Arhanghelii Mihail si Gavriil- Etalare

Maine, 08 Noiembrie 2013, sunt sarbatoriti de ortodoxie Arhanghelii Mihail si Gavriil.
In acest articol voi prezenta cateva informatii despre Arhangheli. Desi nu sunt singuri Arhangheli acestia sunt cei mai cunoscuti deoarece au mai multe aparitii in Biblie.

• Arhanghelul Mihail, este cunoscut si sub numele de Michael. Numele sau in ebraica: MI KA EL reprezinta o intrebare retorica: Cine este ca Dumnezeu?, iar raspunsul este nimeni si nimic.

Energia sa acopera atat sfera solara cat si sfera mercuriana, chakrele care ii corespund sunt: Chakra plexului solar si Chakra gatului.

Culoare specifica este albastrul care reprezinta protectie. Deseori Michael este reprezentat cu o sabie in mana, acest fapt arata ca el pedepseste cu scopul de a echilibra energiile. El isi foloseste energia si pentru protectie.

Michael este Arhanghelul care restabileste echilibrul primordial trmitandu-l pe Lucifer (ce se va transforma in satana) in iad, datorita mandriei sale.

Astfel Mihail reprezinta echilibrul si dreptatea, El conduce cetele ingeresti in razboiele nevazute, tot El este cel care ghideaza sufletele spre Lumina.

• Arhanghelul Gabriel sau Gavriil este cel care ii vesteste Fecioarei Maria ca il va naste pe Iisus. Numele sau inseamana „Puternicul lui Dumnezeu” uneori este tradus ca si „Puterea mea este Dumnezeu”

El guverneaza energia sferei lunare, coordoneaza energia Chakrei sacrale iar culoarea lui este alb.

El este mesagerul lui Dumnezeu, ii inspira pe profeti si le dezvaluie tainele divinitatii. Fiidca coordoneaza energia lunara sustine implicit partea intuitiva a perceptiei.

Este Arhanghelul care semnifica puritatea si iubirea, deseori este infatisat cu un crin sau un pergament ca simbol al cuvantului lui Dumnezeu.

Am folosit cartile oracol „Mesaje de la Ingerii tai” pentru a releva mesajul pe care cei doi Arhangheli doresc sa il transmita.

Etalarea lui Mihail: Crystal-Mihail-Merlina

Crystal ne anunta ca se va intampla ceva nou in viata noastra, deci trebuie sa ne pregatim pentru schimbari. Se pare ca actiunile intreprinse anterior incep sa produca si rezultate. Chiar daca inca nu observam rezultatele ele vor aparea in curand, acum natura acestora depinde de natura actiunilor noastre. Daca am actionat pozitiv o sa avem situatii benefice si viceversa. Daca doriti sa aveti rezultate intr-un anumit domeniu anume trebuie sa faceti zilnic ceva pentru scopul dvs.

Mihail este aici dandu-ne curaj pentru a face schimbari. Nu trebuie sa ne temem de nou, suntem sub protectia Arhanghelului. Daca ceva nu merge bine este clar ca acolo se cere o schimbare. Ingerii va indruma pe dumul cel mai bun pentru dvs chiar daca vi se pare ca nu este tocmai potrivit.

Merlina atrage atentia asupra informarii. Inainte de a face ceva trebuie sa cunoasteti toate laturile situatiei si efectele posibile. Fiti deschisi la orice mod de cunoastere inclusiv cele neconventionale (vise, premonitii, intuitie). Ascultati vocea interioara, ea va dicteaza drumul cel bun.

In concluzie se pare ca Mihail ne cere sa schimbam ceva daca nu ne simtim bine, El este alaturi de noi dar ne atrage atentia ca trebuie sa ne informam temeinic inainte de a actiona.

Etalarea lui Gavriil: Raye-Gabriel-Yvonne

Raye spune ca starea fizica influenteaza modul in care ajungem acolo unde ne-am dorit. O conditie fizica buna faciliteaza implinirea idealurilor. Este bine sa ne apucam de sport. De fapt acesta este un mod de echilibrare ale celor trei corpuri: fizic-mental-spiritual.

Gabriel ne ajuta sa ne slefuim talentele, sa ne perfectionam. El ne imbunatateste comunicarea si ne apara de primejdii. Insa trebuie sa scapam de temeri, complexe si prejudecati.

Yvonne spune ca si necuvantatoarele sunt creatii divine, unori avem de invatat de la ele. Se cere sa invatam lectia loialitatii si a respectului, pe care animelele le ofera. Relatia dintre om si animal poate duce la dezvoltare, daca va doriti un prieten adevarat adoptati/cumparati un animal.

In concluzie trebuie sa invatam sa ne exprimam sentimentele, sa ne eliberam de stres si frici. 

Fiecare poate oferi conotatii diferite acestor mesje in functie de experienta personala. 

O zi linistita si luminata va doresc.

Ne gasiti si pe Facebook:  www.facebook.com/AstroParanormal

Sursa: http://astroparanormal.blogspot.ro/

Mihai Eminescu, despre vinderea pamânturilor țării și îndatorarea României

„Dar creditul statului e sus, ni se zice. Să nu se uite cumcă încă aveţi ce vinde. Mai sunt de vândut trupurile de moşii ale statului, mai e de vândut dreptul de-a le cumpăra; mai sunt de vândut încă multe din România din câte strămoşii au păstrat.

Şi, daca ne veţi întreba care e împrejurarea ce inspiră străinătăţii încredere în solvabilitatea statului român, vă vom spune asemenea care e.

Din ce în ce elementele naţionale sunt substituite prin cele străine; siguranţa că România devine un simplu nume pentru a însemna colonii din centrul Europei lângă Dunăre, siguranţa că poporul nostru nu mai e în stare de-a-şi recâştiga vreodată pământul patriei sale din mâini străine, pe această siguranţă că viitorul e al lor în această ţară, ei creditează guvernului”.

(Mihai Eminescu, În numărul său din urmă…, Timpul, 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1985, pag. 232)

„Matei Basarab răscumpăra cu bani din visterie pământuri încăpute pe mâini străine;astăzi trei din patru părţi ale acestor pământuri sunt în asemenea mâini. Se înţelege că cu pământul trec drepturile publice, cu acestea Parlamentul, cu Parlamentul puterea”.

(Mihai Eminescu, De îmbunătăţiri rele…, Timpul, 3 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 234)

„Posibilitatea dată unor nulităţi şi unor parveniţi de-a trăi din buget, din întreprinderi, din arenzi, din păsuieli; posibilitatea constituţională dată unor oameni de provenienţă incertă de-a exploata munca poporului fără nici o compensaţie, iată răul, incurabil poate, al organizaţiei noastre”.

(Mihai Eminescu, Răul de căpetenie…, Timpul, 22 august 1881, în Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucureşti, 1985, pag. 303)

„Azi ţăranul scade pe zi ce merge, proprietarul, ale cărui interese sunt identice cu ale ţăranului, asemenea, bresle nu mai avem, negoţul încape pe mâini străine încât, mâine să vrem să vindem ce avem, găsim cumpărători străini chiar în ţară şi am putea să ne luăm lucrurile în spinare şi să emigrăm la America. Chiar ar fi bine să ne luăm de pe acuma o bucată de loc în Mexico, în care să pornim cu toate ale noastre, când nu vom mai avea nimic în România.

Să nu ne facem iluzii. Prin atârnarea noastră economică am ajuns ca toate guvernele, spună ele ce-or pofti, să atârne mai mult sau mai puţin de înrâuriri străine”.

(Mihai Eminescu, Frază şi adevăr, Timpul, 23 decembrie 1877, în Opere, vol. X, Ed. cit., Bucureşti, 1989, pag. 31)

„Pentru încurcarea judecăţii profanilor se clădeşte un labirint de cifre şi fraze pseudoştiinţifice, fără cap şi fără coadă, în care nu se vede esprimată clar nici o idee cumsecade, dar din al căror întreg reiese intenţia guvernului vătămătoare intereselor Statului”.

(Mihai Eminescu, Mai toate ziarele oficioase…, Timpul, 16 noiembrie 1879, în Opere, vol. X, pag. 354)

„Marii oameni ce se pretind reprezentanţi ai poporului românesc întreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre naţionale, lupta de emancipare ce ne absoarbe(;), aceştia nu au în vedere decât utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza şi mai mult, a slăbi în noi simţul de conservaţiune naţională şi, dacă se servesc din când în când de ideile comune poporului românesc, o fac numai debitându-le ca pe o marfă, pentru a-şi câştiga popularitate”.

(Mihai Eminescu, E greu a afla…, Timpul, 27 noiembrie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 229

„Natura poporului, instinctele si inclinarile lui mostenite, geniul lui, care, adesea, nestiut, urmareste o idee pe cand tese la razboiul vremii, acestea sa fie determinante in viata unui stat, nu maimutarea legilor si obiceielor straine. Deci, din acest punct de vedere, arta de-a guverna e stiinta de-a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare in care se afla si a-l face sa mearga linistit si cu mai mare siguranta pe calea pe care-a apucat. Ideile conservatoare sunt fiziocratice, am putea zice, nu in senzul unilateral dat de d-nul Quesnay, ci in toate directiile vietii publice. Demagogia e, din contra, ideologica si urmareste aproape totdeauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omeneasca.Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte straine, supte din deget, pe cand ele ar trebui sa fie, daca nu codificarea datinei juridice, cel putin dictate si nascute din necesitati reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse in mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfa noua sau ca un nou spectacol, ca eligibilitatea magistraturii, pe care nimeni n-o cere. Masurile economice ale demagogiei sunt o maimutarie. Ii vezi creand drumuri noua de fier, tot atatea canaluri pentru scurgerea industriei si prisosului de populatie din strainatate, pe cand adevarate masuri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile cari sunt in germene in chiar poporul romanesc.”.

(Mihai Eminescu, Ceea ce dă guvernului…, Timpul, 1 aprilie 1882, în Opere, vol. XIII, pag. 87)

„Capitalul, cel puţin cel imobiliar, avea înainte un caracter istoric, tradiţional şi personal. Legăturile între boieri şi ţărani erau istorice, tradiţionale, personale. E nenatural a admite ca oameni de aceeaşi rasă, care neam de neamul lor trăiseră şi lucraseră împreună, să nu aibă un sentiment de cruţare şi omenie între ei. Boierul cel mai avar, cel mai lacom de avere, n-ar fi îngăduit să i se exploateze ţăranii de către slugile lui. Astăzi capitalul e impersonal. O moşie străveche (în sens larg un activ, indiferent de natura lui: productivă, comercială etc. n.n.) încape pe mâna unui străin de origine, care caută să scoată lapte din piatră. Puţin îi pasă de soarta lucrătorului, de biserică ori de şcoală. Omul e pentru el un instrument de muncă, o vită trebuitoare pentru un timp mărginit, până ce vinde sau arendă altuia moşia. Lipsa de sentiment de rasă, lipsa de solidaritate între popor şi clasele dirigente, recrutate dintre Cariadgii şi Basmangii (alcătuite din elemente neromâneşti n.n.) lipsa de simţ istoric şi naţional, ne-au adus unde suntem şi au prefăcut o ţară veche, cu trecutul ei cinstit, cu datinele ei oneste, într-un han de oaspeţi străini, în care toată organizaţia (organizarea socială n.n.) s-a făcut (a fost făcută n.n.) în favorul străinilor, pentru a le face traiul cât mai neted şi mai moale în ţara nimănui, căci numai firma (denumirea-i n.n.) mai e a noastră. Noi nu suntem contra îmbogăţirii celor ce vin şi se aşează în ţară. Cu timpul vor deveni, poate, buni cetăţeni ai acestui stat. Dar, ca de dragul lor, să ucidem oamenii noştri proprii, ca de dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de trai (care sunt – cu toatele, indubitabil şi aproape în exclusivitate – apanajul elementelor de origine străină n.n.) să compromitem existenţa fizică şi morală a rasei române, iată ceea ce e de neauzit şi de neînţeles. Poporul nostru e pe calea de a ajunge ca fellah din Egipt. Totul e străin acolo, afară de mizerie. Numai ea e naţională, egipteană”.

(Mihai Eminescu, Economiştii observă…, Timpul, 10 iulie 1881, în Opere, vol. XII, pag. 238, 239)

„La noi, în ţara absolutei libertăţi, este(;) cu putinţă, ca lucrătorul să nu se bucure nici de duminecă, nici de sărbătoare, să nu se bucure nici de răgazul pe care Scriptura îl asigură până şi animalelor. Mania de a trata pe om ca simplă maşină, ca unealtă pentru producere, este, întâi, tot ce poate fi mai neomenos; al doilea, dezastruoasă prin urmările ei. Căci, vita de muncă se cruţă la boală, i se măsură puterile, nu se încarcă peste măsură, pierderea ei e egală cu cumpărarea unei alteia, încât interesul bine înţeles al proprietarului este cruţarea. La om lucrul se schimbă. Poate să se stingă în bună voie, se va găsi, totdeauna, altul la loc, căci, nevoia e o dăscăliţă amară, care primeşte orice condiţii”.

(Mihai Eminescu, Robie modernă, Curierul de Iaşi, 12 decembrie 1876, în Opere, vol. IX, pag. 286)

„Un popor, oricare ar fi el, are dreptul a-şi legiui trebuinţele şi tranzacţiunile ce rezultă neapărat din acele trebuinţe, reciprocitatea relaţiunilor sale; într-un cuvânt: legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decât din el însuşi”.

(Mihai Eminescu, Echilibrul, Federaţiunea, 22 aprilie, 4 mai 1870, în Opere, vol. IX, pag. 93)

“Avem la datorii: o jumătate de miliard de franci datorie publică, o scădere regulată atât a muncitorilor agricoli cât şi a breslaşilor, o despoiate mai neîndurată a ţăranului, ba sărăcirea claselor de sus, produsă prin sărăcirea generală, iar negoţ şi meserii în mâni străine.

Am admis legiuiri străine? Ei bine nu le-am admis pentru român, cu trebuinţele căruia nu se potriveau, ci pentru elemente economice cu care se potriveau şi care ştiu a se folosi de dânselie. Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de care planta autohtonă moare. [...]

Statul e azi maşina, prin mijlocul căreia cei laşi se răzbună asupra potrivnicilor lor politici. Iată la ce hal am ajuns cu suveranitatea poporului, liberatea, egalitatea şi fraternitatea. Apoi bune sunt? – Bune, numai au un cusur: Nu se potrivesc.” (Mihai Eminescu, Scrieri politice)

“Eminescu are o publicistică în care pune probleme fundamentale. El se identifică cu poporul român până la sacrificiul de sine. Drama sa morală este şi a noastră. Ameninţarea fiinţei naţionale a poporului român nu este înlăturată, şi relele de care suferea societatea românească din vremea sa sunt şi ale zilelor noastre, în forme nu mai puţin grave. Publicistica lui Eminescu o trăim astăzi dureros de actual

(…) Cine are răbdare să citească nenumăratele articole pe care le-a scris Eminescu la ziarul Timpul (între octombrie 1877 şi iunie 1883) – ca reacţie la pretenţiile Germaniei şi ale „Alianţei izraelite” (cu sediul în Germania”) – va înţelege că Eminescu este un Mare Român şi un gazetar care s-a documentat meticulos şi care nu a înclinat balanţa şi condeiul în funcţie de pretenţiile şi presiunile regimurilor care s-au perindat în timpul său. Publicistica lui Eminescu are ponderea cea mai mare ca extindere şi relevă un luptător pe tărâm social şi politic, el este un Gazetar cu o înaltă conştiinţă civică. Dar, dincolo de cantitate, rămâne  cuvântul cu putere al gazetarului Eminescu, care a dat frisoane nu numai contemporanilor său, neiubitori de pământ românesc şi de valorile cultural – spirituale româneşti, ci i-a deranjat şi pe exponenţilor fostului regim comunist. – interviu cu Academicianul Dimitrie Vatamaniuc, despre viata si moartea lui Eminescu si soarta operei sale sub comunisti si postmodernisti 

Sursa : Ziaristi Online //irinamonica.wordpress.com //2blackjack1.wordpress.com

Interviu inedit cu Mihai Eminescu: Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini

Pri

Eminescu nu a fost doar poet şi gânditor, ci şi un mare jurnalist român (cel mai mare) şi, în această calitate, primul analist economic şi politic din istoria României.

„Diagnosticele”, avertismentele, analizele şi soluţiile sale, bazate pe o profundă cunoaştere a realităţilor româneşti, a istoriei şi a contextului european, sunt valabile şi astăzi. Citindu-i textele publicistice, ai senzaţia halucinantă că sunt scrise aici şi acum. Pornind de la această realitate culturală care, deşi publică, este necunoscută publicului (căci Eminescu este mai mult citat decât citit), ne-am gândit să-l „confruntăm” cu situaţia din prezentul imediat, printr-un interviu virtual. De fapt, virtuală este proiecţia în prezent, pentru că răspunsurile „intervievatului” sunt, de fapt, extrase din textele sale apărute în publicaţiile Federaţiunea, Convorbiri Literare, Curierul de Iaşi (1869-1877), Timpul (1877-1883), România Liberă (1889) - şi din manuscrisele publicate postum.

- Domnule Eminescu, aţi putea descrie, în câteva cuvinte, cam cum arată România de astăzi, în perspectivă socială şi politică?

- Plebea de sus face politică, poporul de jos sărăceşte şi se stinge din zi în zi de mulţimea greutăţilor ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ şi administrativ care nu se potriveşte deloc cu trebuinţele lui simple şi care formează numai mii de pretexte pentru înfiinţare de posturi şi paraposturi, de primari, notari şi paranotari, toţi aceştia plătiţi cu bani peşin din munca lui, pe care trebuie să şi-o vânză pe zeci de ani înainte pentru a susţine netrebnicia statului român. Cea mai superficială socoteală din lume ar dovedi, îndestul, că puterea productivă a naţiei româneşti n-a crescut, n-a putut să crească în raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civilizaţie străină, introduse cu grămada în ţara noastră… Clasele productive au dat îndărăt; proprietarii mari şi ţăranii au sărăcit; industria de casă şi meşteşugurile s-au stins cu desăvârşire - iar clasele improductive, oamenii ce încurcă două buchii pe hârtie şi aspiră a deveni deputaţi şi miniştri, advocaţi s-au înmulţit cu asupră de măsură, dau tonul, conduc opinia publică. 

- Care credeţi că este cauza acestei situaţii?

- Am admis legi străine în toată puterea cuvântului, care substituie, pretutindenea şi pururea, în locul noţiunilor naţie, ţară, român, noţiunea om, pe aceea de cetăţean al universului… Am creat o atmosferă publică pentru plante exotice, de care planta autohtonă moare… Azi avem cele mai înaintate instituţii liberale: control, suveranitatea poporului, consilii judeţene şi comunale. Stăm mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai rău, căci instituţiile noi nu se potriveau cu starea noastră de cultură, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, încât trebuie să le sleim pe acestea pentru a întreţine aparatul costisitor al statului modern. 

- Aţi definit, în editorialele de la TIMPUL, aceste legi de import ca fiind „legi ale demagogiei”. Ce sunt acestea şi cum ar trebui să arate nişte legi… „nedemagogice”?

- Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte străine, supte din deget, pe când ele ar trebui să fie, dacă nu codificarea datinei juridice, cel puţin dictate şi născute din necesităţi reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse în mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfă nouă sau ca un nou spectacol. Cum s-a ajuns la acest import necondiţionat? Spiritul public nu e copt… Această copilărie a spiritului nostru public se arată de la începutul dezvoltării noastre moderne, din zilele în care cei dintâi tineri, rău sau deloc preparaţi, s-au întors din Paris, unde, uimiţi de efectele strălucite ale unei vieţi istorice de o mie şi mai bine de ani şi uitând că pădurea cea urieşească de averi, ştiinţă şi industrie au un trecut foarte lung în urma-i, au socotit a introduce aceeaşi stare la noi, introducând formulele scrise ale vieţii publice de acolo. Deci, îi învinuiţi de superficialitate… E o zicală veche că, de-ai sta să numeri foile din plăcintă, nu mai ajungi s-o mănânci. Drept că e aşa, dar cu toate acestea acele foi există. Şi dacă n-ar exista, n-ar fi plăcintă. Asemănarea e cam vulgară, dar are meritul de a fi potrivită. Condiţiile plăcintei noastre constituţionale, a libertăţilor publice, de care radicalii se bucură atâta, sunt economice; temelia liberalismului adevărat este o clasă de mijloc care produce ceva, care, puind mâna pe o bucată de piatră, îi dă o valoare înzecită şi însutită de cum o avea, care face din marmură statua, din în pânzătură fină, din fier maşine, din lână postavuri. 

- Este clasa noastră de mijloc în aceste condiţii? Poate ea vorbi de interesele ei? După părerea dumneavoastră, ce prevalează - sau ce ar trebui să prevaleze - în viaţa unui stat: politicul sau economicul?

- De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus şi economiceşte jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice… Cestiunea economică la noi nu e numai o cestiune a mişcării bunurilor; ea e mai adâncă, e socială şi morală. Fără muncă şi fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Celui care n-are nimic şi nu ştie să se apuce de nici un meşteşug dă-i toate libertăţile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dintâi care ţine o bucată de pâine în mână. Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă şi fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei, a pierdut cineva.

- Am avut de curând alegeri locale unde, conform unui nărav devenit tradiţie, mita electorală a fost la loc de cinste. Se pare că mita este una dintre bolile societăţii româneşti. Cât de corozivă credeţi că este această racilă?

- Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta; pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele şi averea unei generaţii… Oamenii care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie… Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheşeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă. Elemente economice nesănătoase, jucători la bursă şi întreprinzători şarlatani, se urcă, cu repejune, în clasele superioare ale societăţii omeneşti… 

- Dar Justiţia ce păzeşte?

- Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune. Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuşi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiş a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor şi trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale şi sincere a ţării… Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia şi Camorra, care miroase de departe a puşcărie. Daţi-mi un indiciu din care să se poate vedea că tot sistemul administrativ este direcţionat împotriva populaţiei, nu în sprijinul ei. Oare nu e caracteristic pentru tratamentul de care se bucură populaţiile noastre din partea administraţiei şi a fiscului când constatăm că, în acelaşi timp în care zeci de mii de străini imigrează în fiece an, românii, din contră, părăsesc ţara lor, ca şoarecii o corabie care arde, şi că emigrează? La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a ţării, organizaţie care costă prea scump şi nu produce nimic.

- Cum aţi caracteriza actuala clasă politică?

- Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului, fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat şi goana înverşunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor. 

- Partidul Conservator, cu care aveţi o legătură strânsă, fără a fi devenit membru al său, şi-a construit doctrina după editorialele Dumneavoastră apărute în TIMPUL. Sunteţi susţinătorul unei teorii, al unui model de stat pe care nici mass-media, nici sociologii nu-l cunosc sau se fac că nu-l cunosc: STATUL ORGANIC. Sunteţi amabil să-l prezentaţi în rezumat?

- Viaţa noastră modernă pare a se apropia de povârnişul fatal, pe care istoricii latini îl presupun, fără cuvânt, a fi existat înaintea constituirii statelor, adecă acea stare de vecinică vrajbă, însemnată cu vorbele bellum omnium contra omnes, răsboiul tuturor contra tuturor. Dar, precum în roiul de albine sau în muşinoiul de furnici nu există legi scrise şi facultăţi de drept, deşi toate fiinţele, câte compun un roiu, trăiesc într-o rânduială stabilită prin instincte înnăscute, tot astfel omul primitiv trăieşte din cele dintâi momente în societate, iar când începe a-şi da seamă şi a căuta să explice modul de convieţuire şi de conlucrare, se nasc religiile, care stabilesc adevăruri morale, sub forme adevărat că dogmatice sau mitologice, religii care sunt totodată şicodice. Astfel, s'ar putea spune că întreaga luptă între taberele opuse, numite una liberală - care ajunge la comunism, alta conservatoare - care poate ajunge într'adevăr la osificarea statului, e pe de o parte lupta pentru drepturi, pe de alta lupta pentru datorii. Conservatismul luptă pentru datorii. Pentru el, împlinirea datoriilor către semenii săi, solidaritatea de bună voie sau impusă prin legi a cetăţenilor unui stat, o organizare strictă, în care individul e numai mijloc pentru întreţinerea şi înflorirea colectivităţii, cruţarea economică a tuturor claselor, pe care le priveşte ca organe vii ale societăţii, cu un cuvânt organizarea naturală, înţeleasă de toţi, moştenită adesea prin tradiţie, prin obiceiul pământului, recunoscută de toţi fără legi scrise chiar, iată starea de lucruri la care aspiră conservatismul extrem. Dar şi ceastă direcţie are primejdiile ei. Vecinica tutelă, exercitată asupra claselor de jos, le dă într'adevăr pânea de toate zilele, dar le lipseşte de energie individuală, le face indolente. Pe de altă parte sistemul libertăţii, totodată al individualismului, cuprinde primejdii şi mai mari. El preface viaţa într'o luptă de exploatare reciprocă, care poate ajunge la disoluţiunea completă a statului. Şi într'acolo tind ideile comuniste internaţionale de azi.

- Între aceste două extreme e poate meşteşugul adevăratei clase politice. Facem parte din Uniunea Europeană. În ce condiţii ne-ar fi favorabilă această apartenenţă? 

- În condiţiile în care existenţa statului e asigurată prin cârma puternică şi prevăzătoare a tot ce poate produce naţia mai viguros, mai onest şi mai inteligent. Suntem însă, din contra, avizaţi de-a aştepta siguranţa acestei existenţe de la pomana împrejurărilor externe, care să postuleze fiinţa statului român ca pe un fel de necesitate internaţională. Acea necesitate internaţională n-are nevoie de-a ţine seama de sentimentele noastre intime, ci numai de existenţa unui petec de pământ cvasineutru lângă Dunăre. Ce credeţi că ne aşteaptă în următorii ani? Vom avea de-acum înainte dominaţia banului internaţional, impusă de străini; libertatea de muncă şi tranzacţiuni; teoria de luptă pe picior în aparenţă egal, în realitate inegal. Şi, în această luptă învinge cel pentru care orice mijloc de câştig e bun. Urmarea ei, capitalul, care ar trebui să fie şi să rămână ceea ce este prin natura lui, adică un rezultat al muncii şi, totodată, un instrument al ei, e, adesea, ca posesiune individuală, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploatării publicului prin întreprinderi hazardate şi fără trăinicie, a jocului de bursă, a minciunii. 

- Situaţia dezastruoasă pe care aţi creionat-o se regăseşte în vreun fel în evoluţia generală a societăţii omeneşti?

- Peste tot credinţele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, mână-n mână cu sărăcia claselor lucrătoare, ameninţă toată clădirea măreaţă a civilizaţiei creştine. Shakespeare cedează în faţa bufoneriilor şi dramelor de incest şi adulteriu, cancanul alungă pe Beethoven, ideile mari asfinţesc, zeii mor.

Sursa: http://www.timpul.md

Arhaghelul Mihail - CELE OPT ETAPE ALE CONȘTIINȚEI

Arhaghelul Mihail - CELE OPT ETAPE ALE CONȘTIINȚEI

R.H.: Așa cum am observat, în ultima vreme Spiritul vorbește în termeni mai generali decât altă dată.

Aceasta permite abordarea problemelor comunicate la un nivel de potențialitate mai ridicat dar poate introduce și o anumită confuzie și provocare pentru a afla răspunsuri cât mai pertinente și precise.

De exemplu când este tratată problema realizării conștiinței de sine.

La drept vorbind, există un număr foarte mare de modalități prin care se poate aborda procesul creșterii nivelului de conștiință.

Deși modalitățile pot fi complet diferite, rezultatul poate fi același.

Din acest motiv, consider că articolul de mai jos este util, el descriind opt dintre cele mai importante căi de atingere a unui nivel înalt de conștiință.

Cele opt etape de creștere a conștiinței pot fi comprimate la un număr de patru sau chiar trei.

Etapizarea în opt secvențe crează posibilitatea unei abordări în extenso, facilitându-se în acest mod, o tratare aproape exhaustivă a chestiunii.

Un element care condiționează reușita este acela legat de necesitatea renunțării la delimitări precum ”bine-rău, pozitiv-negativ etc.”

Când dai verdictul de ”bine” înseamnă că ceea ce nu ai ales tu este greșit, adică acolo s-a strecurat o eroare, și că acel ”rău” este diferit de standardele tale de ”bune”.

Înțelegi ce faci tu prin aceasta? Separi lumea, separi creația, o polarizezi.

Din acest motiv este important să începem să părăsim noțiunile de bine-rău, deoarece, acceptându-le, facem recurs la ”nedreptul ” de a judeca creația lui Dumnezeu.

Perfecțiunea reală a universului este un dat care nu poate fi ignorat de nicio ființă creată.

Este de dorit ca fiecare dintre noi să tindă spre estomparea granițelor dintre aceste zone sau puncte de polarizare și aceasta pentru principalul motiv că Dumnezeu-Creatorul nu a căutat niciodată această polarizare.

În loc să căutăm diferențele dintre concepte, manifestări, ființe, lucruri, este mai productiv și mai benefic pentru toți, să căutăm asemănările.

Acest concept are valoare de generalitate și, practic, nu există domeniu în care el să nu poată fi aplicat.

Un material pe care l-am primit prin comunicare de la o entitate, comunicare căreia, inevitabil, îi aplic și amprenta mea, în ceea ce privește exprimarea, argumentele și concluziile, nu trebuie să vă facă pe voi, cititorii, să accepătați ”nerumegat” ceea ce cuprind aceste mesaje.

Trebuie să le treceți și prin filtrul raționamentelor voastre, izvorâte nu numai din nivelul de evoluție la care ați ajuns dar și din experiența de viață prin care ați trecut.

Ceea ce vă cer eu este să aveți discernământ. Întotdeauna.

Arhanghelul Mihail:

"Preaiubiți maeștri, despre ce se întâmplă în timpul traversării multelor niveluri și sub-niveluri ale conștiinței, am mai vorbit și cu alte prilejuri.

Acum, mai întâi vă voi reîmprospăta memoria asupra cestui subiect.

Modificările apar atât la nivel de aură, acolo unde anumite distorsiuni sunt șterse cât și un proces intern în ființa voastră.

Vi s-a vorbit frecvent despre schimbările complexe care au loc ca urmare a creșterii nivelului de vibrație din corpul uman total, scopul fiind acela al integrării energiilor emanate de la Sursa Creatorului.

ADN-ul vostru și centrele de forță (chakrele) se aliniază Inimii Sacre și Minții Divine prin modificarea matricei care va cuprinde componentele și caracteristicile omului multidimensional.

Pe măsură ce se integrează mai multe particule Adamantine ale conștiinței Creatorului, toate distorsiunile /imperfecțiunile pe care le-ați creat din cauza conceptelor negative pe care le-ați acceptat ca fiind adevarul vostru, sunt treptat eliminate și înlocuite.

Multe dintre aceste concepte distorsionate sunt filtrate în conștiința voastră pentru a fi vindecate sau eliminate, printr-un proces, adesea, inconfortabil, deconcertant, pe măsură ce se se înaintează mai mult spre înțelepciunea (conștiința) cosmică.

De la o stare de amnezie și obtuzitate, produs al unei conștiințe de sine limitată, se va ajunge la vastitatea și complexitatea Conștiinței Cosmice.

Voi deveniți destul de repede eficienți în analiza noilor concepte și însușirea multitudinii de informații care vă sunt acum la îndemână ca urmare a nivelului mai ridicat vibrațional în care puterea voastră de înțelegere și discernământul cunosc o permanentă creștere.

Sufletul vostru s-a apropiat sensibil de Sinele vostru Interior, față de care reduce treptat distanța, cu intenția contopirii în el.

În această fază, este foarte important ca în tot ceea ce faceți și gândiți, să înlăturați reauaintenție și judecata.

Când vă confruntați cu situații în care este dificil să faceți o alegere corectă, mergeți în interiorul ființei voastre și apelați la Spiritul vostru Superior să vă ajute și să valideze decizia pe care o veți lua, într-un fel inconfundabil.

Noi suntem conștienți de faptul că sunteți bombardați permanent și într-un trend crescător cu concepte noi, unele dintre ele aflate la limita înțelegerii și chiar a acceptării voastre.

Vă rugăm să fiți conștienți, preaiubiților, că această permanentă schimbare și confruntare cu situații și stări necunoscute de voi în trecut, este parte a procesului de reunificare și ascensiune în mijlocul căruia vă aflați, proces care cunoaște noi accelerări.

Indiferent unde vă aflați pe calea ascensiunii, încercați să vă păstrați calmul și încrederea că vă aflați exact acolo unde ați ales să fiți și că, oricum, tendința este crescătoare.

Tratați-vă păropria persoană cu multă înțelegere, nu vă auto-condamnați, nu considerați că o anumită greșeală vă scoate din cursa pentru ocuparea scaunului de învingător.

Locul vostru în Noua Lume este asigurat și nimeni nu vi-l poate ocupa.

Ego-ul vostru uman vă îndeamnă mereu să vă ”autoflagelați”, șoptindu-vă insidios:

"Tu nu ești suficient de bun, ești rămas mult în urma celorlalți și nu vei avea putera și voința de a-i ajunge din urmă!

Nu vezi că toți cei din jurul tău te depășesc? Nu vei fi niciodată capabil să înțelegi suficient și să ai cât dorești, chiar dacă te străduiești să meditezi, să fii bun, să fii plin de compasiune, să ierți.

Degeaba, tu nu ești vrednic pentru că te-ai născut nevrednic!”

Dragilor, nu luați asemenea șoapte în serios.

Ele sunt rodul activității trecutului asupra ființei voastre, atunci când forțele întunecate erau pe Pământ și vă deformau gândirea și vă anulau voința!

Când aveți asemenea stări, spuneți ”STOP!”.

Conduceți-vă mintea înapoi, în centrul vostru de echilibru, în inima voastră.

Tatăl Ceresc v-a făcut pe toți la fel de deștepți, la fel de dotați, la fel de frumoși, la fel de nemuritori.

Numai nivelul vostru de încredere vă diferențiază.

Numai lipsa voastră de credință în viitorul vostru minunat și în promisiunile Dumnezeului vostru vă fac să credeți că sunteți niște neputincioși.

Fiecare suflet de pe Pâmânt este programat să urmeze calea de întoarcere în tărâmurile mai inalte ale existenței, dar fiecare călătorie este personalizată.

Aproape niciuna nu seamănă cu oricare alta.

Pe drumul vostru de revenire ACASĂ, voi decideți totul: cât de repede mergeți, ce popasuri să faceți, unde să vă adăpostiți, cu ce alegeți să vă hrăniți, ce tovarăși de drum vă selectați, cât ”bagaj” alegeți să cărați etc.

Așa cum am afirmat de multe ori, ați putea hotărî să mergeți pe o cale ocolitoare, sau pe una mai dreaptă.

Sunt și variante mai scurte dar mai dificile, care solicită mai mult efort, mai multă concentrare.

Pe măsură ce vă ridicați la nivelurile superioare ale constiintei, trebuie să fiți conștienți de faptul că, zonele inferioare ale creierului vostru, care rezonează la frecvențele joase ale dimensiunilor inferioare (a treia și chiar straturile cele mai de jos ale celei de a 4-a dimensiuni), depozitează comportamentul animal, natura umană instinctuală, care vor dispărea treptat, o bună parte din viața voastră viitoare putând fi potențial influențată de aceste caracteristici.

Curățenia în acea zonă se va face treptat și corelat cu noile caracteristici superioare, care vor fi asimilate pe parcurs, cu rapditatea pe care v-o veți putea permite.

Natura instinctuală formată în milenii a fost necesară și utilă cândva.

A fost chiar vitală supraviețuirii speciei.

Acum nu vă mai folosesc asemenea caracteristici, sau, în orice caz, destul de repede, nu veți mai fi obligați să apelați la ele.

Altele sunt acum comandametele sufletului ființei umane: necesitatea de a se contopi cu Spiritul Superior, modificarea structurii ADN, modificarea structurii corpului uman, recăpătarea abilităților cu care Creatorul v-a dotat de la început etc.

Refacerea matricei noii ființe umane este o operațiune începută de mai mult timp și care va mai dura o perioadă, până când toate caracteristicile omului multidimensional vor fi implementate în corpul vostru total.

Desigur, voi, ca ființă umană, mult limitată, deocamdată, în gândire și simțire, nu veți putea face prea multe pentru a ajuta procesul, dar ceea ce aveți de făcut este extrem de important.

Prioritar este să fiți deschiși, primitori și înțelegători cu ceea ce vi se întâmplă și, prin comportament, să nu vă faceți corpul inapt pentru a primi noutățile.

Evitați situațiile care v-ar stresa sau v-ar epuiza fizic, odihniți-vă suficient, hrăniți-vă corect și consumați suficientă apă pentru a vă asigura drenările interioare.

Fiți corecți cu toată lumea, fiți veseli și încrezători în natura voastră divină.

Nu vă înspăimântați dacă începeți să constatați că trecutul vostru nu mai contează în fața altora sau a voastră.

Este normal ca amintirile trecutului să se estompeze treptat, mai ales acelea care sunt legate de stări de nefericire, stări dificile care v-au pus sub semnul întrebării integritatea viastră fizică sau mintală.

Voi trebuie să vă vindecați de toate traumele trecutului vostru, destul de tumultuos, uneori.

Distorsiunile de conștiință pe care le-ați creat în trecut nu pot exista când începeți să va ”faceți plinul” cu Particolele Adamantine, prin intermediul proceselor pe care le acceptați.

Aceste particule conțin Esența magică pură și perfectă a Creatorului și ele vor corecta progresiv orice denaturări în câmpul vostru auric și în vasul vostru fizic.

Încet, dar sigur, imperfecțiunile care s-au creat cândva, atât în lumile voastre interioare cât și în cele exterioare sunt rectificate, sunt șlefuite prin același proces prin care o piatră din stâncă este adusă la stadiul de nestemată.

Amintițivă că toate aceste deformări care au pus stăpânire pe corpul și mintea umană s-au produs în multe milenii și este explicabil că procesul refacerii va lua ceva timp.

Diferența între ceea ce erați, ca ființe și ceea ce sunteți acum, doar după câteva zeci de ani de transformări, ne dă dreptul să afirmăm că adevărate minuni s-au petrecut cu ființa viastră în acești ultimi ani.

Pe măsură ce vechile obiceiuri, credințe și acțiuni, dispar din viața voastră, se instalează armonia în tot ceea ce înseamnă ființă umană și habitatul în care trăiește.

Există o permanentă creștere a vibrației ființelor umane, planetei și sistemului planetar, în general, care nu numai că este obsevabilă dar poate fi bine măsurată.

În acest poroces, tot ceea ce nu se va corecta, din lipsă de voință, din neacceptare sau din neputință, va fi dat la o parte din cale înaintării spre nivele frecvențiale încă și mai înalte.

Uneori vi se va părea că parcă ați trecut printr-o ușă magică, dincolo de care anumite secvențe de viață nu mai sunt păstrate de memorie.

Din cauza cestor ”amnezii” unii dintre voi nu veți mai considera util să mențineți anumite relații, vă veți înstrăina de prieteni de care altădată vă simțeați apropiați.

Asta se va întâmpla și în unele relații de familie sau în carieră.

Mulți veți simți nevoia de a avea alte preocupări, alt serviciu, alte hobby-uri.

Ușile trecutului se vor închide treptat și alte uși, se vor deschide către noi locații, de pe planetă, din afara planetei, chiar din univers.

Stați liniștiți, veți avea cu ce călători până acolo.

Vă puteți alege de pe acum traseul printre stele. Credeți că vorbim cu ușurință? Nicidecum!

Călătoria voastră spre stele a început deja, căci imediat ce vă veți recupera însușirile de ființe multidimensionale, nimic nu vă va mai putea meține țintuiți pe Pământ.

Nici nu ar putea fi altfel din moment ce voi sunteți semințe dintre cele cu care Dumnezeu a însămânțat Universul pe care l-a primit de la Creator pentru a face din el grădină a IUBIRII.

Voi știți acum, cel puțin o bună parte dintre voi, că din Centrul de Creație, toate sufletele au plecat spre necunoscutul infinit, având cu ele scânteia divină care să le călăuzescă mereu, mai ales atunci când vor crede că au rătăcit drumul sau când vor dori să revină ACASĂ.

Ce le-a împins pe aceste suflete să călătorească spre necunoscut?

Dorința arzătoare de a cunoaște, de a experimenta pe cont propriu, de a vedea la fața locului că ceea ce știau că există și pot găsi undeva în univers.

Curajoși purtători al Luminii, sunteți gata să vă avântați din nou în Univers, după ce o bună bucată din existența voastră ați petrecut-o în întuneric, unde v-a însoțit doar palida luminiță cu care ați plecat de ACASĂ?

Lumina voastră este acum puternică și tot Universul o poate observa.

Fiți atenți câți prieteni aveți în toată nemărginirea, câți vă fac cu mâna și vă invită să-i vizitați la ei acasă!

Fiecare nivel dimensional vă va oferi noi oportunități și veți avea acces la multe abilități noi și la înțelepciune extinsă.

De fiecare dată când veți păși în altă dimensuiune va trebui să treceți fără ”bagaje”.

Cele mai grele și mai voluminoase sunt cele pe care le-ați cărat în 3D.

Mulți ați aruncat deja o bună parte dintre ele, alții le mai duceți încă în spate.

Veți constata că vor deveni din ce în ce mai greu de suportat și , dacă veți merge înainte, le veți lăsa pe drum.

Din păcate, unii nu vor să renunțe la ele, preferând ca pentru ”agoniseala” lor să renunțe la călătorie.

Gândiți-vă bine!! Pentru voi, numai voi decideți."

De la Arhanghelul Mihail

(29 ian. 2013; channeler Ronna Herman)

Cititi, analizati, concluzionati... Cu toti suntem Co-creatori in acest univers!

Sursa: http://spirituletern.blogspot.se/?m=1

http://armadaa.blogspot.ro