Tradiții și superstiții de BOBOTEAZĂ. Ce trebuie să faci ca să îți meargă bine tot anul

Boboteaza încheie şirul Sărbătorilor de Iarnă. Credinţele din popor spun că în această zi se sfinţesc apele, ca să se alunge duhurile rele, şi se deschid cerurile.

În lumea mistică a satului românesc, fiecare sărbătoare, pe lângă semnificaţia sa religioasă, a dobândit, de-a lungul timpului, şi o sumedenie de legende şi superstiţii pe care unii gospodari le mai urmează cu sfinţenie şi acum, în mileniul trei.

Tradiţii Bobotează: Ce se face în Ajunul Bobotezei

Pe 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, oamenii nu mănâncă de dulce - adică nu consumă carne, ouă, lapte, brânză - cu credinţa că astfel vor fi sănătoşi şi protejaţi de rele tot timpul anului. Cei mai credincioşi ţin post negru.

Tot în Ajun se „rânduieşte“ cum va fi vremea peste an, se ghiceşte viitorul şi se fac farmece şi descântece de dragoste, se arată în cartea „Tradiţii şi obiceiuri româneşti“, scoasă de revista Flacăra. În dimineaţa de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strâng cenuşa din sobă şi gunoiul din casă şi sunt păstrate până la primăvară când se pun peste straturile cu legume ca să dea rod bogat. Se mai crede că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, ei vor face multe fructe. Seara, înainte ca oamenii să se ducă la culcare, se iau cărbuni din vatră şi sunt denumiţi cu numele tuturor membrilor familiei. Se crede că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede, potrivit crestinortodox.ro.

O altă legendă populară zice că animalele din grajd ar vorbi la miezul nopţii (din 5 spre 6 ianuarie) despre locurile unde ar fi fost ascunse comori. În aceeaşi noapte se deschid cerurile, iar omul care vede asta va fi binecuvântat de Dumnezeu. Fete îşi leagă pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc şi pun busuioc sub pernă ca să-şi viseze ursitul. O credinţă populară zice că acele fete care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. În Ajunul Bobotezei nu trebuie să te cerţi cu nimeni din familie şi să nsa: uru dai sau să împrumuţi nimic din casă, nici măcar jăratec din vatră. Boboteaza sau „spălarea“ de rele Pe 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac. În satele şi oraşele de lângă apă există obiceiul că tinerii se întrec care să aducă primul la mal crucea aruncată de preot. Tradiţia populară zice că acela care se aruncă în apă, în această zi, va fi ferit de toate bolile. Se mai crede că atunci când preotul aruncă crucea în apă dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe câmp, dar nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi. Tot de Bobotează nu se spală rufe şi se zice că nu e voie să te speli pe cap deoarece se murdăreşte apa sfinţită.

Sursa: adev.ro/

Sursa; www.realitatea.net

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE BOBOTEAZĂ. Ziua în care se alungă spiritele malefice

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc, scrie

Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".

Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.

In semn de rasplata se dadeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai, scrie crestinortodox.ro.

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

Boboteaza - sfinitirea apei

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Boboteaza - practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.

Sursa: www.realitatea.net

SĂRBĂTOARE mare: astăzi este duminica dinaintea Bobotezei. Ce nu aveţi voie să faceţi mâine

Astăzi, duminică, 4 ianuarie 2015, este Soborul Sf. 70 de Apostoli; Sf. Cuv. Teoctist, egumenul de la Cucumia Siciliei; Sf. Cuv. Apolinaria, adică Duminica dinaintea Botezului Domnului (Botezul lui Ioan).

Iar luni, 5 ianuarie, Sf. Sfinţit Mc. Teopempt şi Sf. Mc. Teonas; Sf. Cuv. Sinclitichia (Ajunul Bobotezei) este POST NEGRU, deci carne nu se mănâncă.

"Botezul Domnului" sau Boboteaza, prăznuită în fiecare an la 6 ianuarie, alături de ziua de pomenire a Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Nașterii Mântuitorului. În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era serbată în aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Această îndoită sărbătoare era numită "Epifania" - Praznicul Arătării Domnului în lume.

Sursa: www.realitatea.net

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE BOBOTEAZĂ. Ziua în care se alungă spiritele malefice

Boboteaza, serbata in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului - trasaturi de mare sarbatoare populara.

In ajunul Bobotezei se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc, scrie

Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila".

Alta data, dupa ce preotul rostea Troparul Botezului si stropea cu agheasma in casa si pe gospodari, era invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii'. Busuiocul acesta era folosit, mai tarziu, in descantecele de dragoste.

In semn de rasplata se dadeau: bucate ("desagarului"), bani (preotului), nuci, mere si covrigi (copiilor) iar, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa. Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai, scrie crestinortodox.ro.

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

In aceasta zi erau interzise certurile in casa si nu se dadea nimic ca imprumut, nici macar jaratec din focul din vatra.

In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

Boboteaza - sfinitirea apei

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii.

Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga "Chiraleisa"- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Boboteaza - practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete.

In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.

Sursa: www.realitatea.net

Legenda Sarbatorii de Boboteaza

Boboteaza este una din cele mai mari sarbatori de iarna, plina de semnificatii sfinte, dar si de traditii si obiceiuri stravechi.

Sarbatoarea Bobotezei

La 30 de ani, a venit Domnul Iisus la Iordan, unde Sfantul Ioan Botezatorul invata si boteza cu botezul pocaintei; Cand a aparut Domnul Iisus pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfant, Il recunoaste si-L arata multimilor, zicand: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29).

Aceasta marturie era foarte necesara israelitenilor, care asteptau pe Mesia cel profetit cu multe veacuri inainte. Domnul Iisus cere lui Ioan sa-L boteze.

Atunci o mare minune s-a savarsit: cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborat in chip de porumbel si a stat peste Iisus, iar glasul Parintelui Ceresc din inaltime a rasunat, marturisind: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!” (Matei 3, 17).

Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului si se sarbatoreste pe 6 ianuarie.

Domnul Iisus a primit acest botez, ca si pe cel al Legii Vechi, taierea-imprejur, „ca sa implineasca Legea si proorocii”, si mai ales pentru ca purta pe umerii Sai pacatele intregii lumi.

Si in intelepciunea Lui negraita, a binevoit a le spala mai intai cu apa in undele Iordanului, El fiind fara de pacat, pentru ca mai tarziu, pe Cruce, sa le spele cu insusi Sangele Sau.

Scufundarea in apa Iordanului prevesteste moartea si Invierea lui Iisus. Prin botez este omorat si ingropat omul vechi, pentru a invia ca om nou, indumnezeit. De aceea, in icoana clasica a Botezului Domnului, malurile Iordanului sunt inaltate, ele cuprinzandu-L pe Iisus ca un mormant.

Din acelasi motiv, botezul copiilor se face prin trei afundari in apa, semnificand cele trei zile petrecute in mormant de catre Mantuitor.

Minunea intoarcerii Iordanului

Apa Iordanului curge in mod normal de la stanga la dreapta, dinspre Galileea spre Marea Moarta, in care se varsa. In ziua de Boboteaza, Patriarhul si soborul preotilor savarsesc slujba de sfintire a apelor si la final arunca in apa Iordanului un buchet de busuioc si o cruce.

In aceste clipe, apele Iordanului isi inverseaza cursul si curg dinspre Marea Moarta inspre Galileea. Cei care au luat apa din Iordan inainte de Boboteaza si in ziua de Boboteaza au observat ca apa luata in ziua de Boboteaza are gust sarat.

"Ce-ti este tie, mare, ca ai fugit? Si tie, Iordane, ca te-ai intors inapoi? Nu noua, Doamne, nu noua, ci numelui Tau se cuvine slava, pentru mila Ta si pentru adevarul Tau." (Psalmul 113).

Traditii si obiceiuri de Boboteaza

1. La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul si va fi ferit de toate bolile.

2. In noaptea de 5 spre 6 ianuarie, tinerele fete isi viseaza ursitul. Aceasta se va intampla doar daca fata posteste in ajunul Bobotezei si mananca o turta din opt linguri de faina si o lingura de sare, framantata cu doar noua degete. Fetele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc, care se pune si sub perna.

3. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

4. "Udatul Ionilor", este un obicei din Transilvania si Bucovina, cei care poarta acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau unde sunt botezati.

5. In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii Apelor.

Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. La sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn, iar feciorii satului se arunca sa o scoata, chiar daca este ger. Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite.

6. In multe zone din tara, si in Bucovina, in ziua de Boboteaza se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele.

7. Chiraleisa

In majoritatea satelor din Moldova, in ajunul Bobotezei grupuri de fete si baieti, umbla din casa in casa, pentru a vesti sosirea preotului cu crucea.

Aceasta datina este asemanatoare colindatului din seara de ajun. Copiii striga Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison – Doamne miluieste!) de trei ori. Rasplata lor sunt merele, nucile, prajiturile pe care ei le string in traistute.

8. In Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de cinepa: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele sau ca Maica Domnului va face din cinepa un voloc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

9. Se credea ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

10. Traditia spune ca in ziua de Boboteaza sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

11. In Bucovina, tinerii satelor umbla pe strazi mascati, ca babe si mosnegi (stramosii), colindand pe la toate casele, mai ales pe la cele unde locuiau fete de maritat. Vizita stramosilor asigura belsug in casa si petitori multi fetelor de maritat.

12. La tara se stropesc animalele, grajdurile si gradinile cu agheazma, pentru a le apara de rele.

13. In Spania si in unele regiuni din Italia, copiii isi asteapta darurile in 6 ianuarie, aduse de Regii Magi.

Boboteaza in trecut

In ziua de Boboteaza, in Moldova, se savarsea sfintirea apei pe malul raului Bahlui si erau scoase in procesiune icoanele facatoare de minuni si moastele unor sfinti.

La slujba de sfintire a apei erau prezenti toti cei din curtea domneasca:domnitorul si sotia domnitorului, curtenii, ostenii, domnitele, fetele de casa.

In momentul in care mitropolitul atingea busuiocul de fruntea domnitorului, erau trase trei salve de tun. Dupa el, veneau toti credinciosii sa fie "botezati".

Slujba de sfintire a apei se incheia cu botezul copiilor orfani, carora domnitorul le daruia imbracaminte si bani.

Urma Sfanta Liturghie savarsita in Biserica Domneasca, de mitropolitul Moldovei.

In ziua de Boboteaza caii din grajdurile Curtii Domnesti, erau stropiti cu agheasma. Se credea ca toti caii stropiti cu apa sfintita, vor fi sanatosi pe parcursul intregului an. Calul imparatesc era adus la final, de comis, conducatorul grajdurilor domnesti.

S-a intamplat pe 6 ianuarie

1412 – s-a nascut Ioana d’Arc, eroina nationala a Frantei, supranumita „Fecioara din Orléans”.

1714: Inginerul englez Henry Mill a patentat masina de scris.

1838: Samuel Morse a efectuat prima demonstratie a sistemului sau de telegrafie in orașul Morristown, New Jersey.

1881 – s-a nascut Ion Minulescu, poet, prozator si dramaturg roman.

1897 – s-a nascut Ionel Teodoreanu, scriitor roman.

1926 – Crearea Companiei germane aeriene “Lufthansa”.

1955 – s-a nascut Rowan Atkinson, actor britanic, (Mr. Bean).

sursa foto:sxc.hu; shutterstock

Sursa: kidz.garbo.ro

7 tradiţii de Bobotează care îți aduc noroc tot anul. Vezi care sunt!

Anual, pe data de 6 ianuarie, sărbătorim botezul lui Iisus Hristos sau Boboteaza. La fel ca în cazul tuturor celorlalte sărbători de peste an, şi de Bobotează creştinii ortodocşi respectă anumite tradiţii şi obiceiuri păstrate din generaţie în generaţie. Eşti curioasă cum poţi aduce bunăstarea în casă şi cum te poţi feri de necazuri în anul care vine? Iată câteva dintre cele mai importante tradiţii de Bobotează.

1. Fetele nemăritate îşi visează ursitul

În ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, fetele nemăritate care vor să îşi afle ursitul leagă un fir roşu de mătase şi o crenguţă de busuioc sfinţit la degetul inelar şi pun o altă crenguţă de busuioc sub pernă. Se spune că bărbatul pe care îl visează le este predestinat.

Pentru ca ritualul să aibă efect, este bine ca fetele nemăritate să ţină post şi să spună rugăciuni în ajunul Bobotezei.

2. Femeile nu spală rufe

O altă tradiţie de Bobotează spune că în această zi sfântă, precum şi în următoarele 7, femeile nu au voie să spele rufe, pentru a nu atrage necazuri în familie. De Bobotează, preoţii sfinţesc apele şi împart agheasmă credincioşilor, iar spălarea hainelor murdare ar însemna spurcarea apei.

3. Femeile care iau agheasmă se vindecă de sterilitate

Potrivit tradiţiei, femeile care nu pot avea copii trebuie să bea agheasmă de la Bobotează pentru a se vindeca de sterilitate, întrucât apa sfinţită are puteri tămăduitoare.

4. Credincioşii nu dau bani cu împrumut

De Bobotează, se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut, întrucât aşa vei face tot anul şi rişti să atragi paguba materială în casă. Bătrânii spun că în această zi de sărbatoare este bine să te fereşti de orice împrumut, fie că dai, fie că iei.

5. Credincioşii pregatesc o masă îmbelşugată

La fel ca de Crăciun, şi de Bobotează este musai ca masa să fie îmbelşugată. În ajunul Bobotezei, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, pentru a avea masă bogată tot anul. Coliva, bobul fiert, fiertura de prune, sarmalele umplute cu crupe, "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borşul de peşte, peştele prăjit, plăcintele de post umplute cu tocătură de varză acră şi plăcintele cu mac nu trebuie să lipsească de pe masă în ziua de Bobotează.

6. Credincioşii nu mănâncă până ce alimentele nu sunt sfinţite

Conform tradiţiei, de Bobotează nimeni nu mănâncă bucatele preparate până ce preotul nu vine să sfinţească locuinţa şi mâncarea. În această zi, este bine ca fiecare persoană să strige "Chiralesa", care în limba neo-greacă înseamnă "Doamne, miluieşte". Odata ce strigă cuvântul, se spune că persoana respectivă capătă puteri şi este ferită de rele până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

7. Credincioşii beau agheasmă pentru a fi sănătoşi tot anul

Se spune că persoanele care vor să fie ferite de boli tot anul trebuie să bea agheasmă in fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, timp de 8 zile de la Bobotează şi în zilele de sărbătoare şi de post. Despre agheasmă se spune că poate ameliora durerile şi poate vindeca anumite boli grave, dacă bolnavul crede în puterea ei tămăduitoare.

Sursa: www.eva.ro

Boboteaza: Traditii si obiceiuri de Dragoste, Noroc si Casatorie

Boboteaza este cu siguranta una dintre cele mai importante sarbatori crestine. In popor, Boboteaza este momentul cand cerurile se deschid, iar ingerul pazitor dezvaluie tinerilor care le este norocul si ursita in dragoste si in casatorie.

Tinuta pe 6 ianuarie, Boboteaza este cu siguranta una dintre cele mai importante sarbatori crestine cu care se inchide ciclul sarbatorilor de iarna si se deschide noul an. In popor, acestei zile i se mai spune si Aratarea Dumnezeiasca a Domnului (Epifanie), amintindu-ne de momentul in care Iisus Hristos a fost botezat de catre Ioan in apa Iordanului si s-a aratat tuturor ca Dumnezeu.

Boboteaza, ziua in care apa devine "vie"...

Apa, simbol etern al vietii, al renasterii si al regenerarii, dar si al purificarii, devine un element central al sarbatorii de Boboteaza. In aceasta zi, preotii sfintesc toate apele pamantului si purifica casele credinciosilor, stropindu-le cu agheasma. Se crede ca puterea duhului sfant este atat de mare in aceasta zi incat apele raman sfintite pana la 8 saptamani dupa Boboteaza... Este motivul pentru care se spune in popor ca nu este bine sa speli rufe in cele 8 zile de dupa sarbatoare ori altfel risti sa ‘spurci” apele.

Despre apa sfintita in biserici in ziua de Boboteaza se spune ca are proprietati miraculoase si purificatoare, de doua ori mai mari decat cu ocazia altei sarbatori deoarece a fost sfintita prin indoita chemare a Sfantului Duh. Este apa care nu se strica pe tot parcursul anului si care te poate ajuta in caz de boala, necaz si suferinta, este apa care se mentine proaspata si placuta la gust (“vie”) intreg anul, este apa sfintita si vindecatoare cunoscuta sub numele de Agheasma Mare. Ea se pastreaza de aceea la loc de cinste, langa icoana.

Totodata, exista obiceiul de a consuma agheasma mare timp de 8 zile, din ajunul Bobotezei pana la incheierea praznicului, pe 13 ianuarie, iar ulterior in zilele de post, de sarbatoare sau de ajunare. Din apa sfintita se gusta intotdeauna pe nemancate. Batranii spun ca apa sfintita este buna si de deochi, dar si pentru a alunga raul sau crizele de nervi, de frica, de panica, etc.

In acelasi timp, tinerii temerari obisnuiesc sa se scalde in ape deoarece, conform traditiei, vor fi feriti de boli si ghinion tot anul. Inainte de a face acest lucru, exista obiceiul ca preotul sa arunce in apa o cruce. Este momentul in care, conform credintei populare, diavolii ies din ape si fug de-a lungul campurilor si a islazurilor, singurii capabili sa ii vada sau sa ii sfartece fiind lupii. Evita de aceea sa vorbesti urat in aceasta zi si sa nu-i pomenesti pe “necurati” nici macar in gluma daca nu vrei sa atragi asupra ta duhurile rele.

Tot pentru a tine departe duhurile rele si a purifica vazduhul si apele, vanatorii si padurarii satelor au obiceiul de a trage focuri peste apa, iar tinerii pe acela de a aprinde focuri pe dealuri si a sari peste ele atunci cand vapaia se domoleste.

Boboteaza sau cum sa-ti afli norocul si ursita in dragoste

Boboteaza este momentul, spun batranii satelor, cand cerurile se deschid, iar ingerul pazitor dezvaluie tinerilor care le este norocul si ursita in dragoste si in casatorie.

Fetele care doresc sa isi viseze ursitul trebuie sa “fure” sau sa accepte de la preot un firicel de busuioc sfintit. Se spune ca daca il vor tine in san sau il vor pune sub perna inainte de a adormi, dar si daca postesc si se roaga Sfantului Ioan in ajun de Boboteaza, il vor vedea in vis pe cel cu care le este harazit sa se casatoreasca.

In unele zone ale tarii, in ajunul Bobotezei, se spune ca pentru a-si visa alesul, fetele trebuie sa manance o turta framantata doar cu 9 degete din 8 linguri de faina si o lingura de sare si sa-si lege pe inelar un fir rosu de matase. Prin traditie, se tine post negru (sau zi de sec) in Ajunul Bobotezei. Se spune ca cei care reusesc sa nu manance si sa nu bea nimic in aceasta zi vor avea parte de noroc, sanatate si binecuvantare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

Dupa ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obisnuiesc sa se imbaieze de trei ori in rau sau sa sa-si toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot asa se vor strange petitorii la usa fetei respective.

Tot pentru aflarea soartei in iubire, s-a perpetuat si o alta datina incarcata de misticism si magie, dar si de dorinta de patrunde in tainele viitorului. In ajun de Boboteaza, fetele tinere obisnuiesc sa puna intr-o farfurie cu apa doua lumanari aprinse.

O lumanare reprezinta femeia respectiva, cealalta barbatul pe care il iubeste sau la care se gandeste. In cazul in care cele doua lumanari plutesc una catre cealalta, atragandu-se sau chiar atingandu-se, atunci acest fapt este interpretat ca un semn de bun augur. 

Exista o probabilitate mare ca cei doi sa fie fericiti impreuna si sa puna bazele unei familii frumoase in viitorul apropiat.

Daca se intampla sa cadeti pe gheata, nu va speriati. Conform traditiei, cine cade pe gheata in ziua de Boboteaza se va marita in anul respectiv. In acelasi timp, daca zariti in ziua de Boboteaza un flacau pe cal – este semn ca va veti casatori in scurt timp. Stranutul in ajun de Boboteaza este considerat si el aducator de noroc si iubire.

In zonele nordice ale tarii, exista obiceiul ca inainte de venirea preotului fetele tinere sa amplaseze sub prag un manunchi de busuioc. La plecarea preotului, buchetul de busuioc se asaza la oglinda in timp ce se spune incetisor: “cati au trecut in urma preotului, atatia petitori sa aiba fata!”

In vremurile stravechi, in ajun de Boboteaza, fetele de maritat obisnuiau sa puna busuioc la strasina casei. Daca a doua zi dimineata il gaseau incarcat de chiciura – era semn ca vor avea parte de un sot instarit.

Traditii, superstitii si obiceiuri diverse de Boboteaza

Vremea din ziua de Boboteaza reprezinta si ea un indiciu pretios pentru a intrezari felul anului care tocmai incepe. O vreme frumoasa de Boboteaza prevesteste bogatie de peste si abundenta de grane si paine. Promoroaca pe pomi este si ea semn de sanatate si rod mult, iar crivatul prevesteste belsug.

Daca sloiuri de gheata atarna grele la stresini, batranii cred ca primavara va poposi devreme in acel an. Se mai spune ca, din directia in care stropeste preotul cu busuiocul udat in agheasma atunci cand umbla prin sat cu Iordanul sau Chiraleisa, de acolo vor veni ploile in acel an. Totodata, daca atunci cand preotul umbla sa sfinteasca casele zapada ii va scartai sub picioare, anul acela va fi un an rodnic, aducator de prosperitate si de ploi.

Se mai spune ca la miezul noptii, chiar de Boboteaza, animalele din grajd capata graiul vorbirii si pot dezvaluie tainele comorilor ascunse celor care au urechi si intelepciune sa le asculte.

Evita sa te certi in ziua de Boboteaza daca nu vrei sa atragi ghinionul si animozitatile pe tot parcursul anului. Evita totodata sa imprumuti ceva in aceasta zi, mai ales daca este jaratic din soba.

Exista in vremuri de demult un obicei asociat cu longevitatea si durata de viata. Inainte de culcare, se obisnuia ca toti membrii familiei sa scoata carbuni din vatra si sa-i insire, asociind fiecarui carbune cu numele fiecarui membru al familiei. Se credea ca cel al carui carbune se va stinge cel mai repede este cel care va parasi primul familia respectiva, stingandu-se din viata inaintea celorlalti.

In zonele maramuresene, se crede ca este bine sa arunci gunoiul din casa nu inainte de venirea preotului, ci neaparat dupa plecarea acestuia. In felul acesta, alungi toate relele din casa pentru toata durata anului in curs.

Pe 7 ianuarie este sarbatorit sfantul Ioan Botezatorul. Pentru ca este o zi a bucuriei, cine nu se va inveseli in aceasta zi va avea parte de tristete pe tot parcursul anului. In anumite zone ale tarii se practica Iordanitul.

Foto homepage: Shutterstock.com

Wikipedia - Guido Reni: Baptism of Christ

Sursa: www.garbo.ro