joi preşedinta Cristina Kirchner, susţinând că ‘ceea ce rambursăm acum nu este altceva decât ceea ce băncile ar fi trebuit să ramburseze cetăţenilor’. Ea a mai subliniat că datoria în dolari a ţării sale, ce reprezenta în anul 1992 un procent de 92% din PIB, este astăzi de ‘numai 8,4% din PIB’, după ultimele rambursări.

Dar în cazul multor argentinieni coşmarul pierderii depozitelor bancare după ce băncile străine au părăsit Argentina fără să-şi ramburseze clienţii nu s-a terminat încă. Unii şi-au recuperat de-a lungul anilor banii din bănci în urma unor decizii ale justiţiei, însă alţii se luptă în continuare pentru depozitele lor.

De ce Grecia nu poate apela la încetarea de plăţi

Deşi se confruntă cu o presiune uriaşă a obligaţiilor de plată, Grecia ar risca enorm dacă ar recurge la încetarea rambursării datoriilor către împrumutători. În primul rând, Grecia nu are moneda proprie, ci una comună, euro.

Dacă ar recurge la faliment de bună voie, atunci Grecia ar trebui să înlocuiască uriaşele sume cu care este împrumutată în prezent pentru susţinerea cheltuielilor interne -  pensii, salarii, asigurări sociale etc.

Şi cum ar putea face asta? Tiparind masiv drahme. Revenind la drahmă. Ori, acest lucru ar fi echivalent cu deprecierea dramatică a drahmei, cu 75% în câteva zile.

Astfel, ar trebui recurs la blocarea conturilor bancare, adică la „corralito”, întrucât lumea ar retrage toate economiile în euro şi le-ar duce afară, de frica degradării situaţiei interne. Acest lucru ar putea conduce la tulburări sociale, foamete şi posibil chiar război.

Aşadar, ceea ce s-a potrivit Argentinei nu este o soluţie pentru Grecia, decât extrem de riscantă. Mai mult, falimentul dezordonat al Greciei ar putea fi o dramă pentru Europa, prin riscul de contagiune către celelalte ţări înglodate în datorii şi în criză – Spania, Italia, Portugalia. 

Sursa : capital.ro

Sursa: 2blackjack1.wordpress.com

Ministrul argentinian al Economiei: “Fără datorii suntem mai liberi”

Argentina va înapoia populaţiei, începând de astăzi (3.08.2012), prima tranşă din 70 de miliarde de dolari blocaţi în bănci în timpul crizei financiare care a zguduit ţara în 2001. Atunci, sistemul bancar al Argentinei a fost pe punctul de a se prăbuşi, din cauza datoriei publice imense, de 100 de miliarde de dolari, dar şi a blocajului economic. Colapsul a fost provocat, printre altele, de cursul dolar - peso, care a dus la retrageri masive din bănci ale economiilor populaţiei.


Argentina a rambursat vineri ultimele titluri emise după îngheţarea depozitelor bancare în timpul crizei financiare din anul 2001, anunţând oficial sfârşitul pentru “corralito”, în timp ce preşedinta Cristina Kirchner a dat asigurări că va continua politica de dezîndatorare pentru a garanta “independenţa” ţării în faţa volatilităţii pieţelor internaţionale, relatează agenţiile AFP şi EFE.

“Am încheiat plata corralito. Fără datorii suntem mai liberi”, scrie acum pe pagina sa de internet a Ministerului argentinian al Economiei. Ultimele titluri rambursate au o valoare de 2,19 milirde de dolari, 78% din sumă fiind plătită creditorilor externi şi restul de 22% celor din Argentina.

După ce populaţia a retras 22 de miliarde de dolari din bănci în decursul a numai 3 luni, pe data de 1 decembrie 2001, guvernul de la Buenos Aires anunţa celebrul ‘corralito’ şi anume îngheţarea tuturor depozitelor bancare pentru a împiedica retragerea şi a restului de 70 de miliarde de dolari rămaşi în sistemul bancar, ceea ce ar fi condus la falimentul băncilor.

Această decizie a declanşat cea mai gravă criză economică şi socială din această ţară. Câteva zile mai târziu, FMI-ul a refuzat să acorde Argentinei un împrumut de 1,26 de miliarde de dolari şi pe 23 decembrie guvernul anunţa că ţara a intrat în încetare de plăţi, datoria sa fiind atunci de peste 100 de miliarde de dolari. În consecinţă, guvernul a fost nevoit să se împrumute şi a emis titluri în valoare de 19.6 miliarde de dolari, ultimele fiind rambursate vineri.

“O perioadă istorică s-a încheiat”, anunţa joi preşedinta Cristina Kirchner, susţinând că “ceea ce rambursăm acum nu este altceva decât ceea ce băncile ar fi trebuit să ramburseze cetăţenilor”. Ea a mai subliniat că datoria în dolari a ţării sale, ce reprezenta în anul 1992 un procent de 92% din PIB, este astăzi de ‘numai 8,4% din PIB’, după ultimele rambursări.

Dar în cazul multor argentinieni coşmarul pierderii depozitelor bancare după ce băncile străine au părăsit Argentina fără să-şi ramburseze clienţii nu s-a terminat încă. Unii şi-au recuperat de-a lungul anilor banii din bănci în urma unor decizii ale justiţiei, însă alţii se luptă în continuare pentru depozitele lor.

SURSA: cotidianul.ro // digi24.ro

Sursa: gandeste.org

Atentat în BULGARIA: Coincidenţă incredibilă sau moment bine ales?

Incidentul terorist de la Burgas, soldat cu mai mulţi morţi şi răniţi, a avut loc exact în ziua în care, în 1994, la Buenos Aires (Argentina), a fost comis un alt atentat antiisraelian, soldat cu moartea a 85 de persoane.

Atentatul din 18 iulie 1994 a vizat sediul din Buenos 

Aires al Asociaţiei israeliene de ajutor reciproc (AMIA). Atacul, soldat cu 85 de morţi, a fost cel mai grav din istoria Argentinei, ţară în care trăiesc aproximativ 200.000 de evrei.

Atentat cu bombă în BULGARIA. Şapte turişti israelieni au fost ucişi - bilanţ neoficial

Ministerul bulgar de Interne, citat de AFP, a anunţat că trei persoane au murit pe loc, iar alte aproximativ 20 au fost rănite în atentatul care a vizat autocarul cu turişti israelieni. Bilanţul a fost modificat ulterior, neoficial, la şapte morţi, notează Novinite. Bilanţul neoficial indică între cinci şi şapte morţi.

Potrivit postului de radio BNR şi postului de televiziune bTV, un autocar a explodat, iar alte două au luat foc în acelaşi incident. Autorităţile bulgare au anunţat că explozia este rezultatul unui act terorist.

Conform presei bulgare, turiştii israelieni veniseră pe aeroportul din Burgas la ora 16.50 (16.50, ora României), cu un avion al companiei Air Via, de la Tel Aviv.

  

Sursa: REALITATEA.NET

Un Cutremur de 6.2 a lovit Argentina - cel mai mare oraş din apropiere este San Salvador de Jujuy - 06 octombrie 2011

La 08:12, ora locală, un cutremur foarte puternic  a avut loc în Argentina.
Acesta a fost cel mai puternic Cutremur în ultimii ani, dar nu au fost raportate imediat  daune grave sau prejudicii.

Cele mai aproapiate sate au fost San Rafael şi La Ronda. Cel mai apropiat oraş mare este San Salvador de Jujuy. 

cutremur-raport

6 + cutremure septembrie pentru a prezenta data:
6.2 Alaska la 14 septembrie / 6.0 Cuba, 6.1 Nw. Noua Zeelandă, 6.2 Japonia, 7.3 Fiji toate pe 15 septembrie / 6.6 Japonia, 6.0 Japonia pe Sept.16 / 6.9 India pe 18 septembrie / 6.4 Tonga pe 22 septembrie / 6.2 Argentina pe 6 octombrie

Mărime	6.2
Data-Ora	Joi 6 octombrie 2011 la 11:12:29 UTC Joi 6octombrie 2011 la 08:12:29 la epicentru Timp de Cutremur în alte fusuri orare
Locaţie	24.181 ° S, 64.250 ° W
Adâncime	9.5 km (5.9 km)
Regiune	Jujuy, Argentina
Distanţe	106 km (65 mile) E din  San Salvador de Jujuy, Jujuy, Argentina 129 km (80 mile) N  El Quebrachal, Salta, Argentina km 135 (83 km) ENE de  Salta, Salta, Argentina 1274 km (791 mile) NNV de  Buenos Aires, DF, Argentina
Locul de amplasare Incertitudinea	orizontal + / - 15.5 km (9,6 km); adâncimea + / - 4 km (2,5 km)
Parametrii	NST = 355, NPH = 355, Dmin = 507.6 km, Rmss = 0,9 sec, Gp = 32 °, M-type = magnitudinea moment, regionale (Mw), Version = 6
Sursă	Dimensiunea:  USGS NEIC (WDCS-D) Locul de amplasare:  USGS NEIC (WDCS-D)
Event ID-ul	usc00065dr

Sursa si autor:  cutremur-raport  *  earthquake.usgs.gov

Sursa: thetruthbehindthescenes.wordpress.com