Două turnuri gemene explodează pe un perete, altul e înghiţit de uriaşe limbi de foc. Pe un
perete umblă draci cornuţi cu gheare, altul se scufundă în negură şi praf - ai în faţă toată
Apocalipsa. Dacă nimereşti singur între pereţii bisericii Drăgănescu (Giurgiu) trebuie că
fugi mâncând pământul. Nu degeaba pe apucă frica: acesta este considerat unul dintre
cele mai tainice şi mai ciudate locuri din România.
În timpul slujbelor, aici n-ai unde arunca un ac. Vin armate întregi de teologi, cer
cetători, artişti şi oameni obişnuiţi. Fac ca-n “Codul lui Da Vinci”: măsoară pereţii,
cântăresc picturile din priviri, le compară şi le privesc din sute de unghiuri. Sunt ferm
convinşi că pictorul a lăsat acolo indicii ascunse despre viitorul omenirii şi vor să fie ei
descoperitorii.
“Picta după cum îi vedea aievea pe sfinţii din cer”
Pictorul este părintele Arsenie Boca, iar oamenii au descoperit că multe scene
sunt cu adevărat profetice. Căci apar acolo căderea turnurilor gemene, navete
spaţiale, ba sunt inscripţionate chiar vorbele actuale “Caut locuinţă pe altă planetă”.
Iar toate astea părintele le-a pictat între ’68 şi ’84, când nimeni nu bănuia tragedia din
America şi când nimeni nu visa că în zilele de astăzi se va vorbi despre imobiliare pe
Lună. În vremurile părintelui Boca, România de abia descoperea televizorul. Pentru
toate astea, şi mai ales pentru frumuseţea şi ciudăţeniile picturilor, teologii au botezat
pereţii de la Drăgănescu „Capela Sixtină a Ortodoxiei româneşti”.
Tanti Vasilica Niculescu a fost martoră la naşterea Capelei. Ea era tânără gropăriţă pe
vremea aceea; părintele poposise la Drăgănescu într-un fel de exil, timp de 15 ani. Îl
vâna Securitatea. La Drăgănescu, multă lume îl lua drept pictor. “Părinte, cum puteţi
să pictaţi fără model?”, îl întreba ea. “Că n-avea model în faţă. Îmi răspundea că el
n-are nevoie de model. Picta după cum îi vedea aievea pe sfinţii din cer. De aia multă
vreme noi n-am ştiut ce avem aici, în sat. Noi am crezut că avem un preot pictor, dar
el a fost sfânt”.
Cea mai cutremurătoare profeţie a lui Arsenie Boca: cum va începe sfâritul
lumii
În fiecare zi când cer cet ează mai atent pereţii bisericii, părintele Lucian Petcu
descoperă ceva nou, chiar dacă e vechi aici, slujind de mai bine de zece ani. Astăzi,
de pildă, tocmai a descoperit că trei scene pictate pe pereţi diferiţi sunt, de fapt, unite
între ele, printr-un anumit tip de simetrie. Iar ieri stătea mut în contemplare, pentru a
mia oară, în faţa scenei despre omul modern şi greşeala lui fundamentală.
“Îl vedem pe înger, chemându-l pe om din cer: Sus, totul este gata! Veniţi la cină! Iar
omul îi răspunde nepăsător, aşezat comod pe fotoliu, cu telefonul la ureche şi soţia
(frumoasă, fardată, aranjată ca un manechin) aducându-i tava: M-am însurat, mi-am
rotunjit ţarina, mi-am cumpărat cinci milioane de cai putere, caut locuinţă pe altă planetă,
aşa că, rogu-te să mă ierţi, nu pot veni. Nu mai avem această preocupare. Iar îngerul îi
răspunde: Le-ai câştigat dobândind lumea toată, dar ţi-ai pierdut sufletul.
Cu ştiinţă aţi dezlănţuit cataclismul stihiilor asupra voastră. Aşa vă trebuie, aţi început
sfârşitul lumii!”, zice preotul.
Ştie pe dinafară scena, o visează, dar de fiecare dată când o priveşte mai înţelege în plus
ceva care i-a scăpat ieri: “În mod ciudat pentru pereţii unei biserici, scena mai
cuprinde şi navete spaţiale, telescoape şi antene parabolice. Mesajul omului modern,
al nostru, al tuturor în esenţă, este următorul: am ajuns să mă pot bucura de întregul
pământ, pot călători oriunde, pot cumpăra terenuri în orice ţară, pot vedea la televizor
orice colţ al lumii, pot comunica la telefon oriunde în lumea aceasta, deci stăpânesc
întreaga lume. Nu ne mai interesează, vrea să spună el,
preocupările spirituale, duhovniceşti. Noi vrem
să trăim cât mai bine şi mai mult pe acest pământ,
să avem parte de confort, de plăceri şi de o viaţă
cât mai uşoară.
Caut locuinţă pe altă planetă se referă,
poate, şi la sondarea cosmosului cu aceste
telescoape care apar în pictură. Învăţătura este
că mai întâi ar trebui să-l căutam pe Dumnezeu şi
abia apoi să învăţăm să stăpânim tehnologia şi
pământul. Le putem face pe amândouă, dar niciodată
rupţi de Dumnezeu”.
Pe un alt perete, aproape de sus până jos, părintele a înşirat gândurile diavolului,
inscripţionate fiecare în câte o bulă. Ciudat, cele mai multe se referă tot la evenimente
şi idei vechiculate în prezent. De pildă: “Aici, pe pământ, e raiul şi iadul. Drogul vă
deschide porţile balamucului”, “Vinde-mi yoga, spiritism, magie”, “Nu este suflet, nu este
diavol, totul e biochimie”, “Ştiinţa are ultimul cuvânt”, sau “Oamenii l-au creat pe Dumnezeu”.
Dar curioşilor obişnuiţi să cer cet eze pereţii cu privirea cele mai interesante li se par
două idei -ispită foarte actuale prin ironia lor. Şi ele, zicea părintele, vin tot de la
necuratul: “Bine faceţi că credeţi, însă nu vă grăbiţi cu pocăinţa. Mai aveţi vreme:
la bătrâneţe. Până atunci, trăiţi-vă viaţa!”. Şi “Veniţi la mine! Vă dăm atâta libertate
cât să vă puteţi şi sinucide, dacă vreţi”.
Constructia futurista poate rezista si la evenimente seismice de anvergura. Arhitectii spun ca este, de asemenea, invulnerabil la cutremure. Designul constructiei foloseste panouri solare si un sistem de colectare a apei de ploaie oferind atat energie, cat si apa locuitorilor ei. Panourile transparente din acoperis sunt proiectate in functie de compatibilitatea sursei de iluminare si de eficienta de a produce in interior oxigen, spatiile interioare fiind atractive si confortabile. Arca a fost proiectata de catre firma rusa Remistudio sub asistenta Uniunii Internationale a Arhitectilor, in cadrul programului de arhitectura "constructii in caz de dezastre". Coordonatorul de proiect, Alexander Remizov, de la Remistudio, a declarat ca, "pentru arhitectura, exista doua preocupari majore in caz de dezastre. Primul este de mentinere a securitatii si a lua masuri de precautie impotriva conditiilor extreme de mediu si a schimbarilor climatice; al doilea este de protectie a mediului natural si a vietii in general". Remizov a mai precizat ca: "Arca este o incercare de a raspunde provocarilor timpului nostru, fiind prevazuta cu un sistem independent de sustinere a vietii".
