Profitând de lipsa supravegherii din partea autorităţilor, micii producători folosesc chiar şi substanţe interzise, cu efect cancerigen, pentru creşterea culturilor de legume şi fructe. Deşi sunt interzise de autorităţile din domeniu, pesticidele, precum ethrel-ul sau 2,4-D, uneori chiar şi furadanul, se vând pe sub mână, potrivit specialiştilor. Multe dintre substanţele neautorizate sunt la îndemâna oricui, chiar şi pe site-urile de anunţuri se găsesc numeroase oferte şi producătorii nu se sfiesc să profite de aceste metode pentru a-şi rotunji veniturile, iar rezultatul se vede uneori şi cu ochiul liber.
Deşi folosirea abuzuivă a pesticidelor interzise poate fi depistată în unele cazuri la o primă examinare vizuală, de cele mai multe ori, doar testele în laboratoarele de specialitate pot scoate la iveală tipul şi cantitatea de chimicale folosite de fermierii de subzistenţă. Din acest motiv, cercetătorii în domeniu spun că produsele vândute în lanţurile de retail din România sunt mai sigure decât cele comercializate în pieţe.
Roşiile "cu ţugui" - stropite cu stimulenţi
Legumele stropite cel mai des de ţărani sunt roşiile, castraveţii, ardeii sau pătlăgelele vinete. Roşiile sunt printre puţinele produse agricole care pot indica, prin proprietăţile lor fizice, prezenţa unor pesticide cancerigene în exces. Unii consumatori caută în mod special roşiile "cu ţugui" - care au o excrescenţă în partea inferioară a fructului, pentru că sunt gustoase. Țuguiul se formează, însă, din cauza folosirii în exces a unei substanţe chimice.
”Uneori, fungicidele, prin compoziţia lor, lasă nişte pete albe pe fructe, dar să nu credeţi că cei de la piaţă nu le şterg cu o cârpă moale înainte să le aducă pe tarabe. Astfel, este destul de greu de determinat dacă produsele agricole au reziduuri toxice la suprafaţă sau în interior. Doar o analiză făcută într-un laborator specializat poate atesta cantitatea de pesticide existentă în legume şi fructe.Stimulenţii pentru fructificare, pe bază de 2,4 - D, un erbicid care stimulează legarea florilor, produc un mucron (ţugui) la vârful fructului. Există şi un hibrid bulgăresc, prekos, care prezintă, prin caracterul său de hibrid, un mic mucron, de circa 3mm. Însă, când 2,4 - D este aplicat necorespunzător, acel ţugui este mai mare, foarte bine evidenţiat, având dimensiunea de 4 mm - 6 mm. Prin folosirea excesivă a stimulentului 2,4 - D fructele pot avea aspect de gogoşar, iar atunci când se taie se observă că pericardul este desprins de partea interioară”, a explicat, pentru B365.ro, Marcel Costache, director general la Institutul de Legumicultură şi Floricultură Vidra (ILFV).
Anterior apariţiei normelor europene în domeniul agriculturii, ethrel-ul era la mare căutare. Însă, potrivit lui Costache, acest produs se folosea în special pe culturile de tomate pentru industrializare. ”Când fructele începeau să intre în pârgă (aveau o tentă alburie), se folosea produsulethrel, care matura forţat legumele. Acestea ajungeau în fabricile de conserve, nu pe piaţă. Însă, inventivi cum sunt românii, cei din solarii au constatat că, dacă aplici ethrel-ul, poţi ieşi cu roşiile pe piaţă cu circa două săptămâni înainte, când preţurile sunt mult mai bune. Acest produs a fost, însă, interzis. Totuşi, în momentul de faţă nu putem stabili de unde fac ei rost de acest stimulent. Poate găsesc în ţările vecine”, spune reprezentantul ILFV.
Potrivit lui Costache, majoritatea producătorilor români individuali cultivă produse pe suprafeţe mici pentru că au ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă, iar aceştia, deşi primesc periodic sfaturi pentru culturile lor, nu pot fi bine controlaţi şi astfel nu se poate stabili dacă pesticidile sunt procurate din surse sigure, de la firmele abilitate, sau sunt obţinute ”pe sub mână”. Deşi mulţi dintre cei care comercializează legume şi fructe în pieţe se laudă cu produse bio, de bună calitate, reprezentantul ILFV spune că doar 5% - 10% din aceste produse provin din cultura biologică. ”Cine face legumicultură profesionistă nu poate face legume performante şi să reziste pe piaţă dacă nu foloseşte pesticide. Însă, şi acestea au anumite norme de folosire, care, dacă sunt respectate, nu dăunează organismului uman. În cazul pesticidelor, dacă se respectă perioada de pauză indicată de producătorii de profil, rezidurile se degradează în timp şi nu mai sunt periculoase pentru om”, a punctat Costache.
În ciuda recomandărilor specialiştilor, sunt şi mulţi cultivatori care aplică pesticidele ”după ureche” şi pot face astfel ravagii în rândul consumatorilor.”Utilizate corect, pesticidele nu sunt toxice şi sunt extrem de folositoare. Cantitatea de substanţă este cea care implică toxicitatea. De exemplu, deşi li se spune agricultorilor să folosească un kilogram de pesticide la un hectar de teren ca să elimine anumiţi paraziţi, se găseşte câte un deştept care să aplice două kilograme de substanţă ca să îi omoare mai repede. E adevărat că omoară mai repede dăunătorii, dar s-ar putea să apară un grad ridicat de toxicitate atât pentru mediu, cât şi pentru oamenii care consumă produsele agricole stropite cu astfel de substanţe. Totuşi, n-ai cum să controlezi mii de fermieri pentru a stabili dacă aceştia folosesc mii de pesticide la dozele legalizate şi omologate în România”, spune şi Horia Iliescu, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti.
Legumele sănătoase de la ţărani, un mit spulberat
Specialiştii chestionaţi de B365.ro au o părere unanimă în privinţa legumelor cumpărate din piaţă. Potrivit acestora, legumele comercializate în marile lanţuri de retail sunt mai sănătoase decât cele disponibile la tarabele din pieţe pentru că marii producători sunt mai atent verificaţi spre deosebire de ţărani, care nu sunt supravegheaţi. ”Din păcate, nu întotdeauna dacă achiziţionăm produsele de la ţărani avem garanţia că legumele şi fructele sunt mai sănătoase”, spune Horia Iliescu.
”Îmi pare rău să zic asta, dar probabilitatea ca legumele şi fructele să fie mai puţin contaminate este dacă achiziţionăm produsele din supermarketuri pentru că acestea sunt mai controlate. Din păcate, micii cultivatori nu respectă nicio normă fitosanitară. La controalele anterioare derulate de noi, am găsit nitraţi pentru că aruncau cu lopata. Unde cădea, acolo era dezastru dacă nimereai o asemenea legumă. În plus, unele pesticide se mai fură sau se dau pe sub mână”, a declarat dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare Bucureşti (ICA).
”Marii producători agricoli folosesc, tratează şi fertilizează culturile doar în baza recomandarilor Institutului. Fiindcă produc la scară largă, aceştia îşi permit să alimenteze supermarketurile şi astfel putem avea garanţia că în astfel de magazine găsim produse mai sănătoase. Totuşi, cred eu că o parte din producătorii străini respectă mai mult normele pentru că sunt mai organizaţi decât cei de la noi. Micii producători autohtoni de legume nu sunt organizaţi în asociaţii pentru că nu vor să plătească TVA şi preferă să se ducă cu marfa în piaţă. Dacă-i prinzi cu nereguli într-o piaţă, pleacă de acolo. Din acest motiv, noi nu putem avea un control asupra lor”, a mai explicat Costache.
”Am făcut studii cu mai mulţi ani în urmă asupra reziduurilor de îngrăşăminte, în special nitraţi. Am găsit foarte multe legume precum sfecla roşie, morcovul, care erau foarte contaminate cu nitraţi. În sistemul industrial de obţinere a legumelor există mult mai mult control decât la un ţăran sau mic producător care nu e supravegheat de nimeni şi nu are cunoştinţe în utilizarea acestor substanţe. Acesta e un paradox: în loc să fie mai bune, fructele şi legumele de la ţărani sunt dăunătoare. În schimb, producătorii industriali, care au sere mari, sunt atent controlaţi şi avem astfel certitudinea că produsele lor sunt mai sănătoase”, a mai spus Mencinicopschi.
În ceea ce priveşte importul de legume şi fructe, părerile sunt împărţite. În vreme ce reprezentanţii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti (DSVSA) dau asigurări că toate legumele şi fructele importate sunt atent verificate, unii specialişti sunt sceptici. ”Și produsele importate din străinătate, care ar trebui să fie analizate din punctul de vedere al compoziţiei substanţelor toxice, sunt periculoase pentru că sunt tratate cu stimulatori şi hormoni de creştere care intervin major în metabolismul oamenilor”, spune Horia Iliescu.
”Uniunea Europeană trage mereu semnale. Cu toată legislaţia Uniunii bine pusă la punct şi restrictivă, rapoartele de specialitate făcute la nivel intracomunitar arată că jumătate din legumele şi fructele din piaţa UE au concentraţii care depăşesc limita admisă. Am văzut că foarte contaminate sunt cireşele, căpşunile şi strugurii. Cele importate din afara Uniunii Europene pot prezenta un risc chiar şi mai mare”, indică Mencinicopschi.
Potrivit rapoartelor întocmite de DSVSA, la punctele finale de import, inclusiv cel din Capitală, nu s-au depăşit limitele de pesticide admise pentru legume şi fructe, indiferent de provenienţa lor. Astfel, atât produsele importate din spaţiul intracomunitar, cât şi cele provenite din ţările din afara Uniunii Europene, au primit avizul favorabil din partea laboratoarelor de specialitate, care au testat cantitatea de reziduuri de pesticide existentă pe aceste produse. Cum toate tirurile sunt oprite la intrarea într-o ţară membră a Uniunii Europene pentru prelevarea probelor, în cazul în care analizele de laborator indică depăşirea limitelor admise, produsele se reexpediază la sursă sau se distrug. ”Toate produsele din import vin cu certificate. Se supun unui regulament special şi sunt verificate la intrarea în Uniunea Europeană”, a explicat Constantin Lupescu, directorul DSVSA Bucureşti.
Reprezentanţii Agenţiei Naţionale Fitosanitare, instituţia care verifică producţia autohtonă de legume şi fructe, au anunţat că au efectuat controale şi au prelevat probe în pieţe şi supermarketuri, conform Planului de monitorizare pentru anul 2012. În urma testelor efectuate în laboratoarele de specialitate nu s-au constatat depăşiri ale limitelor maxime admise (LMA) de reziduuri de pesticide. ”În vederea protejării sănătăţii oamenilor, animalelor şi mediul înconjurător, persoanele fizice sau juridice care utilizează, pe terenurile pe care le deţin, produse de protecţie a plantelor au obligaţia să le depoziteze, să le manipuleze şi să le utilizeze conform instrucţiunilor tehnice care trebuie să însoţească fiecare produs”, arată oficialii Agenţiei Naţionale Fitosanitare în răspunsul furnizat la solicitarea B365.ro.
Legumele şi fructele cu pesticide favorizează apariţia obezităţii şi a cancerului
Consumul de legume şi fructe cumpărate din piaţă poate genera grave afecţiuni la nivelul organismului uman, potrivit specialiştilor în nutriţie. ”Pesticidele nu pot fi metabolizate şi eliminate din corp. Cea mai mare parte dintre ele se acumulează în grăsimi şi afectează ficatul. Cu cât înaintăm în vârstă, consumul de legume şi fructe cu conţinut ridicat de pesticide poate produce probleme de sănătate: îmbolnăvirea ficatului, a rinichilor şi chiar unele forme de cancer. Pesticidele au efect perturbator hormonal de tip estrogen şi tind să feminizeze organismele. La băieţi scade fertilitatea, iar la fete provoacă apariţia precoce a pubertăţii. În timp, acestea cresc riscul de cancer de sân la femei şi cancer testicular sau de prostată la bărbaţi. De asemenea, aceste substanţe generează apariţia supraponderalităţii şi a obezităţii, care favorizează declanşarea bolilor hipertensive, a diabetului şi a bolilor cardiovasculare. Obezitatea este cea mai răspândită boală de nutriţie din lume şi se asociază foarte rapid cu diabetul, din acest motiv se mai şi numeşte diabezitate. Când diabetul şi obezitatea se asociază apar bolile cardiovasculare, infarctul, şi bolile neurovegetative, Parkinson, Alzheimer sau chiar apariţia unui accident vascular cerebral”, a explicat Gheorghe Mencinicopschi.
Directorul ICA avertizează că un efect mai grav al consumului de alimente cu concentraţie mare de pesticide este caracterul trans-generaţional al acestor substanţe. Astfel, mămicile însărcinate care mănâcă aceste produse pot rămâne imune la efectele pesticidelor, însă îi pot îmbolnăvi pe copiii pe care îi poartă în pântece.
”Aceste pesticide au efecte nebănuite: cresc prevalenţa apariţiei supraponderalităţii şi obezităţii din cauza faptului că determină transformarea preadipocitelor în adipocite. Ethrel-ul sau 2,4 - D sunt unele dintre cele mai vechi pesticide cu efect hormonal, de coacere uniformă, de aceea se şi folosesc adesea la roşii. Dacă producătorii nu le tratează, din 50 de flori doar 30 fac fructe, dar dacă le tratează cu astfel de substanţe, din 50 de flori, 49 fac fructe. Mai sunt şi unele pesticide, precum DDT-ul sau atrazina, care, chiar dacă nu se mai folosesc, se regăsesc în alimentele noastre din cauza biodegradării foarte lente, şi au aceleaşi efecte devastatoare”, punctează Mencinicopschi.
