În 2050 avioanele vor zbura în stoluri

Foto: RIA Novosti

În 2050 avioanele de pasageri vor zbura în stoluri, iar tehnologiile inteligente vor permite selectarea celor mai convenabile şi ecologice rute, prezice Airbus.

Zborurile avioanelor în stoluri vor permite să se evite creşterea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă. De asemenea, compania prezice că la mijlocul secolului 21, o parte din avioane pot trece la biocombustibil sau energia solară.

Sursa: romanian.ruvr.ru

Oceanul Antarctic deţine un secret pe care oamenii de ştiinţă l-au înţeles, în sfârşitOceanul Antarctic deţine un secret pe care oamenii de ştiinţă l-au înţeles, în sfârşit

Galerie foto (1)

Cercetătorii britanici şi australieni au declarat că au descoperit misterul cantităţilor uriaşe de dioxid de carbon depozitate în adâncurile Oceanului Antarctic, fapt care-i va ajuta pe oamenii de ştiinţă să anticipeze efectul viitoarelor schimbări climatice.

Oceanele reglează schimbările climatice prin capacitatea lor de a absorbi dioxidul de carbon provenit din arderea combustibilor fosili. Cercetătorii au descoperit că, dintre toate oceanele Terrei, Oceanul Antarctic deţine cele mai mari depozite de carbon, absorbind circa 40% din dioxidul de carbon produs de activităţile umane.

Până recent, oamenii de ştiinţă nu nu cunoşteau exact mecanismul acestui proces, din cauza mărimii şi inaccesibilităţii Oceanului Antarctic.

"Prin indentificarea mecanismelor responsabile de absorbţia carbonului din straturile de suprafaţă ale oceanului, suntem acum în situaţia de a înţelege cum schimbarea climei poate afecta acest proces", declară oceanograful Richard Matear, unul dintre autorii studiului publicat în premieră în paginile prestigiosului Nature Geoscience.

Echipa de cercetători britanici şi australieni a descoperit că preluarea dioxidului de carbon de la suprafaţă şi depozitarea lui în adâncul oceanului se produce în anumite puncte şi nu uniform, pe toată suprafaţa oceanului, aşa cum se crezuse anterior.

O combinaţie aparte de factori precum vânturile, curenţii marini şi vârtejurilede apă creează condiţiile necesare atragerii carbonului în adâncurile oceanului, unde rămâne timp de zeci şi sute de ani. Unii dintre curenţii marini implicaţi în acest fenomen au o lăţime de cca. 1.000 kilometri.

Se poate considera deci, că Oceanul Antarctic este un uriaş bazin natural de depozitare a carbonului, conform autorilor studiului, care au calculat că porţiunea de ocean cuprinsă între 35 şi 65 grade latitudine sudică poate absorbi echivalentul a 1,65 miliarde tone de carbon anual, mai mult decât produce în fiecare an Japonia.

Cercetătorii se tem că încălzirea planetei noastre poate duce la întruperea acestui ciclu natural, prin schimbarea traseelor curenţilor atmosferici şi al celor oceanici.

"Schimbările climatice vor interfera categoric cu procesul de absorbţie a carbonului şi îl vor modifica", încheie Richard Matear

Sursa: Reuters

Sursa: www.descopera.ro

Pe Marte cad fulgi de zăpadă: Descoperirea care i-a uluit pe cercetători

Cercetătorii MIT au descoperit că există ninsori şi pe Marte, numai că aici fulgii de zăpadă sunt extrem de mici, cât celulele roşii ale oamenilor. 

O altă diferenţă faţă de ninsorile de pe Terra este faptul că fulgii de zăpadă de pe Marte sunt alcătuiţi nu din apă, ci din bioxid de carbon, scrie LiveScience.com. 

Oamenii de ştiinţă de la Massachusetts Institute of Technology au calculat dimensiunea fulgilor de zăpadă marţieni cu ajutorul informaţiilor obţinute de către două sonde spaţiale care orbitează în jurul Planetei Roşii. 

"Un astronaut care s-ar afla în mijlocul unei ninsori de pe Marte ar percepe-o probabil ca pe o ceaţă, din cauza dimensiunilor reduse ale particulelor", a declarat Kerri Cahoy, co-autor al studiului. 

Sursa:  REALITATEA.NET

"NOUA TERRA", o planetă cu apă, dioxid de carbon şi azot, descoperită la 36 de ani lumină de Pământ

Astronomii au creat o formulă care determină cât de mult se aseamănă o planetă cu Pământul şi, în urma aplicării acesteia, au găsit un candidat ideal, la 36 de ani lumină de noi (adică la peste 340.000 de milioane de kilometri distanţă)

Astronomii au creat o formulă care determină cât de mult se aseamănă o planetă cu Pământul şi, în urma aplicării acesteia, au găsit un candidat ideal, la 36 de ani lumină de noi (adică la peste 340.000 de milioane de kilometri distanţă), scrie spaceref.com.

Lisa Kaltenegger, de la Centrul pentru astrofizică Harvard-Smithsonian, şi Stephane Udry şi Francesco Pepe, ambii de la Universitatea din Geneva, au folosit o formulă care ţine cont de parametrii orbitali ai unei planete, natura atmosferei sale, dar şi radiaţiile primite de la steaua cea mai apropiată.

Astfel, cei trei au descoperit o planetă, pe care au botezat-o HD 85512b, care este de 3,6 ori mai mare decât Pământul şi orbitează în jurul unei stele portocalii, din constelaţia Vela.

Cercetătorii spun că HD 85512b ar fi o planetă stâncoasă, cu o atmosferă similară Pământului şi unde sunt prezenţi vapori de apă, dioxid de carbon şi azot. Dacă aceste calcule sunt corecte, planeta este locuibilă, afirmă oamenii de ştiinţă.

Singura diferenţă semnificativă faţă de Pământ este că, pe HD 85512b, un an ar dura doar 58,2 zile, aceasta fiind perioada în care planeta face o rotaţie completă în jurul celei mai apropiate stelei.

Totuşi, studiul atmosferei planetelor foarte îndepărtate necesită telescoape mult mai puternice decât cele existente în prezent, astfel că oamenii de ştiinţă nu îşi pot extinde deocamdată cercetarea.

Articol de Mihai SCHIAU

Sursa:gandul.info