Un matematician a calculat cum mergea Iisus pe apă şi a rezolvat o celebră problemă

Matematicianul rus Grigori Perelman, care a rezolvat o celebră problemă de matematică cunoscută sub denumirea Conjectura lui Poincaré, a povestit într-un interviu că a reuşit să rezolve această problemă pe când încerca să înţeleagă cum a reuşit Iisus să meargă pe apă.

Grigori Perelman / FOTO: oenoanda.blogspot.com

"Nu există probleme pe care nu le putem rezolva, există doar probleme dificil de rezolvat", a declarat Perelman într-un rar interviu acordat unei companii cinematografice, din care cotidianul Komsomolskaïa Pravda a publicat o serie de fragmente, potrivit Mediafax.

Vorbind despre amintiri din timpul şcolii, solitarul savant, care a refuzat până de curând să comunice cu presa, a spus că dorea să explice legenda lui Iisus care mergea pe apă. "Trebuia să calculez viteza cu care mergea pentru a nu cădea în apă", a explicat acesta.

"Un copil învaţă lucruri încă de la naştere. Dacă braţele şi picioarele pot fi antrenate, de ce nu am putea antrena şi creierul", a întrebat acesta.

Matematicianul a fost desemnat în luna martie a anului trecut laureatul unui premiu decernat de Clay Mathematics Institute (CMI) din SUA, după ce a publicat pe internet soluţia problemei de topologie formulate în 1904 de matematicianul francez Henri Poincaré, însă a refuzat premiul de 1 milion de dolari.

Conjectura lui Poincaré sau  "ipoteza lui Poincaré", prima dată enunţată de matematicianul francez Henri Poincaré în 1904, afirmă că dacă într-un spaţiu închis şi nemărginit tridimensional, cufundat într-un spaţiu 4-dimensional, toate "cercurile" bidimensionale pot fi micşorate topografic până ce devin un punct, atunci acest spaţiu tridimensional este echivalent din punct de vedere topologic  cu o "sferă" 3-dimensională.

Sursa:  REALITATEA.NET

6 matematicieni care au schimbat lumea

Autor: Alina Musatoiu 

Poate că elevii nu vor fi de acord cu următoarea afirmaţie, însă niciun alt domeniu nu a jucat un rol mai important în schimbarea cursului istoriei decât matematica. Din păcate, în general matematicienii nu prea primesc aprecieri pentru munca lor, aşa că vom încerca să remediem acest lucru. Iată şase matematicieni care au revoluţionat lumea modernă cu descoperirile lor.

1. Blaise Pascal, inventatorul primului calculator

Blaise Pascal a fost un fizician şi matematician care a trăit în secolul 17. A explicat conceptul de presiune şi de vacuum, arată Business Insider. De asemenea, a inventat o versiune incipientă de ruletă şi a creat presa hidraulică. Lui trebuie să îi mulţumim pentru inventarea seringii şi pentru dezvoltarea teoriei probabilităţii, Pascal inventând, în acelaşi timp, şi primul calculator mecanic.

2. Charles Babbage, vizionar în domeniul computerelor

Babbage, inventator şi matematician englez, este considerat "părintele computerului", acesta inventând prima metoda computerizată de calcul. A creat conceptul de motor analitic, primul calculator din istorie, care putea fi teoretic programat cu ajutorul unor cartele perforate.

3. Ada Lovelace, primul programator IT

Contesa Ada Lovelace a lucrat împreună cu Charles Babbage, fiind considerată primul programator IT din istorie. Ada Lovelace a fost fiica poetului Byron şi l-a asistat pe Babbage în încercarea sa de a construi primul motor analitic. Se autodescria drept o "analistă", în timp ce Babbage o caracteriza drept o "zână a cifrelor". A murit la 36 de ani, iar traducerile şi notele ei sunt azi o dovadă istorică a cercetărilor făcute de Babbage.

4. Euclid din Alexandria, autorul primului manual de matematică

Euclid, un matematician grec care a trăit în perioada lui Ptolemeu I, între 323 şi 283 BC, a scris "Elemente", considerat a fi principalul manual de matematică până în secolul 19. A inventat geometria euclidiană, iar elementele de matematică primară pe care Euclid le-a creat au contribuit la era modernă aşa cum o ştim acum.

5. Issac Newton, inventatorul analizei matematice

Lista nu ar fi completă fără Sir Isaac Newton, una din personalităţile de căpătâi ale Revoluţiei Ştiinţifice. Newton a dezvoltat primele teorii în fizică, teoria gravitaţiei şi analiza matematică. A dezvoltat, de asemenea, tehnologia telescopului şi mecanica newtoniană. Legile lui Newton sunt cunoscute azi de mulţi oameni, fie că aceştia aparţin comunităţii ştiinţifice sau nu. Contribuţia sa la fizica modernă este remarcabilă.

6. Joseph Fourier, primul care a explicat efectul de seră

Joseph Fourier a rămas orfan la 8 ani, iar mai târziu s-a implicat în Comitetul Revoluţionar local, de-a lungul Revoluţiei Franceze. Fourier l-a însoţit pe Napoleon în expediţia sa în Egipt şi a ajutat la traducerea textului de pe Piatra din Rosetta. Fourier a contribuit la dezvoltarea termodinamicii şi a a analizei dimensionale. De asemenea, a creat parţial o ecuaţie diferenţială care se referă la difuzia căldurii, informaţiile fiind azi predate în cadrul cursurilor primare de fizică. În 1820, a menţionat pentru prima oară impactul pe care îl are reţinerea căldurii în atmosferă, proces cunoscut acum drept "Efectul de Seră".

 Sursa: Money.ro 

Matematica nu-i punctul tău forte? Genele sunt de vină!

Un nou studiu a descoperit că abilitatea de a lucra cu numere este predestinată. Cercetătorii au declarat că talentul numeric nu este legat de inteligenţa generală a unei persoane.

Descoperirea a fost făcută de o echipă de psihologi condusă de John Hopkins de la Universitatea din Baltimore, America, în urma unor testări la care au participat preşcolari.
Alte teste anterioare au indicat faptul că aproximarea intuitivă a unor numere este fundamentală pentru fiecare animal. Noi utilizăm această tehnică în viaţa de zi cu zi: estimăm numărul scaunelor dintr-o sală de cinema, sau numărul oamenilor dintr-o mulţime.
Cercetarea condusă de Dr. Melissa Libertus s-a axat pentru prima dată pe copiii prea tineri pentru a fi participat la lecţii de matematică. În cadrul studiului, 200 de copii în vârstă de patru ani au participat la diferite teste.
Pentru a verifica dacă aceştia au capacitatea de a estima un număr de obiecte, ei au fost rugaţi să vizualizeze grupuri intermitente de puncte albastre şi galbene pe ecranul unui calculator. Apoi au fost rugaţi să spună care culoare a fost afişată mai mult.
Următoarea parte a testului consta într-o probă matematică. Aceştia au fost rugaţi să spună care dintre culori a avut mai multe puncte.
În continuare, celor mici le-a fost testată capacitatea de a înţelege adunările şi înmulţirile şi dacă au dezvoltate competenţe de calcul.
Părinţii şi tutorii copiilor au fost apoi evaluaţi şi li s-a raportat nivelul capacităţilor verbale ale copiilor. Testul verbal a fost administrat deoarece capacităţile de comunicare şi abilităţile matematice sunt considerate a fi legate de inteligenţă.
Cercetătorii au dorit să fie siguri că abilităţile matematice nu sunt legate de efectuarea cu succes a oricărei alte sarcini, sau că unii copii nu se simt la fel de confortabil ca şi ceilalţi atunci când efectuează anumite probe.
Rezultatele au demonstrat faptul că cei mici care au trecut cu bine de testul cu puncte, s-au descurcat la fel de bine şi la testul de matematică. Echipa de cercetători susţine că acest lucru indică faptul că abilităţile matematice ar putea fi înnăscute.
Oamenii de ştiinţă sugerează că acei copii care sunt născuţi cu capacitatea de a "înţelege numerele" vor învăţa mai uşor să socotească.
Acest studiu a fost publicat în jurnalul Developmental Science.

Sursa: The Telegraph

Sursa: descopera.ro