Stress-ul te distruge si iti creste riscul de cancer.

Stresul – un ‘ucigas’ modern !

Ulcerul, boala de inima, hipertensiunea arteriala, cancerulul, diabetul, bolile psihice, toate astea au fost legate de stres. Corpul nostru raspunde la stres marind sinteza de adrenalina, noradrenalina si cortizol.

Adrenalina este hormonul cheie al raspunsului de tip ‘lupta-fuga’. Acest hormon pregateste corpul pentru o confruntare : fluxul sangvin este orientat cu predilectie catre creier, cord (muschiul inimii) si muschii scheletici (acei muschi ce asigura miscarile corpului). In acelasi timp, in celelalte teritorii, precum cel digestiv, de exemplu, fluxul sangvin este diminuat. Cunosti sigur senzatiile : palpitatii , puls accelerat, agitatie, pupilele ti se dilata, ai senzatia de gura uscata (glandele salivare nu mai secreta corespunzator saliva). Cum nu ai in tubul digestiv flux sanguin corespunzator, pot sa apara tulburari de digestie, dar si de tranzit, cum ar fi constipatia atat de frecventa in zilele noastre. O informatie usor controversata este ca indivizii constipati fac mai frecvent cancer de colon. Explicatia era ca toxinele au mai mult timp sa stea in contact cu mucoasa tubului digestiv. Pe asta se bazeaza tot felul de minuni pentru detoxifiere…care de multe ori sunt vandute la un pret exagerat pentru ceea ce ofer. Anunt pe aceasta cale ca un kilogram de seminte de in – in care gasesti fibrele pentru vreo 12 zile – e undeva sub 10 ron. Stagnarea alimentelor in stomac poate duce la aciditate crescuta, cu reflux – gastro-esofagian, cu pirozis (arsura pe esofag), lucruri ce intr-un final se pot complica, ducand la esofagite sau chiar, prin evolutia indelungata a bolii, pe ani de zile, la metaplazie, displazie si ulterior chiar cancer.

Cei mai comuni factori de stres in viata de zi cu zi sunt : durerile (de dinti, menstruale, reumatismale ), lumina puternica, zgomotul, lipsa banilor, facturile neplatite, ratele neachitate la timp, conflictele de diverse tipuri la serviciu sau acasa, dar si stilul de viata: fumatul, consumul de alcool, lipsa de somn, alimentatia incorecta. Exista si factori mai rari, precum : nasteri, decese, reuniuni, nunti, divorturi, schimbarea domiciliului, diagnosticarea unei boli cronice precum hipertensiune arteriala, diabet sau insuficienta renala.

DOVEZILE STIINTIFICE

Legatura dintre stress si cancer a fost de foarte multe ori intuita, dar niciodata perfect confirmata. Un studiu recent aduce insa anumite argumente consistente in aceasta directie. Astfel, in numarul din Martie 2007 al Jurnalului de Biochimie si Biologie Moleculara au aparut rezultatele unor cercetari ce arata ca adrenalina protejeaza celulele canceroase. Rezultatele au fost obtinute prin experimente directe pe culturi celulare (1). Adrenalina actioneaza pe receptorii adrenergici de tip β2 si blocheaza apoptoza (moartea celulara programata) celulelor neoplazice prin activarea fosforilarii unor proteine numite BAD si PKA. Cercetatorii au constatat ca activarea acestor receptori de tip β2 si modificarea respectivelor proteine apar in numeroase cancere, precum prostata, san, sau ovar, fiind asociate cu rezistenta la tratamentul citostatic. S-a observat ca blocand acesti receptori β2 cu medicamente β-blocante (de tip propranolol, metoprolol – medicamente folosite in afectiuni cardiovasculare in special), celulele canceroase incep sa moara mult mai repede atunci cand sunt expunse la agenti anticancerosi (citostatice). Interesant este ca aceste observatii au fost stabilite si in cazul oamenilor inca din August 2004. In cadrul unui studiu referitor la medicamentele antihipertensive s-a observat ca folosirea pentru mai mult de 4 ani a β-blocantelor scade riscul de cancer de prostata cu 18%, iar a α-blocantelor cu 25%. Alte medicamente antihipertensive, precum blocantele canalelor de calciu (de tipul verapamilului) sau inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei (exemplu : captopril) nu au aratat protectie. Rezultatele au fost publicate in Jurnalul Cancer : Cauze si Control. (2)

Un alt studiu din noiembrie 2006, realizat la Universitatea de stat din Ohio si publicat in Jurnalul Cercetarea Cancerului a demonstrat ca noradrenalina stimuleaza celulele canceroase sa produca niste enzime numite metaloproteinaze (MM-9 si MM-2). Metaloproteinazele sunt capabile sa ‘digere’ tesuturile din jurul celulelor canceroase. Acestea pot apoi sa se deplaseze cu usurinta prin torentul sangvin, capacitatea lor de invazie si metastazare fiind astfel mult potentata. Totodata, noradrenalina stimuleaza la nivelul celulelor canceroase sinteza unui factor de crestere vascular ( VEGF ) ce are rol in aparitia vaselor de sange noi in jurul tumorilor, ajutand la hranirea acestora. (3)

Din pacate, de stres nu poti scapa. Ma rog, exista o posibilitate sa poti manca in liniste, fara televizor, fara calculator, fara tigara si fara sa te fi enervat inainte intr-o situatie mai mult sau mai putin grava ( de obicei micul stres ne omoara si te toaca zilnic ). Cresterea riscului pentru diabet, cancer, boala cardiovasculara, riscul de boli psihice – multe lucruri au fost legate de stres. Partea cea mai nasoala este ca nu ai ce sa faci. Trebuie sa traiesti cu el. Si sa te stresezi controlat din cand in cand, in sens pozitiv – te duci la sala si faci exercitii, iti creste nivelul de endorfine, te simti mai bine. Te relaxezi cu niste muzica buna. Te uiti la o comedie. Te uiti la poze amuzante pe FB si razi. Si apoi vezi cum te injura niste desptepti in casa ta virtuala si te enervezi iar.

Totusi, iata si cateva masuri simple pentru a te proteja de stres :

1) Dormi un numar suficient (aproximativ 7-8 ore in fiecare noapte).

2) Mananca un mic dejun bogat ce te fereste de foamea de la ora 10:00 si de ‘ arsurile ‘ de stomac. Daca te mai enerveaza cineva sau daca fumezi la serviciu – rezultatul este garantat !

3) Evitata fumatul si consumul de alcool (in cantitate mai mare de 250ml de vin de 3-4 ori pe saptamana).

4) Antrenametul moderat intense este un bun factor anti-stres (HIIT, antrenamente cu greutati la sala de forta – dar nu este de efectuat de catre super-obezi – isi vor distruge articulatiile – idem ‘ modernele ‘ exercitii ce includ topaiala – nu merge cand duci in spate doi oameni, nu unul) de minim 4 ori pe saptamana , cu sedinte de cel putin 30 de minute (este cunoscut ca efortul fizic creste nivelul de endorfine cerebrale ce te fac fericit, reducand stresul si concomitent riscul de cancer).

5) Nu in ultimul rand, incerca sa evitati supararile si conflictele inutile si marunte ( aici si eu am trebuie sa ma pun la punct ). 

Sursa : www.andreilaslau.ro

            2blackjack1.wordpress.com

Firele de păr pot prevesti un atac de cord cu câteva luni în avans

Stresul a fost considerat de-a lungul timpului un factor care duce la apariţia problemelor cardiace, însă acest lucru nu fusese demonstrat. Recent, cercetătorii au probat pentru prima dată legătura directă dintre stres şi atacurile de cord graţie unui nou test ce foloseşte firele de păr. Inovaţia oamenilor de ştiinţă ar putea duce la anticiparea şi prevenirea atacurilor de cord.

Doctorii Gideon Koren şi Stan Van Uum de la Universitatea din Ontario de Vest au dezvoltat o tehnică de măsurare a nivelului de cortizol din păr. Această inovaţie permite măsurarea nivelului de stres a unei persoane în lunile precedente unui atac de cord.

Cortizolul este un hormon care este secretat în timpul perioadelor de stres. Nivelul acestuia poate fi măsurat în salivă, urină şi limfă, dar poate arăta nivelul de stres doar din momentul în care este luată proba. Părul, pe de altă parte, creşte în medie cu o un centimetru şi jumătate pe lună. O mostră de opt centimetri de păr poate arăta care a fost nivelul stresului unei persoane în ultimele şase luni, datorită nivelului de cortizol prezent în probă.

În timpul studiului, cercetătorii au luat mostre de păr de la 56 de bărbaţi care au suferit atacuri de cord şi de la 56 de bărbaţi care erau internaţi în spital din alte motive. Nivelul de cortizol din păr a fost mai ridicat în cazul celor care suferiseră un atac de cord cu trei luni înainte de a fi internaţi, faţă de pacienţii care nu suferiseră unul. În comparaţie cu alţi factori care ar putea prezice un atac de cord, nivelul cortizolului din păr a fost indicatorul cu cea mai puternică putere de predicţie.

Fiecare dintre noi experimentează stresul la diferite niveluri din cauza locului de muncă, a obligaţiilor familiale sau a situaţiei financiare, dar spre deosebire de alţi factori care influenţează apariţia şi dezvoltarea bolilor de inimă, stresul poate fi gestionat.

Modul în care oamenii fac faţă stresului poate face diferenţă în felul în care acesta le afectează sănătatea. Atunci când o persoană se simte sănătoasă din punct de vedere fizic şi psihic, aceasta poate face faţă mai bine stresului de zi cu zi.

Noile descoperiri referitoare la evaluarea nivelului de stres cu ajutorul firelor de păr poate ajuta doctorii să măsoare riscul unei persoane de a suferi un atac de cord. Acest lucru, împreună cu metodele de reducere a stresului, pot ajuta la prevenirea atacurilor de cord.

Sursa: Science Daily

Sursa: descopera.ro