Se afișează postările cu eticheta Erupţie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Erupţie. Afișați toate postările

miercuri, 21 septembrie 2011

O erupţie vulcanică în Islanda ar putea fi mortală pentru Europa VEZI SCENARIUL

Ce s-ar întâmpla dacă una dintre cele mai mari erupţii vulcanice din istoria recentă s-ar produce astăzi? Un nou studiu sugerează că o erupţie asemănătoare celei care a devastat Islanda în 1780 ar elibera gaze toxice care ar ucide zeci de mii de oameni în Europa.

 
 
O erupţie vulcanică în Islanda ar putea fi mortală pentru Europa / FOTO: wired.com
Într-o lume modernă, dependentă de traficul aerian şi comerţul internaţional, activitatea economică din aproape toată Europa, inclusiv producţia şi importul de alimente, s-ar putea prăbuşi, potrivit wired.com.
Din iunie 1783 până în luna februarie 1784, vulcanul Laki din sudul Islandei a erupt. Cu toate că explozia nu a produs cantităţi mari de cenuşă vulcanică, în aer au fost aruncate 122 de miliarde de kilograme de dioxid de sulf, un volum puţin mai mare decât activitatea industrială produsă în cursul unui an, a spus Anja Schmidt, cercetătoare la Universitatea din Leeds din Marea Britanie.
După doi ani de la erupţia vulcanului Laki, aproximativ 10.000 de islandezi au murit, circa o cincime din populaţie, şi aproape trei sferturi din animalele sălbatice din Islanda.
Locuitorii din Olanda, Suedia şi Italia au raportat episoade în care le slăbea vederea, aveau dificultăţi respiratorii, mai mult, a crescut mortalitatea asociată cu erupţia din Islanda. Potrivit unui alt studiu, circa 23.000 de englezi au murit ca urmare a expunerii la aerosolii eliberaţi în urma erupţiei.
Pentru a estima cum ar putea afecta, în prezent, populaţia Europei o erupţie asemănătoare celei din islanda, Anja Schmidt şi colegii ei au făcut o simulare pe calculator. Cercetătorii au încercat să stabilească traseul emisiilor de dioxid de sulf şi câţi oameni vor muri din cauza gazului toxic.
La trei luni de la ipotetica erupţie, concentraţia de aerosoli de deasupra Europei va creşte cu 120%. Mai mult, numărul zilelor de după erupţie în care concentraţia de aerosoli va fi foarte mare va ajunge la 74, faţă de 38 de zile, la o erupţie mai mică. Deloc surprinzător, aerul va fi îmbâcsit de particule periculoase în zone precum Islanda şi nordul Europei.
La un an de la ipotetica erupţie, din cauza aerului poluat va creşte dramatic numărul persoanelor care vor dezvolta boli la inimă şi la plămâni, boli care vor ucide circa 142.000 de oameni.
În ultimii 1.150 de ani, în Islanda, patru vulcani de mărimea vulcanului Laki au erupt, au spus Schmidt şi colegii ei. Aşa că noile date ale cercetătorilor sunt motive de îngrijorare.
Un vulcan din Island a închis traficul aerian în Europa mai mult de o săptămână, în aprilie 2010 şi pentru mai mult zile, în luna mai 2010. Însă acea erupţie este minoră pe lângă puterea vulcanului Laki, care ar putea paraliza aeroporturile pentru mai mult de şase luni, a spus Alan Robock, cercetător la Universitatea Rutgers din New Jersey.
O asemenea erupţie ar avea un impact uriaş asupra culturilor, iar pentru că traficul naval şi aerian va fi grav afectat, europenii nu vor mai putea importa alimente. De asemenea, viaţa cotidiană a oamenilor va fi serios afectată. "Dacă deasupra Europei vor fi nori cu dioxid de carbon, persoanele cu dificultăţi respiratorii vor fi nevoite să stea închise în casă", a mai spus Alan Robock.
 Sursa: REALITATEA.NET

luni, 23 mai 2011

Erupţie vulcanică în Islanda. Nu este afectat traficul aerian!

Fumul de la erupţia vulcanică a ajuns la 10.000 de metri altitudine (foto ilpost.it)

 
Vulcanul Grimsvotn din Islanda a început să erupă cu câteva momente în urmă. Coloana de fum s-a ridicat la peste 10.000 de metri altitudine şi nu este afectat traficul aerian internaţional.
UPDATE: Cenuşa a început să cadă în zonele populate ale Islandei
UPDATE: Erupţia este mai mare decât cea de ultima dată, din 2004. Drumul care duce spre vulcan, Skeiðarársand, a fost închis din cauza norului de cenuşă.
UPDATE: “Nu credem că erupţia vulcanului Grimsvotn va afecta în vreun fel traficul aerian din şi spre ţara noastră”, a declarat Gudjon Arngrimsson, directorul de comunicare al companiei Icelandair, potrivit Reuters.
UPDATE: Autorităţile au interzis zborurile avioanelor pe o rază de 160 de kilometri în jurul vulcanului. “Am închis zona pînă vom şti cu exactitate cum se împrăştie cenuşa în aer. Aşa prevăd procedurile standard în caz de erupţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Autorităţii Aviaţiei Civile.
Erupţia vulcanică a fost urmată de o serie de peste 50 de seisme mici, cel mai puternic fiind de magnitudine 3,7. Vulcanul Grimsvotn nu provoaca victime, dar din cauza gheţarului din vârful lui, provoacă inundaţii.
În martie 2010, erupţia unui alt vulcan islandez a provocat haos pe aeroporturile europene, mai multe avioane rămânând la sol blocând sute de mii de persoane.
Grimsvotn a erupt ultima dată în 2004. Oamenii de ştiinţă se aşteptau la această nouă “revărsare”. “Grimsvotn este un vulcan puternic, aşa că l-am monitorizat îndeaproape după explozia lui Eyjafjallajokull de anul trecut. După mai multe alarme false înregistrate în noiembrie 2010, aşteptam să erupă în orice moment”, a spus profesorul de geofizică Pall Einarsson, de la Universitatea din Islanda. El a adăugat că, în ciuda dimensiunii vulcanului, acesta nu va arunca atât de multă cenuşă ca cel de anul trecut şi nu va afecta traficul aerian.
În aprilie 2010, norul de cenuşă produs de erupţia vulcanului din Islanda a acoperit întreg teritoriul României. Deocamdată, fiind o erupţie mai mică, nu există riscul ca norul să ajungă şi la noi în ţară. 
Potrivit specialiştilor, norul de cenuşă are în componenţă dioxid de siliciu, oxizi ale metalelor grele şi metale grele, dar nu în concentraţii care să fie periculoase. Oficialii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii avertizează că persoanele care intră în contact cu norul şia u cu probleme de respiraţie ar trebui să fie atenţi, fiind sfătuiţi ca, în cazul în care praful microscopic ar ajunge la nivelul solului, să stea cât mai mult în interior, iar în spaţiu deschis să poarte o mască.
În eventualitatea în care cenuşa va ajunge la nivelul solului, populaţia va trebui să se protejeze. Printre măsurile de protecţie se numără îmbrăcămintea corespunzătoare, care să acopere pielea într-o mare măsură, şi să se evite purtarea lentilelor de contact, din cauza riscului apariţiei unor leziuni la nivelul globului ocular.
Sursa: Cristina