Un telepat rus uimeste lumea Sala de conferinte a hotelului Renaissance din Moscova este arhiplina. Pe scena, un barbat legat la ochi vorbeste cu o voce puternica. Mainile ii sunt intinse catre sala, cu degetele rasfirate, apasand in aer niste butoane invizibile. "Barbatul din randul trei, locul 12, se gandeste la fiul sau, care se afla chiar acum la examen. Pe randul noua, locul patru, baiatul cu sapca are in buzunar un carnetel. Pe pagina doi este trecut numarul de telefon al prietenei sale". De cate ori omul de pe scena ghiceste ceva, iar spectatorul confirma, sala izbucneste in strigate entuziaste si aplauze.
Numele lui Tofik Dadasev a devenit cunoscut in anii '70, cand, la primul Congres International de Psihotronica de la Praga, renumitul savant american Cleve Backster, cel care a participat la inventarea detectorului de minciuni, a afirmat despre Dadasev ca este cel mai puternic medium din lume. Capacitatea sa uimitoare de a citi ganduri, aproape instantaneu, fara greseala, a uluit comunitatea internationala a oamenilor de stiinta. De-a lungul timpului, rusul a participat la zeci de experimente parapsihologice incredibile. Prin puterea gandurilor sale a neutralizat planuri teroriste si a ajutat la deconspirarea unor agenti secreti. La inceputul anilor 2000, Dadasev deschide la Moscova Centrul de investigatii si tratament "Psi-Ex". Aici vin sute de oameni din intreaga lume, care ii solicita, unii, ajutorul pentru boli grele, altii - pentru aparent simpla terapie psihologica, pentru cazuri de rapiri, disparitii sau conflicte nerezolvabile.
Tofik Dadasev
Nascut in Azerbaidjan, inainte de caderea comunismului, Dadasev tratase mai multi inalti oficiali sovietici, astfel ca activitatea lui era atent monitorizata de serviciile de informatii rusesti. In laboratoarele secrete ale KGB-ului, savantii se straduiau, inca din anii '40, sa descopere cum functioneaza si actioneaza telepatia, cum se poate implementa un gand sau ordin in mintea cuiva si prin ce metoda se poate localiza un obiect necunoscut la distanta.
In spatele uluitoarelor fenomene PSI, telepatie, psihokinezie, vindecari paranormale, se afla o intreaga armata de oameni, savanti si subiecti superdotati, gata sa-si demonstreze capacitatile extraordinare.
Nina Kulaghina, cunoscuta in intreaga lume pentru calitatile sale psihokinetice de a muta obiecte doar prin puterea gandului, Rosa Kulesova, cea care citea legata la ochi, doar prin atingerea textului cu degetele, sau celebrul telepat Wolf Messing, ale carui predictii au fost ascultate atat de Hitler, cat si de Stalin, nu sunt decat cateva exemple. Toti faceau demonstratii publice, televizate sau "in direct", in marile orase ale Uniunii Sovietice. In spatele senzationalului insa, cele mai luminate capete ale Rusiei incercau sa inteleaga capacitatile fenomenale ale creierului.
Dupa indelungi experimente, oamenii de stiinta sovietici au emis o ipoteza privitoare la fenomenul telepatiei. Conform teoriei lor, atunci cand omul gandeste, in creier au loc anumite procese biochimice insotite de emiterea unor radiatii electromagnetice. Undele electromagnetice sunt captate de telepat, care reuseste astfel sa citeasca pana si cel mai ascuns gand. Insa cercetatorii rusi s-au ciocnit de o alta necunoscuta: Tofik Dadasev reusea sa afle gandurile unei persoane aflate la zeci de metri distanta, iar studiile lor demonstrau ca undele electromagnetice emise de creier pot fi captate numai in imediata apropiere a subiectului. Pentru ei, Tofik Dadasev reprezenta o enigma.
"Totul a inceput in copilarie", povesteste Dadasev. "De exemplu, stiam de cu seara ce avea sa-mi pregateasca bunica la micul dejun. Inchideam ochii si numaram banii din portofelul mamei aflat in poseta. Treptat, am descoperit ca ii pot determina pe ceilalti, prin puterea gandului, sa imi indeplineasca dorintele. Odata, la scoala, m-am concentrat asupra invatatoarei si am facut-o sa inceapa sa se balbaie. Se inrosise atat de tare, biata de ea, ca pana la urma a fost nevoita sa isi intrerupa lectia si sa ne dea o pauza. Descoperisem, deci, aceste forte si ma jucam cu ele, fara sa ma gandesc cat de puternice sunt. Abia pe la 16 ani am realizat ca am un dar extraordinar si ca trebuie cumva canalizat in beneficiul semenilor mei"
Paranormalul contra terorismului
Dupa ce abilitatile sale fenomenale au fost recunoscute, militia, procuratura si chiar KGB-ul au inceput sa ii solicite lui Tofik Dadasev ajutorul in rezolvarea unor cazuri complicate.
"In anii '80, am fost abordat de niste ofiteri KGB, cu rugamintea de a-i ajuta la capturarea unui agent strain. Aveau informatia ca acesta se afla la Moscova, intr-un grup de turisti, insa nu stiau daca este barbat sau femeie si ce semnalmente are. Am fost insotit la hotelul Rossia, unde se asteptau sa poposeasca cei 150 de turisti straini. In holul hotelului era un vacarm de nedescris. Ma concentram foarte greu. Dar pana ce baietii de la KGB s-au hotarat sa-mi indice persoanele suspectate, eu deja imi si indreptasem atentia catre individul cu pricina. Era un barbat cu mustata roscata, imbracat intr-un costum negru. Am simtit ca fluxul gandurilor sale nu curgea la unison cu cele ale celorlalti turisti. Le-am comunicat agentilor banuielile mele. Informatia mea s-a dovedit ulterior corecta".
Insa cel mai spectaculos si totodata periculos eveniment la care a participat a fost arestarea unui terorist. In martie 1989, o aeronava Tupolev a fost deturnata si a aterizat fortat pe aeroportul din Baku, Azerbaidjan. Teroristul, sub amenintarea ca va arunca avionul in aer, cerea pana in zori un milion de dolari. In aceeasi seara, Dadasev a fost contactat de un ofiter KGB cu rugamintea din partea generalului Ivan Gorelovski, seful serviciului KGB, din Azerbaidjan, sa participe la aceasta operatiune delicata.
"Cand am ajuns la aeroport, de la Moscova sosisera deja trupele speciale antitero. Am fost imediat pus la curent: «Se pare ca teroristul are complici, este inarmat si in cabina pilotilor s-a detectat un dispozitiv care ticaie, cel mai probabil o bomba cu ceas.»
Imediat mi s-a incredintat o misiune. Trebuia sa patrund in avion si sa negociez cu teroristul". Dadasev a fost condus pana la trapa avionului si, sub pretextul ca este un reprezentant al Ministerului de Externe de la Moscova, a patruns in aeronava. Intre el si terorist era o distanta de aproximativ 20 de metri. "In aparenta, parea stapan pe situatie, dar i-am citit emotiile si gandurile. Nu au trecut cateva minute si am fost convins ca totul este o cacealma. Individul nu avea nici o bomba si nici complici".
Dadasev a coborat din avion si le-a spus ofiterilor cu convingere: "Pentru a salva toti pasagerii, fara vreun incident nedorit, trebuie sa aveti incredere in mine. Eu stiu ce se va intampla. Peste cateva minute, teroristul va veni mai aproape de usa avionului ca sa fumeze. Atunci il puteti prinde. Daca se va actiona astfel, nu vor exista victime si nu vor fi probleme".
Peste o jumatate de ora, trupele "Alfa" se intorceau de pe pista cu teroristul incatusat. In rucsacul individului se descoperise ca asa-zisa bomba cu ceas nu era decat un ceas mecanic desteptator. Totul se petrecuse intocmai cum prezisese Dadasev. Ulterior, la initiativa liderilor KGB de la Moscova, care fusesera impresionati de abilitatile sale extraordinare, Dadasev a fost decorat cu cea mai mare distinctie din Azerbaidjan, pentru finalizarea cu succes a operatiunii.
Femeia care a infrant moartea
Conform spuselor lui Tofik Dadasev, fiecare dintre noi are de fapt aceste capacitati, de a citi gandurile altui om, de a le influenta si chiar de a prezice un eveniment, singurul obstacol fiind acela ca oamenii nu sunt constienti de abilitatile lor, de puterea imensa a unui simplu gand, de capacitatea uriasa a creierului.
"Toti putem folosi telepatia sau telekinezia, insa trebuie sa credem in aceste forte si sa ne antrenam creierul, prin meditatie profunda, pentru a le activa. Aceste functiuni ale creierului se afla ca intr-o stare de hibernare, asteptand sa fie trezite. De cele mai multe ori, ele raman inactive pana la moarte si totusi ne plangem ca nu suntem fericiti, ca nu avem suficienti bani, ca nu suntem sanatosi. Singur omul, prin puterea gandurilor sale, isi poate croi viata asa cum doreste. Poate alege sa fie sanatos sau sa sufere, sa traiasca fericit sau in mizerie! Cheia o reprezinta propriul gand!".
Recent, cercetatorii in fizica cuantica au facut o descoperire: "Mintea modeleaza lucrurile pe care le percepem". Cel putin asta sustine Fred Alan Wolf, profesor doctor in fizica, cel care si-a dobandit celebritatea in lume printr-o serie de carti despre relatia fizicii cuantice cu constiinta.
"Omul poate fi un Michelangelo al propriei sale vieti, avand posibilitatea sa-si modeleze soarta dupa bunul plac", spune el.Intuitiv, multi oameni descopera si pun in practica teoria lui Alan Wolf.
Acesta este si cazul Angelei Popescu, o pensionara din judetul Bihor, pentru care gandirea, mai ales gandirea pozitiva, este mai mult decat o formula calauzitoare: este un stil de viata. Totul a inceput in urma cu 40 de ani, pe vremea cand nimeni nu vorbea despre asa ceva, cand notiuni ca autosugestie, legea atractiei sau materializarea gandului nu erau nici macar pomenite. Si totusi, Angela le-a descoperit, singura, din intamplare.
Se maritase tanara, la 20 de ani, cu un barbat pe care nu il cunostea aproape deloc. Ii fusese prezentat de parinti si, in cateva luni, Angela s-a trezit maritata si insarcinata. Dupa doi ani, a venit pe lume si cel de-al doilea copil. Peste inca doi ani, sotul a parasit-o pentru o femeie mai tanara si a lasat-o sa se descurce singura, cu doi copii mici. Si cum un necaz nu vine niciodata singur, biata Angela a descoperit ca este foarte bolnava. In urma analizelor, a fost diagnosticata cu cancer. Doctorul oncolog a anuntat-o formal, taios, ca trebuie sa fie operata de urgenta. Se gandea cu disperare ce se va intampla cu copiii ei daca nu va supravietui.
Era atat de ingrozita, incat deja incepuse sa-si deruleze in minte scena inmormantarii, isi vedea copiii abandonati, luati sub ingrijire de un orfelinat. Se internase in spital si isi astepta randul, ca un condamnat la moarte.
Intr-o dimineata, de patul ei se apropie o femeie mult mai tanara decat ea si ii spuse: "Si tu astepti sa fii operata? Eu sunt programata maine. Dar eu am venit aici sa mor. Stiu sigur ca nu voi supravietui". A doua zi, intr-adevar, tanara muri la cateva ore dupa interventia chirurgicala. Medicii din sectie erau bulversati: operatia decursese normal, iar starea pacientei fusese stabila. Si totusi, dupa cateva ore, femeia a murit inexplicabil. Isi programase moartea mental.
In aceeasi seara, in salonul spitalului, isi facu aparitia medicul chirurg. Se aseza printre paciente, pe un pat, si, cu o voce grava, spuse: "Nici cel mai puternic organism nu rezista la gandurile negre. Practic, va programati moartea. Asa ceva este inadmisibil! Ne faceti noua, medicilor, misiunea imposibila! Omul singur, prin gandurile lui, se poate baga in mormant si tot singur se poate salva. Este alegerea voastra!".
Angela nu isi mai aminteste ce a mai spus medicul si ce s-a intamplat mai departe. Tine minte perfect doar atat: se hotarase sa traiasca. Si, ca prin farmec, toate grijile, toata spaima disparura.
Dupa operatie, Angela iesea din spital cu o alta atitudine, cu o alta stare de spirit. Pasea pe strada de parca lumea toata era a ei, zambea tuturor si se purta cu oamenii ca si cum toti i-ar fi fost prieteni. Desi trebuia sa urmeze un tratament, nu lua nici macar o pastila. Stia ca va trai! Voia sa traiasca. Se programase pentru viata. Si timpul i-a dovedit ca avusese dreptate.
"Tot ceea ce se intampla in viata noastra, bun sau rau, se intampla numai datorita noua. Singuri ne construim realitatea. Este vorba despre ceea ce gandim. Mintea actioneaza ca un magnet, atragand ceea ce dorim. Este foarte important sa te simti bine, sa gandesti pozitiv, sa zambesti, sa te bucuri de viata. Nu trebuie decat sa vrei un lucru cu orice pret, cu toata fiinta ta, sa te bucuri ca il vei avea. Si atunci il vei obtine!", spune Angela, femeia care a invins moartea fara medicamente.
Supararile si boala
Recent, profesorii de la Universitatea Berkeley, California, au realizat un studiu inedit, avand ca subiecti 15 mii de oameni, bolnavi de diverse afectiuni.
S-a dovedit ca 90% dintre ei, in trecut, avusesera parte de suparari mari, necazuri si probleme grave. La un moment dat, fusesera profund raniti de cineva apropiat, iar ei nu puteau ierta, nu puteau uita. La finalul experimentului, savantii au ajuns la o concluzie uimitoare:supararile au declansat procesul bolii. "Sanatatea trupului este puternic legata de cea sufleteasca, de cele mai multe ori, predispozitia pentru o anumita boala fiind data de propriul temperament, de modul de gandire, de caracterul omului. Emotiile si gandurile negative slabesc energia organismului, influenteaza echilibrul intern, declansand boli'', sustine profesorul Graham Fleming.
Studiile din ultimii ani asupra hipotalamusului, acea parte a creierului care are rol in reglarea superioara a functiilor vegetative ale organismului, au demonstrat ca mintea omului creeaza, practic, felul in care functioneaza corpul.
Dupa parerea savantului, gandurile si emotiile modifica celulele pana la nivelul nucleului. "Aceste stari distrug in asa masura celulele noastre, incat, dupa un timp, nu-si mai pot indeplini nici macar functiile fundamentale."
Pentru ca aceste emotii si stari negative sa nu se scurga prin sistemul nervos catre organele interne, este necesar sa fie eliminate.
Desi metodele de eliberare a stresului prin tipat, lovitul unei perne, al unui manechin sau al unui sac de box par la prima vedere ilare, totusi au o eficacitate mare, permitand creierului sa se elibereze de tensiunile adunate si astfel sa-si pastreze echilibrul.
Terapia prin ras reprezinta un alt mijloc de eliminare a tensiunilor fizice si psihice. Cand omul rade, isi schimba starea interioara, iar universul percepe dispozitia sa pozitiva, veselia si gandurile optimiste, atragand evenimente si situatii pozitive.
Terapeutul american Norman Cousins este cel care in 1964, folosind gandirea pozitiva si umorul, a reusit sa trateze un pacient cu o boala articulara, la vremea aceea incurabila. In timpul sedintelor de tratament, terapeutul ii dadea spre vizionare pacientului filme de comedie care sa ii provoace rasul, cat mai indelungat. Dupa 30 de minute de ras, pacientul avea parte de doua ore fara dureri. Dupa mai multe luni de astfel de tratament, rezultatul a fost miraculos: boala disparuse complet.
"Omul fara varsta"
Serghei Maximov are 74 de ani, dar sanatatea si conditia lui fizica par a fi ale unui tanar. In oraselul Kislovodsk, din regiunea Stavropol, este cunoscut drept "omul fara varsta".
Este presedintele unui club in care se practica sedinte de ras pentru eliberarea stresului, sport si meditatie - pentru canalizarea gandurilor si montarea psihicului pe o stare pozitiva. "Razi si vei fii sanatos; fii optimist si vei trai mai mult!" - este deviza care ii calauzeste pe cei cateva sute de membri ai clubului.
Totul a inceput printr-un eveniment nefericit. La varsta de 30 de ani, a fost implicat intr-un accident grav de masina, in urma caruia doi dintre prietenii lui si-au pierdut viata. Desi vina nu ii apartinea, Serghei simtea ca savarsise o crima si nu se putea ierta. I s-a instalat o stare de depresie profunda. Familia s-a luptat luni in sir pentru salvarea lui, dar fara nici un rezultat. Nu mai voia sa traiasca si, practic, aproape nici nu mai traia.
Pana intr-o zi cand, nici acum nu stie de ce, i-a venit ideea de a pleca in Nepal. Acolo, in regiunea muntoasa Parbat din centrul Nepalului, Serghei a stat timp de cateva luni, intr-un templu de calugari budisti. Ajunsese acolo in miez de noapte si, vazand starea jalnica in care era, calugarii au acceptat sa ramana o perioada sa locuiasca in templu, cu singura conditie de a trai exact ca ei. Acolo, in mijlocul pustietatii, departe de civilizatie, a invatat Serghei tot ceea ce stie azi. Se scula o data cu calugarii, in fiecare dimineata la ora 5, si timp de doua ore medita, analizandu-si gandurile si sentimentele, debarasandu-se de tristete si pesimism. Dupa un mic dejun constituit dintr-o lingura de orez, calugarii se retrageau in templu, in mijlocul caruia trona statuia unui Buda razand. Fondatorul budismului credea ca rasul este o experienta religioasa. Calugarii din zona Parbat considerau ca atunci cand rad intra intr-o stare buna de spirit, se pot inalta intr-un plan
superior, pot transcende limitele concrete catre divinitate.
Dupa mai bine de un an, s-a intors acasa. Chiar de a doua zi, a inceput un nou stil de viata, in aparenta dur, barbar. Parintii, dupa toate nenorocirile prin care trecusera impreuna cu el, credeau ca si-a pierdut mintile. Se scula dimineata, cu mult inainte de rasarit, se freca cu zapada sau se arunca in apele reci ale raului, manca aceeasi lingura de orez cu care se obisnuise la templul budist si apoi isi petrecea ziua in meditatie, ruga si ras.
Dupa cateva luni, Serghei devenise de nerecunoscut. In ciuda faptului ca nu manca aproape nimic, trupul sau ajunsese zvelt, bine dezvoltat. Era mereu vesel, energic, optimist, zambitor, gata sa ajute pe oricine. Si vazand oamenii cum baiatul uscativ, palid si fara vlaga devenise un barbat robust, vazandu-i transformarea psihica si sufleteasca, au inceput sa-i solicite ajutorul.
Asa au trecut anii, Serghei si-a dobandit faima si a infiintat clubul celor care doresc sa traiasca armonios, sanatos si fericit, prin puterea gandurilor, prin meditatie si ras. "In fiecare an, organizez un fel de examen. Plecam toti in Muntii Caucaz, traversam cele mai inalte creste si ajungem pana la Marea Neagra, in Soci. Pe jos! Sute de kilometri. Aniversarea varstei de 60 de ani mi-am petrecut-o in Himalaya. Cea de 70, la fel. Sper ca si cea de 80 tot acolo o voi celebra.
Eu cred ca am reusit in viata pentru ca am decis, la un moment, dat sa imi schimb mentalitatea, sa cred in mine, in puterile mintii mele si, mai presus de toate, sa gandesc pozitiv Aceasta este arma mea secreta, cu care pot invinge si infrunta orice!".
din revista
În timpul atacului de la Pearl Harbour din cadrul celui de Al Doilea Război Mondial, manifestările paranormale ale unui soldat american i-au salvat acestuia viaţa!
E.S.: România a fost în decursul timpului victima mai multor agresiuni geofizice clasice: inundaţiile din 1970-1971, când aveam relaţii încordate cu ruşii, numeroase secete înainte de 1990, când trebuia să plătim datoria externă în cereale, conform aberantelor raportări de recolte care nu reflectau realitatea, tornadele de la începutul anilor 2000 din Dobrogea şi de pe Litoral, cele şapte valuri de inundaţii din 2005 şi multe altele. Interesant este că Ceauşescu ştia de aceste agresiuni şi ordonase crearea unei structuri speciale care încerca să le prevadă şi să le monitorizeze. Acum, tot ce ţine de războiul geofizic este luat în râs, din ignoranţă sau cu bună ştiinţă, făcându-se în felul acesta diferite jocuri ale unor cercuri de interese externe. De acest subiect s-au ocupat generali importanţi din armata română, precum generalul Dumitru I. Dumitru, fost şef al Direcţiei Informaţii a Armatei, generalul Mihai Rotaru, şeful Direcţiei Topografice a Armatei etc.
E.S.: Domnule Gabriel Tudor, unii dintre noi nu am uitat că aţi lucrat ani buni la revista Dracula! Să nu ridiculizăm ce nu cunoaştem! Aparatele, dispozitivele de care amintiţi sunt destinate în principal medicinei energetice sau pentru protecţia împotriva unor agresiuni infoenergetice, energoinformaţionale, pentru protecţia persoanelor care acţionează în medii geopatogene sau biopsihopatogen, a celor care lucrează în medii radiative periculoase altele decât radiaţiile ionizante! Să priceapă cine poate…
