vineri, 9 noiembrie 2012

Realegerea lui Obama: victorie asupra unilateralismului Statelor Unite?


speech-waves-barackExpertii politici rusi sunt atenti in a manifesta prea mult optimism in ceea ce priveste ideea ca intoarcerea lui Barrack Obama la Casa Alba va impiedica visul neoconservatorilor de a stabili o ordine mondiala unica.
La suprafata, preferinta Rusiei in cadrul cursei prezidentiale din SUA intre presedintele in exercitiu Barack Obama si Mitt Romney, contracandidatul din partea Republicanilor parea fara sens. Pana la urma, Romney a declarat in mod deschis in timpul campaniei ca Rusia este “dusmanul geopolitic numarul unu al SUA” si ca va demonstra “mai multa demnitate” in relatiile sale cu Vladimir Putin. In Vestul salbatic, aceste cuvinte sunt considerate de temut.
Chiar daca multa din vorbarie ar putea fi pusa pe seama euforiei din campanie, a fost destul pentru Moscova sa sustina “calea deja batatorita”.
“Victoria lui Obama”, explica Alexei Pushkov, liderul Comitetului de Afaceri Internationale in Duma de Stat, “semnaleaza o pierdere importanta a fortelor aripei drepte conservatoare in SUA, care erau reprezentate de rivalul lui Obama in cursa pentru alegerile prezidentiale, Mitt Romney.”
Aceste forte conservatoare de aripa dreapta “au intreprins o incercare foarte serioasa si intr-un anumit sens chiar disperata de a intoarce SUA, inclusiv politica sa externa, in timpul lui George W. Bush”, a spus Pushkov reporterilor.
In contextul unei lumi ingrijorate dupa evenimentul 9/11, administratia Bush a atras furia aliatilor si a dusmanilor deopotriva, cand a luat decizia pripita de a invada Irakul sub pretextul ca Saddam Hussein stoca arme de distrugere in masa.
In ciuda ingrijorarii Rusiei in legatura cu intentiile neo-conservatorilor, parlamentarul rus si-a exprimat de asemenea rezervele sale in privinta lui Obama, afirmand ca spera ca SUA, sub al doilea mandat Democrat “va evita sa se bazeze doar pe forta bruta in politica sa externa si nu va incerca sa restaureze in mod agresiv o lume uni-polara.”
Aceste declaratii sunt oarecum remarcabile luand in considerare faptul ca administratia Obama a initiat o resetare a relatiilor SUA-Rusia, care a fost imboldul pentru Obama si fostul presedinte rus Dmitry Medvedev sa semneze un tratat istoric de reducere a proliferarii armelor nucleare numit “Un nou inceput”(New Start) in 2010. Dupa acest moment important in relatiile dintre Rusia si Sua, asa-numita resetare a cunoscut un declin rapid.

La o prima vedere, se pare ca administratia Obama a incercat sa pacaleasca Moscova afisand o falsa atitudine de prietenie. Mai intai, a semnat un acord pentru a “reseta”relatiile si pentru a rezolva problema cu armele nucleare. Pana aici, totul bine. Pana la urma, cine ar putea sa nu fie de acord cu ideea de a elibera lumea de spectrul oribil al unei apocalipse nucleare?
Totusi, in timp ce Obama cerea Rusiei sa o lase mai moale cu sabia nucleara, tot el se ocupa de constructia unui scut de aparare anti-racheta in Europa de Est.
Washington-ul a fost fortat sa-si declare intentiile in momentul in care nu numai ca a refuzat sa coopereze cu Rusia pe acest proiect, dar a si declarat ca nu va asigura garantii legale ca sistemul - intr-un scenariu total ipotetic- nu va fi indreptat chiar inspre teritoriul rus. Nu e de mirare ca expertii rusi il vad pe Obama ca pe un partener versatil.
In opinia unui analist rus foarte bine vazut, acum ca Obama nu mai are probleme domestice, va arata mai multa flexibilitate in problema apararii anti-racheta NATO Europa. In acelasi timp, totusi, el va astepta concesii din partea Moscovei. Ramane problema daca presedintele Putin va accepta si mai multe conditionari in aceasta resetare deja inrautatita a relatiilor.
“Obama se va tine de cuvant si va forta pentru a obtine flexibilitatedin partea Moscovei, dar Moscova nu este intr-o dispozitie atat de flexibila acum”, a spus Gleb Pavlosvsky jurnalistilor in timpul unei receptii la alegeri gazduita de ambasadorul SUA in Rusia.
Vor exista ceva tensiuni. El a promis flexibilitate, nu concesii unilaterale, a adaugat Gleb.
La intrebarea daca Obama va oferi Rusiei garantii legale ca sistemul de aparare anti-racheta nu va deranja echilibrul nuclear, Pavlovsky a spus: “Prin subterfugii diplomatice, oricine poate obtine orice. Trebuie doar sa-i dai un alt nume.”
Intre timp, cel putin un analist politic rus crede ca optimismul initial al Rusiei in privinta lui Barack Obama in general si in cazul resetarii relatiilor in particular au fost exagerate.

Viktor Kremenyuk, director adjunct al Institutului Academiei de Stiinte Ruse, Americane si Studii din Canada nu a fost de acord cu parerea ca realegerea luiBarack Obama ar putea sa intareasca relatiile dintre Rusia si Statele Unite.
“Parea ca sperantele erau prea mari”, a spus Kremenyuk. “Cred ca asteptarile ca ceva bun ar putea sa se intample in timpul celui de-al doilea mandat al lui Obama sunt la fel de durabile ca si castelele de nisip”. Analistul politic nu este optimist nici in privinta unor eventuale acorduri de aparare anti-racheta cu Statele Unite.
“Am putea sa cadem de acord in privinta apararii anti-racheta doar in cazul unei amenintari evidente din Orientul Apropiat sau Asia Centrala, cum ar fi Iranul sau din partea talibanilor, “ a punctat el. “Pana una alta, Rusia nu are niciun motiv sa desfasoare actiuni in acest sens.”
Avand in vedere contextul plin de neincredere, Rusia va monitoriza atent actiunile lui Obama in urmatoarele luni pentru a se asigura ca liderul Democrat este sincer in actiunile sale de resetare a relatiilor dintre Rusia si SUA, sau ca oricare alt candidat politic aflat in campanie electorala, a facut promisiuni pe care nu le va putea duce la bun sfarsit.
Robert Bridge, Russia Today
Traducere de: Alina Stredie
Sursa: rt.com
          gandeste.org

Americanii nu impartasesc politicile de dominare globala ale celor care ii conduc


suaConglomeratul corporatist superstructurat american- inclusiv sectorul financiar, industria de aparare, companiile petroliere si media- manipuleaza in mod subversiv societatea americana, marturiseste Peter Dale Scott, fost diplomat, poet si sustinator infocat al ideii de anti-razboi.
RT:De ce consideri ca un asemenea concept ca democatia este folosit in mod intentionat eronat ?
Peter Dale Scott: Este adevarat, in special in ultimii 15-20 de ani, America a folosit sloganurile democratiei si ale libertatii ca o metoda de a-si extinde sfera lor de influenta in lume.
Avem aceste doua fundamente, una Democratica, alta Republicana, care fac ceea ce obisnuia sa faca doar CIA-ul- sa investeasca bani in alegerile din alte tari, ceea ce cred eu ca este de neinteles.
Da, mi-as dori sa vad mai multa democratie si libertate in lume, dar trebuie sa fie autohtona, trebuie sa se nasca din acea tara, nu este ceva ce poti sa sadesti. In Libia, a fost impusa total din exterior.
Cred ca istoria va trebui sa judece cazul Libia dintr-o perspectiva foarte negativa, avand in vedere ceea ce s-a intamplat cu Gaddafi.
RT: Credeti ca este vorba despre idealism sau despre lipsa unei analize necesare sau a unei lipse de perspectiva atunci cand cei care iau decizii amesteca SUA in chestiuni importante?
Marea diferenta intre invaziile britanice si cele americane este aceea ca britanicii cel putin cunosteau limba celor pe care doreau sa-I invadeze, macar aveau un anume nivel de cunostinte.

Politicile americane sunt dictate de obicei de ignoranti incredibili. In cazul Libiei, de exemplu. Ideea era ca toata lumea il ura pe Gaddafi si tot ce trebuia sa faci este sa dai un mic imbold unei revolte populare si poof! Gaddafi va disparea. Fortele speciale ale SUA s-au dus in Siria inainte de Primavara Araba pentru a antrena grupurile de rezistenta.
Sper ca macar la un moment dat America se va satura si va obosi datorita acestor interventii urate care le explodeaza in fata. Cred ca cei mai multi americani isi doresc sa nu fi auzit vreodata de Irak.
RT: Cand va ganditi la interesele SUA in Orientul Mijlociu, nu ar fi mai bine pentru SUA si Israel sa aiba de-a face cu regimuri autocrate dar mai predictibile, mai degraba decat cu aceste grupari islamiste nepredictibile?
PS: Politica externa americana a luat-o pe un drum gresit inca de la atacurile de la 9/11.
Raspunsul imediat a fost atacul asupra acelor tari- Afganistan, Irak, Somalia, Libia si Siri. Ce au in comun toate aceste tari? La un moment dat, toate aceste tari au fost aliate cu Rusia, Uniunea Sovietica. Asadar, parea ca e un effort concertat pentru a inlocui o influenta sovieta cu una americana.
L-am avut pe generalul Wesley Clark care a fost la Pentagon intre 1991 si 2001. El a fost cel care ne-a spus ca exista un plan pentru a invada acele tari si pe care noi toti l-am vazut fiind implementat. A vorbit despre o oportunitate: acum ca Uniunea Sovietica nu mai exista, Rusia va fi prea confuza pentru a putea rezista astfel incat, planul va fi dus la indeplinire rapid.
Aceasta este ca o piesa de teatru sinistra care descrie dominarea pura a lumii. Nu cred ca americanii sustin acest lucru. Ce s-a intamplat a fost ca toate companiile americane aveau interesele lor in dominarea mondiala. Sunt foarte dezamagit de faptul ca americanii nu au facut mai mult ca sa opreasca acestfenomen, pentru ca a devenit periculos pentru mapamond.
RT: Ideea de gandire critica este foarte puternic sustinuta de jurnalistii americani, dar foarte usor sunt demonizate tarile care se opun SUA. Oare gandirea critica chiar lipseste din mass-media americana sau e publicul american cel care nu priveste cu seriozitate aceste fenomene?
PS: Nu este o problema a jurnalistilor. A existat o schimbare in ceea ce priveste concentrarea in mass-media americana. Avem parte de superstructuri corporatiste in care interesele finaciare, mass-media, industria de aparare si companiile petroliere sunt parte dintr-un conglomerat urias.
Este foarte important, pentru viitorul lumii, sa avem comunicare buna, iar asta inseamna sa avem un jurnalism bun. Este o problema uriasa faptul ca surperstructurile corporatiste americane ale mass-media se preteaza din ce in ce mai putin la jurnalismul obiectiv.
Traducere de: Alina Stredie
Sursa: rt.com
          gandeste.org

Dragostea la prima vedere, explicată ştiinţific


"Cortexul median prefrontal, o regiune nou descoperită a creierului, joacă un rol important în deciziile romantice pe care le luăm, legate de atracţia sau afinitatea faţă de anumite persoane, încă de la prima vedere – aşa-numita dragoste la prima vedere, conform unui material publicat de LiveScience.


Diferite zone ale acestei regiuni, aflată în apropierea părţii din faţă a creierului, lansează instantaneu mesaje privind atracţia fizică dintre persoane şi ne spun dacă femeia (sau bărbatul) pe care-l vedem pentru prima oară este perechea perfectă. Totul se produce în interval de timp de ordinul milisecundelor, după ce am văzut pentru prima oară persoana respectivă “specială”, conform unui studiu realizat în Irlanda, la Trinity College.

Acest studiu este primul care foloseşte date culese de la primele întâlniri între necunoscuţi, pentru a examina felul în care creierul face judecăţi romantice.
Studiul a fost realizat pe 78 de femei şi 73 de bărbaţi, toţi heterosexuali şi singuri, care nu se cunoşteau în prealabil, şi care au participat la scurte întâlniri. Participanţii se aflau toţi într-o cameră şi treceau de la unul la altul pentru a sta de vorbă timp de 5 minute, în căutarea perechii perfecte. După aceste scurte întâlniri, ei au fost rugaţi să completeze nişte formulare în care să indice pe care dintre ceilalţi participanţi şi-ar dori să-l mai întâlnească.
Înainte de aceste întâlniri, cercetătorii au examinat creierul a 39 dintre participanţi folosind un instrument de imagistică cu rezonanţă magnetică funcţională (fRMN). Oamenii de ştiinţă au înregistrat activitatea cerebrală a subiecţilor în timp ce le prezentau fotografii cu ceilalţi participanţi la studiu, cu care urmau să se întâlnească. Pentru fiecare fotografie în parte, subiecţii au dispus de câteva secunde pentru a estima cât de mult le place respectiva pesoană, pe o scară de la 1 la 4. Ei au raportat de asemenea şi cât de atraşi fizic se simt faţă de diferitele persoane din fotografii, precum şi cât de plăcute consideră ei că sunt aceste persoane.
După întâlniri s-a constat că, în 63% dintre cazuri, interesul iniţial, din faţa fotografiilor, s-a materializat şi în întâlnirea propriu-zisă, de 5 minute. Mai mult decât atât, în afara experimentului, participanţii care şi-au găsit un partener de care se simţeau atraşi au făcut schimb de numere de telefon, iar 20% dintre ei au început să iasă împreună pentru a se cunoaşte mai bine.
Interesantă a fost însă activitatea creierului corelată la acest tip de situaţii. Cercetătorii au identificat o legătură între o regiune specifică a cortexului median prefrontal, denumit cortexul paracingulat, şi decizia finală a subiecţilor, cu privire la fixarea unei întâlniri cu partenerul ales. Activitatea din această regiune s-a intensificat semnificativ atunci când subiecţii au privit fotografii cu persoanele în faţa cărora au spus apoi “da”.
Între timp, cortexul prefrontal ventromedian a devenit la rândul său mai activ, atunci când participanţii s-au uitat la feţele persoanelor pe care le considerau atractive. Această regiune a fost însă mai activă atunci când au fost vizualizate feţele care corespund şabloanelor sociale de frumuseţe.
De cealaltă parte, în cazurile în care s-au declanşat reacţii individuale de apreciere în cazul unor persoane care nu au primit şi aprecierile generale ale celorlalţi, s-a activat o regiune diferită din creier: cortexul prefrontal rostromedial, un segment al cortexului prefrontal medial ce este localizat la un nivel mai coborât. În această regiune raţionamentul format ar putea fi următorul: “este oare această persoană considerată o partidă bună? dar este ea oare o partidă bună pentru mine?”
Există două modalităţi de a ne raporta la rezultatele acestui studiu, publicate în ultimul număr al revistei Journal of Neuroscience. Unul dintre ele este că suntem nişte fiinţe foarte superficiale – ne hotărâm în câteva fracţiuni de secundă după ce vedem o faţă nouă, dacă suntem sau nu interesaţi de ea din punct de vedere fizic. În instanţa imediat următoare însă, intervine cortexul prefrontal rostromedial care declanşează nesiguranţa cu privire la compatibilitatea cu respectiva persoană. Aceste procese sunt independente unul de altul, dar se produc în perioada iniţială de evaluare a unei noi posibile relaţii."

Nota mea: Desigur, atunci cand "specialistii' vor ajunge la concluzia ca creierul este de fapt un produs si un instrument al constiintei, al spiritului, explicatiile vor suferi unele imbunatatiri... ;)

Sursa: Finaciarul

           danielroxin.blogspot.ro

OMUL EXISTA DE 250 MILIOANE ANI PE TERRA….


Amprente de 270 milioane de ani
Pe o placă de calcar, de pe malul vestic al râului Mississippi la Saint Louis, în 1817, George Rappe a găsit amprente stranii. Ele măsurau 266 milimetri lungime, 101 milimetri lăţime. Aceste amprente au fost studiate de etnologul Henry R. Schoolcraft care a făcut următorul raport în 1822: „Degetele de la picioare erau foarte depărtate şi amprenta piciorului se afunda aşa cum se vede la oamenii obişnuiţi de a face marşuri lungi fără încălţăminte. Amprentele sunt de o mare precizie. Ele arată detaliile musculaturii şi umflăturile călcâiului şi degetelor. Toate indiciile conduc la concluzia că aceste amprente datează din epoca în care solul era destul de mobil pentru a le conserva prin presiune şi că ele sunt autentice.” După datare, acest calcar ar fi trebuit să se întărească acum aproximativ 270 de milioane de ani.
1880: Amprente în Carbonifer
În munţii Cumberland (Kentucky), SUA, o pistă de căruţe a scos la lumina zilei un strat de gresie din Carbonifer. Acest strat, vechi de 300 de milioane de ani, a revelat o serie de amprente: amprente de urs, amprentele unui animal apropiat de un cal mare şi amprente de picioare de oameni. Degetele lor erau net marcate. Aceste urme au fost studiate de profesorul J.F. Brown, de la Colegiul Berea.
amprente Amprente vechi de milioane de ani descoperite in toate colturile lumii
1938: Zece amprente de picioare
Dr. Wilbur Burroughs, de la Facultatea de Geologie a Colegiului Berea, a anunţat în 1938 descoperirea a zece amprente de picioare umanoide, într-o gresie carboniferă de la Rockcastle, SUA. Picioarele măsurau 240 de milimetri în lungime şi 152 milimetri în lăţime. Mărimea paşilor era de 45 cm. Nu a găsit nicio urmă de coadă sau de membre anterioare. Microfotografia şi infraroşiile nu au arătat nicio urmă de fasonare artificială. Numărătoarea microscopică a grăunţelor de nisip a indicat o compresie a solului sub amprente. Asta indică, fără contestare, că a avut loc o presiune a unui picior uman, imposibil de reprodus prin sculptură. Roca care purta amprentele a fost estimată la 250 de milioane de ani. Din nefericire, această rocă a fost distrusă.
1968: Cea mai veche amprentă din lume
Un colecţionar amator de fosile a descoperit în 1968 amprenta unui picior încălţat cu o sandală care zdrobea un trilobit. Dacă această amprentă este ceea ce pare a fi, ea ar data de 300-600 milioane de ani. Amprenta a fost descoperită la Antilope Spring (Utah, S.U.A.). Sandala care zdrobeşte un trilobit măsoară 262 milimetri în lungime şi 77 în lăţime. Călcâiul este puţin mai uzat decât talpa.
La 20 iulie 1968, dr. Clifford Burdick, geolog la Tucson, a acceptat de a veni pe sit. El a descoperit la rândul său, într-un strat de şist, amprenta unui picior de copil. El a arătat această amprentă la doi geologi şi a unui paleontolog. Unul dintre geologi a admis că ea a părea a fi cea a unei fiinţe umane, dar paleontologul a respins descoperirea. Niciun om de ştiinţă nu a acceptat de a studia aceste amprente.
1971: Amprenta în vulcan
Amprenta unei fiinţă umane părând a fugi de o erupţie vulcanică în direcţia fluviului Gediz, a fost descoperită în cenuşa vulcanică în 1771 în Turcia. Institutul de cercetare mineralogică din Ankara, a evaluat vârsta cenuşei la 250.000 de ani. Laboratorul medico-legal din Suedia a declarat amprenta de origine umană. Nimeni nu ştie însă cărui tip de umanoid aparţine această amprentă.
amprente2 Amprente vechi de milioane de ani descoperite in toate colturile lumii
1976: Urme de picioare şi de dinozauri
Se pot observa pe fundul râului Paluxy (Texas, SUA) urme de dinozauri. Autenticitatea acestor urme de-a lungul râului nu a fost contestată. Geologul Jack Walper a măsurat urma dintre amprente. El estimează că aceasta a fost lăsată de un dinozaur biped. În acelaşi timp, acolo unde paleontologii nu mai sunt de acord, este că aceste urme sunt însoţite de amprente umane.
Se ştie că a fost dezvăluită o fraudă. Mai multe persoane din regiune au declarat că au sculptat amprente umane pentru a le vinde turiştilor în timpul crizei din 1930. Totuşi, ei au declarat că au realizat aceste copii plecând de la originale.
În 1976, Jack Walper şi Jon Grun au explorat fundul acestui lac. Cu ajutorul unor diguri şi pompe, ei au scos la suprafaţă amprente de dinozauri şi de picioare umane. Ceea ce surprinde este că amprentele erau scufundate. Ar fi trebuit deci de a lucra sub apă pentru a realiza amprentele false. După observaţiile lor, toate urmele prezentau pe conturul lor o pernă însemnând că corespunde presiunii unui picior, care se afundă în mâl. Amprentele măsoară în medie 455 milimetri în lungime şi 125-175 milimetri în lăţime.
1931-1981: Amprente gigantice
În 1931, s-au descoperit amprente aparţinând oamenilor în New-Mexico, SUA. În anul următor, patru cercetători care au studiat urmele au descoperit 13 amprente. În pofida mărimii lor mari, le-au atribuit unei origini umane. De formă ovală, ele măsurau 40-55 centimetri în lungime şi 20-27 centimetri în lăţime. Pe acest sit s-a revenit în 1972, 1974 şi 1981. S-au descoperit noi amprente în munţii San Andreas. Urmele au fost protejate în vederea cercetărilor viitoare.
Dr. William Greely Burraughs, de la Colegiul Berea (Kentucky), a emis următoarea ipoteză: Dacă o depresiune se formează într-o rocă purtătoare de fosile, ea se poate umple timp de mult timp cu sedimente. Aceste sedimente devin materialul în care se fosilizează amprenta unui picior. Această fază secundă de fosilizare fiind încheiată, roca de formaţie recentă poate să apară din soclul vechi. Noile fosile par deci contemporane primelor.
Fosilele anormale se întâlnesc la joncţiunea stratelor sedimentare însă şi în adâncimea rocii care nu arată niciun semn de formare discontinuă. Studiul straturilor nu arată nicio discordanţă în majoritatea cazurilor.
Principiul de bază al stratigrafiei este că straturile cele mai tinere se depun pe cele mai vechi. Această ordine poate fi uneori bulversată. De exemplu, deriva continentelor sau formarea munţilor creând câteodată răsturnări ale straturilor.
O discordanţă este deci o veche suprafaţă de eroziune care este situată între două straturi ca urmare a unui fenomen neaşteptat. Dar aceste discordanţe complică enorm seria straturilor şi deci reconstituirea istoriei Terrei. În cazul amprentelor noastre stranii, nu a fost observat niciun fenomen de acest gen.

CUM SE POATE VINDECA CANCERUL SPONTAN, ÎN CATEVA ZILE SAU CATEVA SĂPTĂMÂNI ?


coldwell
Dr. Coldwell: Din experienta mea, orice cancer se poate vindeca intre 2 si 16 saptamani. Dar la fel de adevarat este si faptul ca orice doctor cu o experienta de peste 20 de ani, stie ca aceasta bolala se poate vindeca si instantaneu, fenomen cunoscut ca: vindecare spontana. Exista chiar si o carte scrisa de un autor pe care nu-l agreez care prezinta mai multe cazuri de vindecare spontana. Aceasta inseamna ca este posibil, iar noi doar trebuie sa gasim o cale sa accesam acest lucru. De asemenea, vindecari se intampla si in asa zisele locatii sfinte, gen Lourdes, dar nu este neaparat din cauza locului ci a asteptarilor si convingerilor pacientilor.In momentul in care scapi de starea acida (acidoza) si toxicitate interna, in momentul in care corpul devine alcalin si imbogatit in oxigen prin adoptarea unei diete crude vegane si a sucurilor verzi bogate in clorofila, bogate in calciul bun si minerale, deci in momentul in care corpul tau ajunge la alcalinitate, atunci cancerul este stopat. Poate dura cateva zile sau cateva saptamani, dar acesta va fi oprit. Aduci corpul la un pH vindecator, pH-ul sangelul sanatos trebuie sa fie usor alcalin, la valoarea de 7,36, dar in faza de vindecare, el trebuie sa fie mai alcalin, in jur de 7,5. Dr. Martin din Germania, foloseste o metoda de oxigenare a sangelui, unde se scoate tot sangele din corp (este negru) se oxigeneaza (devine roz) si dupa 12 astfel de sedinte ai un sange ca de nou nascut, iar lipsa oxigenului este usor eliminata. Este ca si cum ar fi un dopaj, dar legal. Unii medici din Europa folosesc injectii (intravenoase) cu Vitamina C. In jur de 100cc (100 ml) de trei ori pe saptamana, iar in unele cazuri mai des, si din experienta mea, cancerul sau tumorile au disparut chiar si in doua zile. Vitamina C este un puternic vindecator si ajuta si in majoritatea afectiunilor inimii, dar din pacate, vitamin C va incepe sa fie un remediu dat numai pe reteta si de forma sintetica, la fel ca si vitamin E. Vitamina E, foarte usor si eficient rezolva toate problemele legate de tensiune arteriala, dar s-au facut studii cu Vitamina E de forma sintetica, iar concluziile au fost ca nu este eficienta. Bineinteles, forma sintetica nu este eficienta, ci doar cea naturala. Daca natura creeaza o problema, natura creeaza si solutia. Daca ceva nu a existat acum 100 de ani, inseamna ca nu ai nevoie de ea astazi (referitor la medicamente si remedii de sinteza). Cand doresti sa ajuti pe cineva si sa-l informezi mai bine cum isi poate elimina cancerul foarte repede, i-as recomanda in primul rand sa treaca instantaneu la o dieta vegano – crudivora. Sunt carti, sunt deja bucatari care te pot invata despre acest gen de hrana, sunt materiale video despre acest subiect. De asemenea, daca nu exista afectiuni ale rinichilor, as recomanda sa se bea aproape 4 litri de apa pe zi la care se adauga jumatate de lingurita de sare de mare. Avem nevoie de sare pentru orice fel de functii ale corpului. Avem nevoie de electricitate, iar aceasta electricitatea poate fi produsa intr-un mediu cu suficienta sare. Deci daca ai lipsa sau carenta de sare, ai si o problema de tensiune.Reporter: Vedeti dar recomandarea este sa nu prea consumi sare, in special daca ai probleme de tensiune.Dr. Coldwell: Ok, este de fapt exact invers. Problema este ca ei fac referire la sarea de masa care, de cele mai multe ori are urmatoarea compozitie: 1/3 sticla, 1/3 nisip si 1/3 sare. Deci sticla sau nisipul, zgarie arterele si vasele de sange si acestea incep sa sangereze, iar in aceste cazuri, colesterolul merge acolo si incepe sa repare problemele ca sa opreasca sangerarea interna pana la deces. Acum, deodata, colesterolul este cauza tensiunii pentru ca subtiaza vasele sanguine in incercarea de a acoperi diversele zgarieturi din vasele sanguine. Si acest lucru este absurd. Nu se moare de prea mult colesterol, ci de prea putin. Sunt multi oameni cu colesterol 600 si sunt foarte sanatosi si fara nicio problema de sanatate. Oricine din sectia de arsuri grave stie ca persoanelor cu arsuri li se da in fiecare zi sa manance intre 20 si 25 de oua fierte tari. Pentru ca ei stiu ca numai colesterolul poate reconstrui si genera celule foarte sanatoase intr-un timp foarte scurt. 80% din celule sunt compuse din colesterol. Deci de unde pot veni noi celule sanatoase daca nu exista suficient colesterol? Fiecare va trebui sa aibe nivelul de colesterol macar la 250. Si apoi ti se spune LDL si HDL sunt cholesterol rau si bun. Nici macar nu este colesterol, ci este o proteina care transporta colesterolul. Deci daca te uiti la ceea ce stiu medicii si ceea ce nu stiu…. Dr. Gary Niles si multe alte peroane au spus ca medicii si cei din profesia medicala au cea mai scazuta medie de viata, care este in jur de 56 de ani (N.T.in Romania este de 50 de ani), au cea mai ridicata rata la abuzul de alcool si de droguri, cea mai ridicata rata a suicidului, numai a psihiatrilor este mai ridicata. Deci din pacate noi la acesti oameni mergem sa intrebam cum sa avem o viata sanatoasa, fericita si longeviva. Cred ca trebuie sa ne revizuim modul de gandire.
http://drleonardcoldwell.com/
Sursa: basarabialiterara.com.md

Ce se intampla cu oamenii, Pamantul si Universul? Ascensiunea – poveste sau realitate?


Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului 2012 tot mai mulţi oameni  îşi îndreaptă atenţia către data de 21 decembrie 2012, dată la care – conform mai multor puncte de vedere – se aşteaptă începutul unor transformări radicale pe planeta Pământ. Spun aceasta mai multe tradiţii spirituale, dar şi oameni de ştiinţă deosebit de prestigioşi. Unii cercetători afirmă că va urma ceea ce a fost denumit ca „Trecerea în a patra dimensiune”, iar iniţiaţii mai multor căi spirituale au anunţat încă de foarte mult timp că la această dată va începe în mod concret „Înălţarea”, „Ascensiunea” sau „Marea Translaţie”. Aşa să fie oare, sau după această zi timpul va curge mai departe într-un mod cât se poate de obişnuit, dovedindu-se o dată în plus că toate aceste previziuni  nu au fost decât un zvon, ca de atâtea ori înainte când au fost anunţate „profetic”  diverse date mai mult sau mai puţin fataliste ?  Pentru a reuşi să apreciem mai bine toată această problematică, vom enumera în cele ce urmează o parte dintre cele mai importante afirmaţii şi estimări – atât ale tradiţiilor spirituale, cât şi (mai ales) ale cercetărilor ştiinţifice de ultimă oră – ce au fost făcute cu privire la acest subiect.
În ceea ce priveşte tradiţiile spirituale, aspectul care este poate cel  mai frapant legat de raportarea lor la viitor este acela că există o viziune aproape unitară despre o transformare majoră în bine, ce este destul de precis localizată temporal exact în această perioadă plasată în viitorul nostru foarte apropiat.  Cele mai cunoscute previziuni  în acest sens  provin din tradiţia Maya. Celebrul calendar mayaş este un sistem de măsurare a timpului ce cuprinde o perioadă de multe mii de ani, împărţită pe cicluri. Ultimul mare ciclu mayaş a început pe 13 august 3114 î.Hr. şi se sfârşeşte pe 21 decembrie 2012. Mayaşii au afirmat că la finalul anului 2012 „timpul se va sfârşi”. Interpreţii acestei tradiţii spun însă că aceasta  nu înseamnă în nici un caz sfârşitul umanităţii, ci o transformare radicală a acesteia. Este vorba mai exact de sfârşitul unui ciclu şi începutul altuia, mult superior. Mulţi oameni privesc cu condescendenţă aceste afirmaţii considerând că ele provin de la un popor primitiv, dar la o privire mai atentă constatăm că această tradiţie „primitivă” a realizat totuşi mai multe predicţii realmente extraordinare, care arată că ei se bazau totuşi pe o veritabilă ştiinţă. Un aspect care a dat multora de gândit este acela că faimosul calendar Maya este cel mai precis calendar tradiţional, având o precizie comparabilă cu calculele moderne cele mai performante. Acest calendar a putut de exemplu să calculeze eclipsele solare şi lunare în avans pentru întregul ciclu la finalul căruia ne aflăm acum şi care s-a desfăşurat pe o perioadă de peste 5000 de ani ! De asemenea, mayaşii aveau cunoştinţe despre mişcarea planetelor, Calea Lactee, Soare, Lună şi aveau chiar şi un calendar foarte precis care putea fi folosit pentru a prezice eclipse şi apariţii ale planetei  Venus cu o eroare de o zi la 6000 de ani. În afară de tradiţia Maya, este semnificativ să remarcăm faptul că şi alte tradiţii, vechi de mii de ani, au indicat – deşi ele nu aveau neapărat legături strânse între ele – anul 2012 ca fiind finalul unui vast ciclu temporal şi începutul altuia, net superior. Amintim aici de previziunile tradiţiei chineze I Ching, de cele ale tradiţiei tibetane Kalachakra, de cele egiptene, ale indienilor Hopi, precum şi de cele din tradiţia vedică. Calendarul vedic  indică de mii de ani faptul că această perioadă în care noi ne aflăm chiar acum reprezintă sfârşitul  epocii de maximă decadenţă spirituală (kali yuga), şi începutul epocii de transformare şi înălţare în lumina divină (satya yuga).
Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă afirmă că în 21 decembrie 2012 toate planetele sistemului nostru solar se vor alinia între ele şi se vor suprapune peste planul  Galaxiei noastre, Calea Lactee. Se va produce de asemenea alinierea exactă a Pământului, Soarelui şi constelaţiei Pleiadelor cu Centrul Galaxiei. La această dată se va încheia ciclul de 25.920 ani în care Sistemul nostru solar are o revoluţie completă în jurul centrului Galaxiei. Ipoteza care decurge de aici este aceea că aceste alinieri vor genera un fenomen de rezonanţă cosmică foarte puternică, ceea ce va face ca planeta Pământ să intre definitiv într-o complet diferită stare vibratorie sau, altfel spus, planeta va realiza un salt cuantic fără precedent în istoria sa…
De asemenea, s-a observat că din centrul Galaxiei noastre a început să reverse o nouă bandă de lumină, de o frecvenţă mult superioară, ce a fost denumită Centura Fotonică. Centura Fotonică emanată din centrul Galaxiei ocupă o imensă regiune din spaţiu şi degajă o intensă radiaţie electromagnetică, atât în spectrul vizibil, cât şi în cel al luminii invizibile de înaltă frecvenţă, incluzând şi spectrul razelor X.  Acest fenomen a fost descoperit în 1961, deci cu mai mult de 40 ani în urmă. Cu toate acestea, informaţiile nu au fost făcute publice decât cu mult mai târziu, şi numai unui număr mic de oameni.  Sistemul nostru solar trece prin această Centură de două ori la fiecare 25.920 ani, iar această traversare durează cam 2000 ani. Este destul de dificil de prezis exact când va avea loc şi intrarea Pământului în Centura Fotonică, având în vedere ca Centura are oscilaţii neregulate, dar datele estimative indică finalul anului 2012 ca fiind cel mai probabil în acest sens.
  Se pare că Soarele a început deja să fie influenţat, ceea ce explică furtunile solare aflate în creştere în ultima perioadă şi care vor avea un maxim în 2013, conform specialiştilor de la NASA. Soarele nostru trece acum prin schimbări uriaşe, ce au început încă de prin anul 1990. Au apărut imense şi numeroase erupţii solare (jeturi de plasmă şi raze x), care uneori se îndreaptă şi către planeta Pământ, parcurgând cele 93 milioane de kilometri care ne despart şi perturbând serios câmpul magnetic terestru (care este principalul scut al Pământului în faţa radiaţiilor solare).  Un studiu al Dr.-lui Mike Lockwood, realizat în Rutherford, California, în cadrul “Appellation National Laboratories”, despre activitatea solară  a evidenţiat că faţă de anul 1901, câmpul magnetic al Soarelui a crescut într-un mod uimitor, ajungând acum să fie cu 230% mai puternic.  Specialiştii de la NASA afirmă de asemenea că Soarele înregistrează cea mai ridicată activitate din 1940 încoace. Gregg Braden, un cunoscut geolog, cercetător ştiinţific şi scriitor american, a arătat că studiile realizate indică faptul  că Soarele nu mai are polaritate magnetică, aspect ce începuse să fie evidenţiat încă din anul 1999 de către sondele spaţiale Voyager.  Soarele are acum un „câmp magnetic stabil”, ce scade însă foarte rapid. Şi în ultimul timp, satelitul Ulysses, care ia probe pentru NASA, a detectat că în cazul Soarelui, câmpul magnetic nu mai are Pol Nord şi Pol Sud. Acest câmp s-a schimbat enorm, acum devenind omogen. Nu s-a dat nici o explicaţie ştiinţifică şi, bineînţeles, totul a fost ascuns de public. Mai mult, satelitul Soho a evidenţiat că Soarele răspunde în mod cu totul anormal la impactul cu corpuri cosmice, cauzând erupţii de 30-35 de flame (protuberanţe de foc), lucru care înainte nu se întâmpla.
De asemenea, foarte puţini oameni sunt avizaţi în legătură cu cercetările care se fac în Academia Naţională Rusă de Ştiinţe, din Siberia, mai precis în Novosibirsk. Aceşti cercetători au înregistrat şi ei date evidente care indică faptul că au loc modificări energetice în întregul nostru Sistem Solar. Ei au ajuns la concluzia că singurul lucru posibil care ar putea cauza toate acestea este plasma strălucitoare ce pătrunde în Sistemul nostru Solar şi care influenţează  în primul rând Soarele.  Această energie ce vine din afara sistemului solar a început să aprindă plasma heliosferei în partea sa frontală, care a devenit deja de 10 ori mai luminoasă, mai strălucitoare.  Această energie a pătruns şi în Soare, care la rândul său o răspândeşte acum în întregul Sistem Solar, saturând spaţiul interplanetar. Astfel , toate planetele primesc acum un supliment mare de energie . Toate acestea se întâmplă în acelaşi timp şi toate duc la un crescendo unde va avea loc o schimbare bruscă. Cu alte cuvinte, vom ajunge în punctul când, vom fi atât de departe în noul nivel de energie încât va fi o expansiune bruscă a armonicii lungimii de undă pe care o emite Soarele. Această creştere de energie emisă va schimba natura de bază a întregii materii din Sistemul Solar.  Cercetătorii ruşi sunt preocupaţi de faptul că aceste modificări solare pot afecta  în mod dramatic planetele.
  Conform datelor  înregistrate de către cercetătorii Academiei ruse şi de către cei de la NASA, câmpurile magnetice şi luminozitatea planetelor sunt în schimbare. Astfel :
-planeta Venus, şi-a crescut luminozitatea cu 250% şi a suferit schimbări atmosferice substanţiale în mai puţin de 30 de ani.
Jupiter a ajuns să aibă o încălzire foarte puternică şi o creştere a luminozităţii norilor de plasmă cu peste 200%. Încărcătura energetică este atât de înaltă încât chiar există un tub vizibil de radiaţii ionizate care s-a format între această planetă gigantică şi luna sa, Io.  Acest tub de energie luminoasă este chiar foarte vizibil şi în fotografiile realizate. Câmpul magnetic al lui Jupiter s-a dublat. Pata roşie („ochiul” lui Jupiter), care este de fapt o furtună cu caracter rotaţional, a început din anul 1997 să se rotească invers.
-Forţa câmpurilor magnetice de pe Uranus şi Neptun creşte tot mai mult, iar strălucirile lor atmosferice sunt de asemenea în creştere.  Aceste planete par să fi avut inversarea recentă a polilor magnetici, aspect constatat de sonda spaţială Voyager 2  care, când a trecut pe lângă Uranus şi Neptun, a sesizat că polii nord şi sud aparenţi ai acestor două planete  erau vizibil contrabalansaţi.
-Saturn a înregistrat în ultimii 20 de ani o abruptă descreştere în viteza de rotaţie şi o creştere a radiaţiilor X la ecuator.
-Pe Mercur s-au descoperit calote de gheaţă neaşteptate, însoţite de o intensificare a câmpului magnetic, aspecte care sunt cu totul neobişnuite pentru o aşa zisă “planetă moartă”.
-Marte are şi ea o încălzire globală, furtuni puternice şi topiri de calote glaciare polare, iar atmosfera marţiană devine vizibil mai densă decât a fost înainte.
-Pe Pluto s-a înregistrat creşterea cu 300% a presiunii atmosferice, deşi această planetă se îndepărtează de Soare…
-De asemenea Luna Pământului dezvoltă o atmosferă. S- constatat că în jurul Lunii s-a format un strat de Na de 6000 km altitudine, care nu exista înainte.
Referitor la schimbarea de paradigmă şi la situaţia planetei  Pământ în această perioadă de tranziţie, doctorul Aleksei N. Dimitriev, membru al Academiei de Ştiinţe din Siberia, a constatat că numărul cataclismelor naturale a sporit în mod spectaculos, fenomen ce pare să fie în directă legătură cu activitatea crescută a Soarelui. Realizând studii comparative, el a evidenţiat că între 1963 şi 1993 numărul total al catastrofelor naturale (uragane, taifunuri, inundaţii, tsunami, cutremure) a crescut cu 410%. În mod similar, studiile realizate de un alt cercetător, dr.Michael Mandeville, evidenţiază că activitatea vulcanică de pe Terra a crescut cu aproximativ 500% din 1975, iar activitatea seismică a crescut cu 400% faţă de 1973. Un alt aspect constatat este acela că în atmosfera Pământului, la nivelele sale superioare, gazele de hidroxid (OH) formează acum un strat nou, care nu exista înainte şi care nu este legat de încălzirea globală sau de emisiile de clor-fluor-carbon.  Toate aceste aspecte adunate sunt mult mai mult decât simple modificări ale Pământului. Din ce în ce mai mulţi cercetători sunt de părere că în următorii 10 ani, planeta noastră Terra şi vecinii săi îşi vor ajusta chiar şi structurile moleculare.
Cercetătoarea americană Barbara Hand Clow este convinsă că în perioada imediat următoare, 2012-2013, planeta noastră  va intra într-un spaţiu fotonic, iar aceasta va anihila toate câmpurile noastre magnetice şi electrice.  Într-adevăr,  conform datelor ştiinţifice înregistrate, un aspect care se produce deja de ani buni  este slăbirea câmpului magnetic al Pământului. În  legătură cu aceasta, cercetătorul american Gregg Braden afirmă că prin măsurători geofizice s-a estimat că pe o scală de la 1 la 10, câmpul magnetic al Pământului era în anul 1996 cam în dreptul valorii de 1,5 din maximul magnetic  înregistrat vreodată pe Pământ (deci extrem de scăzut). Aceasta a făcut ca balenele de exemplu, care simţeau de obicei foarte clar aceste linii magnetice şi le foloseau pentru migraţie, să eşueze pe ţărm, ceea ce nu s-a mai întâmplat înainte. Apoi, pentru că poziţia liniilor magnetice ale Pământului s-a modificat ca o consecinţă a scăderii câmpului magnetic terestru, păsările au început să apară în zone care nu făceau parte din traseul lor de migraţie şi chiar să se rătăcească. Un alt aspect semnificativ este acela că în 1990, hărţile aeronautice folosite de avioane pentru aterizarea pe aeroporturi au trebuit să fie schimbate în întreaga lume, pentru că cele vechi nu mai erau bune, iar astăzi liniile magnetice sunt atât de instabile, încât acum hărţile magnetice trebuie verificate foarte des  pentru a se asigura că sistemul de ghidare funcţionează corect.
    Conform datelor înregistrate de sateliţi, cum ar fi cele ale lui Oersted, lansat în 1999, sau de către satelitul Maxat, lansat în 1980, se pare că asistăm chiar la deplasarea polilor magnetici tereştri. Poziţia Polului Nord magnetic a migrat deja cu câteva sute de km în ultimele decade. Mai mult, se apreciază că aceste transformări  ale magnetismului terestru au ajuns în stadiul în care este iminentă chiar inversarea polilor magnetici.  Studiile geofizice evidenţiate de către Gregg  Braden arată că acest gen de fenomene nu este totuşi  nou pentru planeta noastră, ci că în ultimii 4,5 milioane de ani au avut deja loc aproximativ 40 de inversări ale polilor. Aceste înregistrări geologice sunt poate cel mai bine evidenţiate în straturile de gheaţă din Antarctica şi Groenlanda.  S-a măsurat că inversările polilor au loc cam o dată la aproximativ 13.000 ani, adică de două ori într-un Mare Ciclu Cosmic de 26.000 de ani. Din dovezile geologice reiese că ultima inversare  a avut loc în urmă cu aproximativ 13.000 ani, ceea ce indică iminenţa repetării acestui fenomen.
   Pe de altă parte, este deja destul de bine cunoscut faptul că frecvenţa vibratorie a Pământului a început să crească vertiginos începând cu anul 1980. Această frecvenţă (numită „Schumann” sau „bătaia de inimă a Pământului”) încă în 1980 valoarea de 7,83 hz (cicli pe secundă) şi era considerată o constantă fizică, fiind folosită ca atare în diverse domenii ştiinţifice sau militare. În anul 1996 această frecvenţă a ajuns însă la valoarea de 9 Hz şi a continuat de atunci să crească. Această creştere are loc în etape ciclice ce respectă paşii de creştere specifici şirului lui Fibonacci. Se pare că acest lucru nu este întâmplător pentru că şirul lui Fibonacci reprezintă printre altele o expresie a Armoniei Universale prin aceea că raportul a doi termeni succesivi este întâlnit peste tot în desfăşurarea naturală (minerale, plante, animale, oameni), fiind tocmai de aceea considerat un raport esenţial al echilibrului dintre dimensiuni , valoarea acestui raport fiind denumită „Numărul de Aur” (1,618033…). S-a calculat că la finalul anului 2012 această frecvenţă a Pământului va ajunge la 13 Hz.
    Corelat cu creşterea obiectivă a frecvenţei de vibraţie a planetei Pământ s-a avansat chiar ipoteza că până şi timpul real al zilei se scurge mai repede, ajungând acum ca cele 24 de ore pe care avem impresia că le trăim într-un ciclu complet zi/noapte să corespundă cu numai 16 ore din ceea ce acest ciclu însemna ca durată înaintea începerii acestei ridicări a frecvenţei de vibraţie planetară. Această accelerare a timpului este percepută destul de acut de marea majoritate a oamenilor, motiv pentru care auzim din ce în ce mai multă lume semnalând problema lipsei de timp. Se  estimează că timpul se va accelera chiar şi mai mult, până când odată cu spaţiul va translata într-o altă dimensiune, într-un alt sistem de referinţă spaţiu-timp !
  Gregg Braden indică faptul că la finalul anului 2012 magnetismul (aflat în descreştere) şi frecvenţa Schumann (aflată  în creştere) îşi vor atinge valorile lor limită. Bradden denumeşte această perioadă „Trecerea prin punctul zero”.  Atât Gregg Braden cât şi alţi cercetători spun că exact în acea  perioadă de limită a parametrilor Pământului  vor surveni anumite fenomene care acum ne apar ca fiind uluitoare. Astfel, polii magnetici se vor inversa,  iar Pământul se va opri  din rotaţie şi după o scurtă pauză va începe să se rotească în sens invers (ceea ce nu ar fi pentru prima dată în istoria omenirii, aşa cum este menţionat în mai multe texte străvechi, ce menţionează că în alte vremuri Soarele răsărea dinspre vest). De asemenea se apreciază că în acea perioadă de limită vor fi 30 ore de întuneric total (în care nu se vor mai vedea nici măcar stelele) şi că se va produce translaţia într-o dimensiune spaţiu-timp superioară.
Iniţiaţii anumitor căi spirituale spun că planeta Pământ va translata în planul eteric, adică în planul paralel de vibraţie imediat superior celui fizic. Tradiţiile spirituale afirmă că lumea fizică-materială este doar aspectul cel mai grosier al realităţii, dincolo de care există încă multe alte dimensiuni superioare. Dealtfel, cel puţin din punct de vedere teoretic, şi ştiinţa actuală acceptă faptul că Universul poate exista având şi alte coordonate spaţiu-timp chiar mult mai complexe decât cele din lumea noastră. Dacă toate acestea se vor produce, se poate spune că aceste transformari  vor face posibilă accesarea mult mai uşoară a altor dimensiuni existenţiale paralele. Evaluând uriaşele transformări care se vor produce există anumite estimări ce indică faptul că cele  mai importante transformări vor fi de ordin subtil-energetic, cam în proporţie de 75%, iar transformările concret-fizice, evidente pentru oricine, vor fi de aproximativ 25%.
    Se poate aşadar constata că pe planeta Pământ au început deja transformări extraordinare ce converg spre finalul anului 2012 şi care vor continua şi după aceea. Se estimează că în zona planetei Pământ va fi o concentrare energetică uriaşă, cum nu a mai fost niciodată în istoria terestră. Se poate spune că Terra va fi literalmente îmbăiată în aceste energii. În opinia mai multor cercetători, fotonii Centurii vor exercita o multiplă  şi uriaşă influenţă asupra materiei terestre, ceea ce va conduce la fluorescenţa tuturor corpurilor, iar ca rezultat… nu va mai exista noapte timp de 2000 de ani ! Corpurile vor emite o lumină fără temperatură şi nu vor mai avea umbră !
Întreaga viaţă vine de la Soare, iar acum  Soarele îşi modifică în mod accelerat activitatea. Aşa cum au constatat cercetătorii, consecinţele acestui fapt se răsfrâng şi la nivelul biosului, influenţând inclusiv ADN-ul. Dr. Berrende Fox a observat că, de 20 de ani, oamenii au început să se schimbe la nivel celular, iar unii chiar şi-au dezvoltat noi lanţuri în structura ADN-ului, fapt observat prin teste de sânge. Mai mulţi cercetători estimează că ADN-ul uman este pe cale de a fi reprogramat şi că se vor activa încă 10 lanţuri de ADN prin rearanjarea şi activarea anumitor gene neutilizate în prezent. Structura ADN va ajunge conform acestor cercetători să aibă 12 componente active. Ştiinţa de până acum a considerat că ADN-ul are în structura sa pe lângă cele două  componente active şi mai multe gene ce păreau inutile, aşa-zis „de umplutură” sau „gene balast”. Se pare însă că de fapt acesta a fost până acum doar un material genetic ce rămăsese într-o stare potenţială, încă neactivată şi că acum se apropie momentul deplinei sale activări. Această activare se realizează tocmai datorită multiplelor transformări de ordin cosmic şi energetic  în care este actualmente integrată planeta Pământ.  ADN-ul are un rol de receptor foarte fin, ca o antenă pentru aceste energii foarte mari care vin spre noi şi care sunt totodată şi foarte elevate ca frecvenţă de vibraţie. Frecvenţele genomului uman şi ale ADN-ului sunt foarte înalte, având vibraţii foarte fine şi tocmai de aceea ADN-ul este considerat uneori ca fiind un fel de structură de lumină condensată. Ca urmare a acestei treziri a ADN-lui din starea de potenţialitate, fiecare persoană de pe planetă se poate spune că este supusă la o încărcare (activare a ADN-ului) care va avea ca efect global un salt în evoluţia umanităţii !lAceste transformări energetice sunt astfel într-un mod semnificativ corelate cu creşterea numărului de raportări de fenomene paranormale  din ultimii ani. Se ştie deja că printre copiii care s-au născut după anii 1980 au apărut aşa-numiţii copii indigo, curcubeu şi de cristal, copii ce se distingeau net de cei din generaţiile anterioare prin nivelul lor mult ridicat de inteligenţă şi chiar prin diferite abilităţi considerate ca paranormale. Aşa cum descriu prestigioasele reviste „Omni”, „Nature” şi „Science News”, în ultimii ani s-au născut în toată lumea sute de mii de copii cu abilităţi paranormale din ce în ce mai mari, aspecte ce sunt chiar foarte bine documentate ştiinţific. Se poate spune că aceste profunde şi fundamentale transformări energetice planetare  se propagă astfel şi în conştiinţele oamenilor urmând să influenţeze din ce în ce mai mult evenimentele sociale, economice şi politice care vor urma.
  Pentru a evidenţia acest salt care este pe cale să se producă  în conştiinţa umanităţii este semnificativ să remarcăm un studiu realizat de către Encicopedia Britanică ce a descoperit că întregul volum de cunoştinţe al umanităţii măsurat în biţi de informaţie, începând cu Sumer (civilizaţie ce a existat cam prin anul 4000 î.e.n.)  şi până la anul 1900 (deci o perioadă de 6000 de ani) s-a dublat în intervalul 1900 – 1950, deci în doar 50 de ani. Mai mult, în următorii 20 de ani acest volum de cunoştinţe s-a triplat, iar aceeaşi cantitate de date a fost din nou asimilată de omenire în doar cei 10 ani care au urmat, din 1970 până în 1980. În prezent  ritmul egalării celor 6000 ani de progres  menţionaţi mai sus sunt egalaţi din ce în ce mai repede, fiind acum aproximaţi cam la o singură lună ! Ca un exemplu semnificativ, să ne amintim că acum 50 de ani un computer era o maşinărie mare cât o cameră, iar pentru a stoca o cantitate de date ce ar încape astăzi pe un cd obişnuit de 700 mb erau folosite voluminoase memorii cilindrice magnetice.  Însă, aşa cum ştim, chiar şi cd-urile sunt deja tot mai puţin folosite, iar datele memorate pe sute de cd-uri pot fi acum înregistrate pe un simplu stick. Se poate calcula că în 50 de ani capacitatea de stocare a datelor a crescut de 1 miliard de ori. Însă această accelerare se produce în mai toate domeniile vieţii ! Transpunând aceste date într-o expresie grafică, obţinem o curbă exponenţială ascendentă, în care diagrama logaritmică ce transpare din dinamica mai tuturor domeniilor vieţii umane arată că însăşi schimbarea se accelerează.  Această realitate poate fi asimilată cu un veritabil salt ce provine din acumularea cantitativă şi care conduce către o nouă treaptă calitativă a conştiinţei umane.
  Astfel, corelând aspectele menţionate mai sus,se estimează că în ceea ce priveşte fiinţa umană, după anul 2012 se va produce un proces amplu de rearmonizare a frecvenţelor de vibraţie ale trupului cu frecvenţele arhetipale din Univers. Va creşte frecvenţa universului lăuntric al fiinţei umane, aspect ce va fi resimţit ca o stare de înălţare, denumit uneori ca o „ridicare la cer”. Cei care vor rezista acestor procese vor avea acces în mod aproape spontan la trăiri foarte elevate de ordin spiritual, cum ar fi menţinerea la voinţă pentru lungi perioade de timp a unor stări supra-mentale  profunde, aspect anunţat pentru viitor încă de acum aproximativ 70 de ani de către marele iniţiat indian Sri Aurobindo. Starea supra-mentală este o stare de transcendere a minţii discursive obişnuite şi implicit a individualităţii egotice. Este o stare în care cunoaşterea se realizează prin intuiţie şi percepţie directă. Vor exista astfel un număr mult mai mare de genii decât în prezent, iar în general oamenii îşi vor putea accesa cel puţin 20% din potenţialul cerebral, ceea ce reprezintă cu mult mai mult faţă de procentul mediu de 5% din capacitatea cerebrală pe care îl folosim în prezent. Oamenii vor putea să-şi alchimizeze cu uşurinţă potenţialul creator prin transmutarea sa în energie şi vor realiza apoi cu uşurinţă sublimarea acestei energii în frecvenţe foarte rafinate ale conştiinţei. Se vor putea activa mult mai uşor centrii de forţă (chakrele). Se va putea realiza cu uşurinţă vindecarea feluritelor afecţiuni prin captarea directă de energie în structura vitală. Reglarea imunitară va fi mult mai eficientă. Ciclul veghe/somn va fi diferit în sensul că vom dormi mult mai puţin, cam 2-3 ore pe noapte. Va creşte foarte mult durata de viaţă şi se va trezi o largă gamă de puteri paranormale cum ar fi telekinezia, levitaţia sau teleportarea.  Relaţiile interumane vor fi altele, corespunzătoare unui nivel de conştiinţă superior.  Vor fi realizate cu mult mai mare uşurinţă comunicări telepatice. Percepţia asupra Timpului şi Spaţiului va fi mult mai complexă. Din punct de vedere spiritual  este important de ştiut că pe măsură ce accedem la un plan superior de vibraţie, dorinţele şi gândurile se împlinesc tot mai uşor, ele nemaifiind „frânate” de învelişul greoi al materiei.
 ”Ascensiunea” fiind însă destul de bruscă şi puternică, este posibil ca mai ales cei cu vibraţii joase ale conştiinţei să se confrunte cu un efort destul de serios de adaptare, ale cărui simptome ar putea fi : – migrene, ameţeală, palpitaţii, simptome specifice răcelii (febră, transpiraţie, dureri osoase etc.),  slăbiciune sau crampe musculare, respiraţie greoaie, oboseală nejustificată, modificări în sistemul limfatic şi imunitar, nelinişte, depresii, stres, senzaţia trecerii unui curent electric prin creier şi coloana vertebrală, vise intense. Cei cu vibraţii negative foarte  joase, ce încă se complac de exemplu în stări de răutate încrâncenată, ură atroce, perversitate sau egoism exacerbat  nu vor rezista transformării sau cu alte cuvinte, pur şi simplu vor muri.
  În faţa acestor perspective uimitoare care este posibil să ne aştepte chiar foarte curând, ne punem în mod firesc întrebarea „Cum putem face faţă acestor transformări majore ? ” Pentru a oferi un răspuns la aceasta, este semnificativ să  remarcăm faptul că – atât din perspectiva tradiţiilor spirituale, cât şi din perspectiva unor recente studii ştiinţifice – modul în care noi, ca fiinţe umane, ne acordăm în mod fundamental la frecvenţa pulsatorie a Pământului se realizează în principal tocmai prin Emoţiile noastre. Emoţia  însăşi poate fi într-o anumită măsură cuantificată ca fiind o vibraţie şi conform unor cercetări realizate la Institutul Hearth Math din SUA încă din anul 1993, semnalul vibraţional al Inimii noastre, ca sursă a emoţiilor, este chiar mult mai puternic decât cel al creierului. Aceasta explică foarte bine de exemplu ceea ce intuitiv se spune de foarte multă vreme că este esenţial  „să pui suflet în ceea ce faci” pentru că altfel totul devine sec şi ineficient. Cercetările au mers mai departe şi în anul 1996 s-a descoperit faptul uimitor că aminoacizii ce formează dublul helix al ADN-ului sunt activaţi sau dez-activaţi în funcţie tocmai de Emoţiile noastre ! O emoţie pozitivă, de iubire de exemplu, potenţează reacţia genetică din ADN, pe când o emoţie negativă o inhibă. S-a demonstrat chiar experimental că o puternică convingere emoţională benefică, pozitivă are un efect de vindecare uimitor de rapid şi eficient. Aceasta este calea de a ne armoniza şi eleva în primul rând pe noi înşine şi apoi, prin influenţă, calea de a armoniza tot ceea ce ne înconjoară. În acest context putem înţelege într-un mod mult mai obiectiv de ce cu adevărat Iubirea este calea ce poate oferi starea de Armonie în lume. Tradiţiile spirituale au pus mereu accentul pe Înţelepciunea Inimii, pe Iubire ca şi Cale de unificare între oameni şi apoi de unificare a acestora cu Natura şi cu întregul Univers. Tradiţia spirituală amerindiană afirmă că Circuitul Sacru prin care ne acordăm cu natura porneşte din inimile noastre, care sunt într-o relaţie tainică de legătură cu sufletul planetei mamă-Pământ, care la rândul său e în relaţie cu spiritul Soarelui, care este  legat de spiritul Universului însuşi. Nu ne rămâne decât să constatăm că ştiinţa zilelor noastre confirmă aceste afirmaţii pas cu pas. Din păcate însă societatea actuală pune mai mereu accentul pe cunoaşterea intelectuală, iar astăzi puţini mai înţeleg la ce se referă cunoaşterea care vine din Inimă. Iată de ce s-a produs o ruptură între Inimă şi Minte.Referitor la această transformare iminentă a moleculei de ADN ce se va produce în cazul întregii umanităţi vă inviăm să urmăriţi un scurt material video realizat de către Gregg Bradden.
  Cu cât mai mulţi oameni  ar reuşi să înţeleagă şi să participe în mod conştient la această atitudine fundamentală de deschidere a inimilor şi de elevare a emoţiilor individuale, cu atât mai rapidă ar deveni ridicarea colectivă a frecvenţei conştiinţei umanităţii ca ansamblu. Iniţiaţii liniilor spirituale spun că în măsura în care cât mai mulţi oameni vor participa la această Ascensiune planetară a nivelului de conştiinţă, cu atât acest salt va fi mai puţin dramatic.  Într-un mod analog fenomenului cunoscut şi studiat sub numele de „Experimentul celor 100 de maimuţe”, în care s-a constatat că pentru influenţarea subconştientă a unei întregi populaţii este suficient să se depăşească o anumită valoare-prag ce este reprezentată de un număr nu foarte mare de indivizi ce fac parte din acea populaţie, anumite calcule indică faptul că „masa critică” necesară pentru ca nivelul de conştiinţă al întregii omeniri să treacă la o stare generală foarte elevată, supra-mentală, ce poate fi asimilată cu aşa-numita „iluminare spirituală”, este de 144.000 de fiinţe care să acceadă pe deplin la acest nivel. Această masă de fiinţe ce ar trăi starea de supra-conştiinţă ar atrage apoi după sine întreaga masă a umanităţii. Unii iniţiaţi spun că cei care s-au aliat cu forţele malefice sunt perfect conştienţi de posibilitatea iminentă a amorsării acestui salt către lumină şi tocmai de aceea  se luptă cu disperare să îl împiedice prin blocarea căilor de acces ale oamenilor către stările superioare de conştiinţă. Tradiţiile spirituale afirmă însă fără excepţie că în mod inevitabil acest prag va fi totuşi atins şi impactul cosmic de iubire şi fericire ce va surveni  va fi uriaş. Umanitatea este apreciată – analogic vorbind -  ca fiind în secundele dinaintea trecerii unui cocon în stadiul de fluture, ceea ce va genera  la nivel planetar transformări extraordinare, profeţite deja în Biblie prin expresia „va fi un Nou Cer şi un Nou Pământ”.
  Mai mult însă decât să aşteptăm confirmarea sau infirmarea acestor previziuni  într-un mod pasiv, este mult mai înţelept să urmărim cât mai mult să ne armonizăm fiecare cu aceste ample şi foarte elevate transformări energetice şi de conştiinţă pe care iată că mai multe date indică faptul că ele deja au început.  Vom vedea unde ne vor conduce toate acestea. Însă, în acest moment este esenţial să ne ridicăm nivelul de vibraţie lăuntric. Nu avem nimic de pierdut dacă facem aceasta, chiar dacă, aşa cum spun scepticii, finalul anului 2012 nu va fi decât unul cât se  poate de obişnuit.  Dacă însă aceste transformări extraordinare – ce sunt anunţate pe mai multe căi- se vor produce într-adevăr şi noi vom trece cu bine prin ele, atunci tot ceea ce va urma va însemna pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru umanitate în ansamblul său, mai mult decât cele mai îndrăzneţe vise pe care le-am avut vreodată despre cum ar putea fi viaţa pe Planeta Pământ.
 Un alt aspect semnificativ pe care îl vom puncta în încheiere este acela că există multiple informaţii conform cărora mai multe specii extraterestre supraveghează  planeta noastră în această perioadă, dovadă în acest sens fiind tot mai desele rapoarte ce semnalează prezenţa obiectelor zburătoare neidentificate pe tot cuprinsul  globului pământesc. Se pare că extratereştrii  sunt extrem de interesaţi de saltul uriaş pe care omenirea îl va realiza foarte curând. Aceste informaţii provin de la mai multe persoane credibile (care au dorit însă să-şi protejeze identitatea) ce au făcut dezvăluiri senzaţionale referitor la anumite proiecte strict secrete (black projects) ale unor  guverne, proiecte realizate în colaborare cu grupări extraterestre cu care au luat contact în secret chiar de mai multe zeci de ani. Ca şi  multe alte informaţii esenţiale, aspectele privitoare la existenţa şi contactul (care deja s-a realizat!) cu anumite grupări extraterestre, cât şi la iminenţa Marii Translaţii sunt ţinute departe de atenţia publicului larg, fiind menţinute oficial într-o ambianţă de derizoriu şi superstiţie.  Totuşi, în cercurile restrânse ale elitelor guvernatoare mondiale aceste lucruri sunt luate cât se poate de în serios. Informaţii semnificative cu privire la trecerea umanităţii către o dimensiune superioară au fost dezvăluite de exemplu de unii cercetători ce au fost -mai mult sau mai puţin- direct implicaţi în proiectul american cunoscut ca „Proiectul Montauk”. Acest proiect a fost demarat ca o continuare a celebrului „Experiment Philadelphia”, în cadrul căruia s-a reuşit într-un mod neaşteptat distorsionarea continuumului spaţiu-timp atât prin teleportarea unei nave maritime cu echipaj la bord, cât şi prin proiecţia în viitor a doi membri ai echipajului, care au sărit peste bordul navei pentru a se salva. Deşi aceste aspecte sunt bineînţeles infirmate oficial, ele părând a fi mai degrabă desprinse dintr-un film science-fiction, au existat mai mulţi martori cum ar fi Preston Nichols, Peter Moon sau Al Bielek (Duncan Cameron) care au descris detalii şi caracteristici deosebit de concludente din cadrul acestui proiect. Ei au  dezvăluit că proiectul a avut la bază informaţii extraterestre cu ajutorul cărora printre altele s-a pus la punct o veritabilă maşină a timpului prin intermediul căreia au fost trimise în viitor diverse persoane ce au descris ulterior ceea ce au văzut. Aspectul deosebit de semnificativ pentru cadrul acestui articol este acela că aceşti sui-generis călători în timp au descris că nu au putut trece în viitor mai departe de finalul anului 2012, de ca şi cum acolo se afla un fel de barieră temporală ! Explicaţia ar putea fi tocmai aceea că după anul 2012 există pur şi simplu alte coordonate spaţiu-timp, sau altfel spus, acolo există deja aşa-numita „A patra Dimensiune”.O perspectivă semnificativă a aspectelor prezentate în acest articol ne este prezentată într-un scurt film documentar pe care îl puteţi viziona la adresa  http://www.youtube.com/watch?v=OeZ2DT1yqh0 , intitulat “Ce se întâmplă dacă ascensionez sau nu ?”
   În ce măsură aceste aspecte sunt reale sau nu ne vom convinge foarte curând pentru că timpul care a rămas până la actualizarea lor este foarte scurt.  Chiar dacă din perspectiva obişnuită, cotidiană, aceste lucruri pot să ne apară cu totul fanteziste, este semnificativ să ştim că străvechile civilizaţii ce au existat cândva pe acest Pământ au descris –aşa cum constatăm din scrierile care au mai rămas până la noi – că aceste evenimente s-au mai repetat. De exemplu, tradiţia vedică spune că toate acestea se produc mereu atunci când are loc trecerea ciclică la Satya Yuga, epoca Luminii şi Adevărului Divin. Omul zilelor noastre mai are încă multe surprize atât în ceea ce priveşte redescoperirea ştiinţelor spirituale străvechi, ce au fost în mare parte uitate, cât şi în ceea ce priveşte înţelegerea ritmurilor şi planurilor dimensionale ale Universului.  În orice caz, merită să ne amintim cuvintele unui eminent savant contemporan, J.B. S. Haldane, care spunea : „Universul nu numai că este mai extraordinar decât ne imaginăm noi, ci este chiar mai extraordinar decât ne-am putea  noi imagina.
Sursa: autovindecarea.blogspot.ro