vineri, 2 august 2013

Valoarea omului

Poze Bucegi 159Un tânăr s-a dus la un bătrân înţelept pentru a-l ajuta cu un sfat.
- Înteleptule, am venit la tine pentru că mă simt atât de mic, de neînsemnat, nimeni nu dă doi bani pe mine şi simt că nu mai am forţa să fac ceva bun. Ajută-mă, învaţă-mă cum să fac să fiu mai bun? Cum să le schimb oamenilor părerea despre mine?

Fără ca măcar să se uite la el, bătrânul îi spuse:
- Îmi pare rău, băiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personală. Poate după aceea. Apoi, după o mică pauză, adăugă:
- Dacă m-ai putea ajuta tu pe mine, poate că aş rezolva problema mea mai repede şi aş putea să mă ocup şi de tine.
- Aş fi încântat să vă ajut, bâigui tânărul cam cu jumătate de gură, simţind că iaraşi e neluat în seamă şi amânat.
- Bine, încuviinţă bătrânul înţelept.
Îşi scoase din degetul mic un inel şi-l întinse băietanului adăugând:
- Ia calul pe care-l găseşti afară şi du-te degrabă la târg. Trebuie să vând inelul acesta pentru că am de plătit o datorie. E nevoie însă ca tu să iei pe el cât se va putea de mulţi bani, dar ai grijă ca nici în ruptul capului să nu-l dai pe mai puţin de un bănuţ de aur. Pleacă şi vino cu banii cât mai repede.
Tânărul lua inelul, încălecă şi plecă. Odata ajuns în târg începu să arate inelul în stânga şi-n dreapta, doar-doar va găsi cumpărătorul potrivit. Cu toţii manifestau interes pentru mica bijuterie, până când le spunea cât cere pe ea. Doar ce apuca să le zică de bănuţul de aur unii râdeau, alţii se încruntau sau îi intorceau imediat spatele. Un moşneag i-a explicat cât de scump este un ban de aur şi că nu poate să obţină un asemenea preţ pe inel. Altcineva s-a oferit să-i dea doi bani, unul de argint şi unul de cupru, dar tânărul ştia că nu poate vinde inelul pe mai puţin de un bănuţ de aur, aşa că refuză oferta. După ce bătu târgul în lung şi-n lat, răpus nu atât de oboseală, cât mai ales de nereuşită, luă calul şi se întoarse la bătrânul înţelept.
… Flăcăul şi-ar fi dorit să aibă el o monedă de aur pe care s-o poată da în schimbul inelului, ca să-l poată scăpa pe învăţat de griji şi, astfel, acesta să se poata ocupa şi de el. Intră cu capul plecat.
- Îmi pare rău, începu el, dar n-am reuşit să fac ceea ce mi-aţi cerut. De-abia dacă aş fi putut lua doi sau trei bănuţi de argint pe inel, dar nu cred să pot păcăli pe cineva cu privire la adevărata valoare a inelului.
- Nici nu-ţi imaginezi cât adevăr au vorbele tale, tinere prieten! spuse zâmbitor înţeleptul. Ar fi trebuit ca mai întâi să cunoaştem adevărata valoare a inelului. Încalecă şi aleargă la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cât face. Spune-i că ai vrea să vinzi inelul şi întreabă-l cât ţi-ar da pentru el. Dar, oricât ţi-ar oferi, nu-l vinde. Întoarce-te cu inelul! Flăcăul încalecă şi plecă în goană.
Bijutierul examina atent micul inel, îl privi atent prin lentila prinsă cu ochiul, îl răsuci şi apoi zise:
- Spune-i învăţătorului că dacă ar vrea să-l vândă acum, nu-i pot oferi decât 58 de bani de aur pentru acest inel.
- Cuuum, 58 de bani de aur?!? – exclamă năucit tânărul.
- Da, raspunse bijutierul. Ştiu că-n alte vremuri ar merita şi 70, dar dacă vrea să-l vândă degrabă, nu-i pot oferi decât 58.
Tânărul multumi şi se întoarse degrabă la învăţat, povestindu-i pe nerăsuflate cele întâmplate.
- Ia loc, te rog – îi spuse acesta, după ce-l ascultă. Tu eşti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasă şi unică. Şi, ca şi în cazul lui, doar un expert poate spune cât de mare este valoarea ta.
Spunând acestea, lua inelul şi şi-l puse din nou pe degetul mic.
- Cu toţii suntem asemenea lui, valoroşi şi unici, perindându-ne prin târgurile vieţii şi aşteptând ca mulţi oameni care nu se pricep să ne evalueze.
Povestea aceasta este dedicată acelora care zi de zi se străduie, lustruind cu migală, să adauge valoare bijuteriei pe care ei o reprezintă şi să realizeze valoarea pe care o au. Amintiţi-vă mereu cât de mare este valoarea voastră şi nu vă daţi pe degeaba, unuia sau altuia doar pentru că lumea asta,  le dă unora sau altora o oareşce “aură”!

Reincarnarea, ADN-ul spiritului

Gnosticii credeau in reincarnare.Dupa cum se stie, Evanghelia dupa Ioan este impregnata cu gnosticism, iar printre Parintii Bisericii se numara remarcabili gnostici: in primul rand Origene, dar si Clement din Alexandria, ori Sfantul Ieremia. Toti acestia au fost convinsi ca spiritul se reincarneaza, teorie antica a umanitati, intalnita la egipteni, indoeuropeni si in aproape toate marile doctrine ezoterice. Abia in anul 325 d.Hr. a inceput o ampla actiune de "purificare" a doctrinei crestine. 
Imparatul Constantin cel Mare, impreuna cu mama sa, Elena, scot din Noul Testament orice referinta la ideea reincarnarii. Iar al doilea Consiliu din Constantinopol le valideaza definitiv initiativa in 553 d.Hr., declarand reincarnarea drept erezie.
Desi argumentele folosite atunci erau de nivel metafizic, se pare ca un considerent foarte practic a primat: reincarnarea presupune salvarea tuturor, fie credinciosi, fie necredinciosi. Avand sansa unei noi vieti, spiritul se poate perfectiona in viitor, adica intr-o alta viata, indiferent de ceea ce face el acum. Asadar, macar teoretic, spiritul nu poate fi condamnat irevocabil, nici nu poate fi anatemizat, exceptand situatia unui pact cu Diavolul. Biserica Militanta nu are cum sa-l constranga la dreapta credinta si nici nu-l poate infricosa cu pedeapsa absoluta a iadului. Ceea ce a fost considerat intolerabil. Astfel, reincarnarea devenea erezie.

Simboluri
Putini au inteles sau inteleg mesajul lui Iisus Hristos. 
El anunta ferm existenta vietii de dupa moarte, anunta o Judecata, precum si o reincarnare (unica si finala) a dreptilor, numita Inviere. In ce priveste Iadul, daca tinem cont de patimile christice, rezulta ca acesta ar putea deveni insusi Pamantul, adica viata in corp fizic, supusa nedreptatii, bolii, nevoilor si suferintei. Intoarcerea pe Pamant este o pedeapsa, o indepartare de Imparatia Cerurilor. In memorabilele versete ale invietii lui Lazar, Iisus afirma la un moment dat, adresandu-se Martei: "Eu sunt invierea si viata. Cine crede in Mine, chiar daca ar fi murit, va trai/ Si oricine traieste si crede in Mine, nu va muri niciodata."(Ioan, 11; 25-26). Astfel, e limpede ca doctrina crestina pune pret pe spirit si pe viata eterna.
Ideea de reincarnare se exprima cel mai pregnant in hinduism, cu toate ca si aici ea a trecut printr-o serie de reinterpretari. Cele mai vechi texte, Vedele (Rigveda) nu pomenesc nimic despre aceasta idee. Abia in Upanishade, vechea teorie a platii a fuzionat cu ideea de reincarnare.
 In Upanishade, identificarea Sinelui (atman) cu Absolutul (brahman) nu poate avea loc decat daca Sinele incheie ciclul infernal al existentei (samsara), adica sirul de reincarnari succesive. Salvarea inseamna oprirea revenirilor pe Pamant si nicidecum inmultirea numarului de reincarnari, cum pretind adeptii occidentali ai unui hinduism deformat. Nu este vorba aici despre o noua nastere; omul se naste o singura data, dar nu moare cu adevarat: din reincarnare in reincarnare, el nu-si schimba decat trupul, pana ce ajunge la adevarata libertate, in Nirvana. Principiul care dirijeaza calatoria dintr-un corp in altul este dorinta sau legea karmei. Scopul spiritualitatii hinduse este acela de eliberare de aceasta legatura karmica, pentru a se putea uni cu brahman. Prin Bakhti (curent de devotiune) se insista asupra harului divin ca unic mod de salvare. Omul nu este agentul propriei eliberari din ciclul reincarnarilor. Hinduismul culmineaza printr-o mistica a eliberarii, dar nu si prin explicarea raului si mortii prin reincarnare. 
Ideea de reincarnare, sub diferite forme si legi, a mai fost analizata si promovata si in culte ori curente ca Buddhismul, filosofia moderna si spiritismul precum si in randul rozicrucienilor si al antropozofilor.
 Desi in prezent conceptul este mai degraba unul desuet, aceasta nu inseamna ca reincarnarea a disparut din peisaj. Ea se mentine, cel putin in credintele si istoriile oamenilor. Si exista chiar si unele relatari in acest sens- care, fireste, pot fi cu usurinta contestate - cuprinse in documente de specialitate. Destul de recent, autorii Peter si Mary Harrison au publicat o carte intitulata "The Children That Time Forgot" (Copiii pe care timpul i-a uitat), in care au strans o serie de dovezi extrem de interesante privind cazuri tipice de "reincarnari spiritiste", dintre care cel putin cateva merita mentionate.

Mandy
Englezoaica Gillian divortase in urma unei puternice traume morale. Cea de-a doua fiica a sa, Mandy, murise imediat dupa nastere din pricina unei grave deficiente cardiace. Sfatuita de toti, Gillian a facut efortul de a-si uita complet trecutul: s-a mutat in alta localitate si s-a recasatorit in curand cu un anume George Seabrook. Au avut patru copii: Wendy, Sean, John si o fetita, nascuta in 1972, pe care au botezat-o Mandy (fiindca semana mult cu prima Mandy). Cativa ani mai tarziu, familia Seabrook face o excursie la tara, trecand intamplator prin localitatea Hunslet, acolo unde se afla mormantul lui Mandy I.
Din acest moment incepe straniul: "Priveste, mami!", striga Mandy aratand cimitirul cu degetul.
 "Acolo m-ai ingropat si era sa cazi lesinata pe sicriul meu!" Parintii n-au reusit sa scoata niciun cuvant. Muti, se priveau amandoi cu groaza. "Fraza lui Mandy m-a cutremurat pana in maduva oaselor", isi aminteste Gillian, in timp ce George marturisea ca se simtea ca pe scaunul electric. Bineinteles, nimeni nu-i povestise micutei Mandy nimic despre prima intamplare, despre cimitir sau despre ceva in legaturea cu aceasta. Dar ea a dat si alte amanunte, unele mai curioase decat altele: a pomenit o mica bratara de argint cu brelocuri si o inscriptie, care ii fusese pusa in sicriu.Intr-adevar, Mandy I fusese ingropata cu bratara sa, cadoul de la unul din unchi, un anume Patrick, pe care Mandy II nu-l vazuse niciodata. De altminteri, ea si-a amintit inscriptia: "Pentru scumpa mea Mandy, unchiul Patrick." Aceasta fetita va relata si alte detalii de la inmormantare, cateva necunoscute mamei, dar adeverite dupa investigatii. Ea semana ca doua picaturi de apa cu prima Mandy si era convinsa ca s-a reincarnat. La 12 ani facea urmatoarea declaratie: "Imi amintesc ca am mai fost o data Mandy. Fiindca toata lumea era atunci destul de trista din pricina bolii mele, am revenit, ca prietenii mei sa nu mai planga." Totusi, Mandy II dovedea si certe capacitati de clarviziune. Astfel, ea l-a interpelat intr-o zi pe tatal sau in legatura cu un anume Stevie, care era fericit acum pentru ca putea sa mearga.
Or, George Seabrook avusese un baiat, dintr-o casnicie anterioara, numit Stephen si alintat Stevie. Acesta fusese handicapat, cu ambele picioare paralizate si murise de mult. El era un subiect tabu: George n-a pomenit nimanui din noua sa familie despre acest copil. Darul clarviziunii, foarte manifestat la Mandy II, este esential si in el se poate gasi explicatia uluitoarei ei aptitudini.

 Simon Brown 
Intr-un alt caz, la varsta de 5 ani, Simon Brown isi va uimi mama, declarandu-i cu seriozitate: "Mami, eu nu traiesc acum pentru prima oara. Inainte locuiam pe o nava mare, plina de panze si corzi. Dar am cazut in apa, cu capul in jos, si m-am inecat." Totusi, mama, Susan Brown, isi va reveni rapid din mirare, decretand ca micutul visase urat. Dupa catva timp, Simon reia povestea, adaugand ca apa era foarte murdara si ca se inecase impreuna cu cainele sau, de care nu s-ar fi despartit niciodata. Ulterior, intr-un moment de neatentie, baiatul scapa un borcan de dulceata care se face tandari sub ochii mamei. Inspaimantat, striga: "Aoleu! Sper ca n-o sa fiu de corvoada!" Cuvantul "corvoada" va produce o revolutie in familia Brown. Nimeni nu-l cunostea. Micutul Simon explica: era o pedeapsa aplicata marinarilor care greseau. Consta in munca fortata si reducerea ratiei de alcool si alimente.

Uimirea parintilor creste; copilul le relateaza cu amanunte viata de zi cu zi pe un velier (sustinea ca fusese pe o nava cu trei catarge). Intr-o zi soseste din Australia Peter Rawlings, prieten cu Greg Brown, tatal lui Simon. Acesta era marinar; el confirma toate spusele baiatului, inclusiv chestiunea corvoadei. De atunci familia Brown isi modifica radical convingerile privind fenomenul reincarnarii. Iata ce declara Susan: "Simon nu cunoaste pe nimeni care sa fie initiat in materie de jargon maritim. Cunostintele sale sunt vaste si foarte complexe; noi am ajuns la concluzia ca trebuie sa fi fost marinar inainte." Iata acum opiniile lui Greg: "Stie mult mai multe lucruri decat mine, vasele cu panze n-au secrete pentru el. Cunoaste numele diferitelor panze, ale diferitelor cordaje. Mi-a explicat semnificatia arborelui artimon si care era rolul acestuia pe o nava cu trei catarge. Credeam ca inecul e o chestie dramatica. Faptul ca a murit deja o data nu il sperie deloc. Singurul lucru care il deranjeaza este murdaria apei in care s-a inecat! De parca asta ar schimba ceva."
In legatura cu momentul inecului, Simon insusi relateaza urmatoarele: "O ceata imi acoperea ochii pe masura ce coboram catre adancuri. In jurul meu era multa liniste. Am vazut ca si cainele era langa mine. Nu stiu unde ne aflam, dar totul devenise mai limpede. Ma simteam obosit si pana la urma am adormit." Cand s-a trezit, se numea Simon Brown, fiu al lui Susan si al lui Greg. Cazul Simon Brown este foarte interesant mai ales prin convingerea personajelor implicate ca baiatul poseda cunostinte pe care nimeni din anturajul sau nu le are. O asemenea situatie ar elimina posibilitatea clarviziunii. Dar, iata, apare acel Peter Rawlings, prieten bun al lui Greg Brown si marinar in marina comerciala. Existenta lui Rawlings trebuie neaparat retinuta, caci aici se reintoarce ipoteza clarviziunii. 

Carl Edon
La noua ani, Carl Edon, copil englez din Middlesborough, sustinea infocat ca fusese pilot al Luftwaffe, in al doilea Razboi Mondial. Intr-o zi, el se apuca sa deseneze lucruri ciudate: insigne si embleme. Mama lui, care l-a surprins, recunoaste svastica. Uimita, il ia la intrebari, iar Carl raspunde cu inocenta: Astea sunt insignele pe care le purtam pe uniforma cand eram pilot". Carl era, intr-adevar, un ins ciudat: la cinci ani a desenat carlinga avionului "sau". Cunostea toate instrumentele de bord, precum si rolul precis al fiecaruia. A explicat ca se inrolase in aviatie la 18 ani si a fost instruit intr-o tabara militara. Despre unele obiceiuri de acolo isi aminteste astfel: "Mergeam intr-o sala mare, unde se afla doar o fotografie imensa a lui Hitler. Defilam cu capul intors catre Hitler si mana ridicata in semn de salut." Isi insoteste vorbele cu exemplificari concrete.
 E capabil sa descrie cu exactitate uniforma aviatorilor germani.
Cat priveste accidentul care l-ar fi ucis odinioara, Carl Edon are amintiri precise. Sustine ca avionul i-ar fi cazut catre o cladire, iar redresarea n-a reusit. Sub impact, aparatul a fost strivit, iar piciorul drept i-a fost smuls. Moartea a survenit in incendiul care a devorat ramasitele avionului. Dar baiatul mai are si alte "amintiri". El stie ca a fost fiul unui anume Frtiz, un om vesel pe care l-a iubit mult: "Era un tata foarte intelegator, ma facea mereu sa rad, ma plimba prin padurea care se invecina cu casa noastra. Stia totul despre natura si imi transmitea cunostintele lui". Din activitatile copilariei germane, Carl isi aminteste cel mai bine taierea si stivuirea lemnelor.
Trebuie observat in cazul lui Carl Edon numele german al copilului englez. S-a dovedit ca familia Edon avea puternice relatii cu mediul german. Iata declaratia Valeriei Edon, mama lui Carl: "Cumnata mea este de origine germana si tatal ei a servit ca pilot in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Este oare o coincidenta faptul ca acest om a murit doborat de apararea antiaeriana engleza? La armistitiu, mama cumnatei mele a intalnit un englez si l-a luat de barbat. Cativa ani mai tarziu ei s-au stabilit in Marea Britanie, unde ea traieste si azi". Aceasta declaratie pare a explica intregul caz. La fel cum si celelalte pot fi explicate prin cele cateva detalii cheie. Cum? Prin "prozopopeza", termen propus in 1956 de parapsihologul Rene Sudre pentru a descrie schimbarea brusca - spontana sau provocata - a personalitatii psihologice. 

... si totusi reincarnare
In anumite circumstante anormale, anumiti s
ubiecti isi abandoneaza brusc personalitatea obisnuita si dobandesc o personalitate total diferita. Memoria le dispare, caracterul lor se transforma; ei au nume, idei si tendinte diferite. Noua persoana o poate cunoaste pe cea veche, dar vorbeste despre ea ca despre cineva strain, uneori ca despre un dusman. Aceasta alterare poate aparea spontan sau poate fi sugerata. Ea poate dura cateva momente sau ani intregi si nu este deloc vorba de o simulare, ci de un fenomen perfect autentic, cunoscut inca din Antichitate. Cunoscand aceste lucruri, este greu de spus cu exactitate ce fel de fenomen s-a manifestat in cele trei cazuri de pretinsa reincarnare mentionate anterior.
Reincarnarea in sine este o ipoteza ce nu trebuie exclusa din chestiune, in cel putin una dintre cele trei situatii ea putand fi explicatia valabila a celor petrecute. Insa capacitatile de clarviziune ale copiilor precum si aceasta posibilitate a convingerii unei persoane ca este altcineva decat in realitate, sunt premise solide, care atesta oricum manifestari de ordin paranormal, dar combat macar partial teoria reincarnarii.
Considerata ca invatatura spirituala, reincarnarea presupune existenta unei memorii a sufletului in care sunt incluse lectii pe care le avem de invatat in fiecare viata, cu scopul de a evolua. Un mijloc de a patrunde in memoria abisala este regresia hipnotica prin care putem accede la continutul vietilor anterioare. Poate singura dovada de necontestat a existentei reincarnarii este xenoglosia, vorbirea intr-o limba straina, necunoscuta subiectului. Se cunosc numeroase cazuri in care subiectii, sub hipnoza, vorbesc si chiar converseaza in limbi straine, unii dintre ei avand, in stare naturala, mari carente de cultura care fac imposibila cunoasterea unei limbi straine pe care, insa, in regresia hipnotica o cunosc la perfectie. Indubitabil, xenoglosia este legata de amintiri dintr-o viata anterioara.
Tot astfel, starea de "deja vu", dar si unele "amintiri" dintr-o viata anterioara spontane ale copiilor. Cu toate acestea, astazi putini mai cred in memoria sufletului si este de mirare ca se admite mostenirea genetica a trasaturilor fizice si de caracter, dar se refuza recunoasterea mostenirii karmice, ADN-ul nostru spiritual.





sursa
http://www.descopera.ro/fenomenele-paranormale/4607931-reincarnarea-adn-ul-spiritului 


Ilie Şerbănescu: Nu era nevoie de un nou acord cu FMI

Ilie Şerbănescu: Nu era nevoie de un nou acord cu FMI
România nu avea nevoie de un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). O spune la RFIanalistul economic, Ilie Şerbănescu.
În opinia sa, avantajul ar fi că statul s-ar putea împrumuta mai ieftin, având FMI-ul în spate. Partea proastă e că România se împrumută de fapt pentru a-şi putea plăti datoriile mai vechi, susţine analistul.
"Era nevoie de un nou acord cu FMI? "Din punctul meu de vedere, nu. Pur şi simplu pentru că te legi la cap fără să te doară. Eu n-am înţeles care este cu adevărat fundamentarea acestui nou acord. Aşa, printre rânduri, am putut surprinde că ar fi vorba de faptul că având FMI-ul la spate, ne-am putea împrumuta mai ieftin. Ne-am putea împrumuta pentru ce? Ce-am făcut cu marile sume obţinute de la FMI şi de la Comisia de la Bruxelles şi pe care încă nu le-am plătit? Ce-am făcut? S-a dezvoltat ceva în România? România nu se mai poate împrumuta decât pentru a plăti datoriile vechi", spune Ilie Şerbănescu.
În opinia sa, "în ultimii patru ani a crescut datoria publică de două ori şi ceva, nu? Pentru ce? Am construit mai multe străzi, autostrăzi? Am făcut ce? Eu zic că am atins un punct din care în perioada ce urmează nu mai facem altceva decât să ne împrumutăm pentru a plăti datoriile vechi, nu pentru a şi face ceva din banii împrumutaţi".
Ilie Şerbănescu precizează că "Ungaria a respins programul cu FMI şi s-a împrumutat pe pieţele astea la care ne tot referim noi mai ieftin decât România pe tot parcursul acestor ani, când România a avut FMI-ul la spate".
"Pe tot parcursul celor patru ani de criză, cu FMI-ul la spate, România cotată elev model a rămas în continuare pentru marile agenţii internaţionale de rating "under investment grade", care în jargon financiar se numeşte "junk", adică gunoi. Cu ce m-a ajutat FMI-ul?", se întreabă Şerbănescu.

Primul ministru Victor Ponta a anunţat că va prezenta Parlamentului în luna septembrie, la începutul sesiunii, prevederile noului acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Activarea Corpului de Lumina

super tare masca
Sunt sigura ca fiecare dintre voi care citeste aceste randuri simte, in momentul de fata, ca se intampla ceva absolut MARET.   Astrologic vorbind, astazi este o zi de foarte bun augur… una la care inca mai fac conexiuni, ca sa inteleg imaginea mai de ansamblu, intrucat are legatura cu ceea ce receptionez… insa, in cea mai mare parte, stiu asta: se apropie schimbarea.
Derulez filmul inapoi, in urma cu 4 zile… am fost trezita la ora 4 dimineata, dintr-un vis plin de viata, despre Christos si, cand mi-am deschis ochii, am vazut plutind in fata mea, in intuneric, numeroase forme geometrice reflectorizante. Am stiut ca era un fel de descarcare energetica… in general din cauza migrenei ingrozitoare a ochiului 3D, care a insotit-o… asa ca am stat intinsa acolo, pana pe la 5 dimineata, primind ceea ce numesc in mod obisnuit codul luminii, care reprezinta mai mult pachete de informatii, cu date codificate in mod specific (telepatice).
Pe parcursul acestei ore de constiinta tranzitorie, am putut distinge ca integram intr-un ritm rapid (in ADN-ul meu) unele informatii necesare (referitoare la noua noastra biologie) despre viitor si am putut vedea cum aceste concepte zboara prin ochiul mintii mele, insa odata cu asta a venit intelegerea ca informatiile se vor „activa” intr-o secventa temporala codificata, astfel ca sa o inteleg pe etape.
De atunci am putina intelegere sau amintire – pana la niciuna – despre ce le-a fost transmis, cu exactitate, celulelor mele, in afara de a spune ca in mod sigur avea legatura cu „vindecarea”… dar nu in sensul caracteristic, bazat pe separare, cu care suntem obisnuiti, ci mai mult ceva similar cueliberarea de conceptul 3D despre vindecare sau faptul ca suntem pe punctul de a transcende ideea de „vindecare”, in totalitate si ca un intreg.  
In timpul acelei descarcari de informatii, mi s-a spus ca adevarata vindecare, la nivelul de inviere/regenerare/intinerire are loc via… atentie… calatoria in timp!… ceva in sensul de a ne intoarce in timp, in „punctul de inceput” al bolii si de a ne desprinde amprentele miasmelor genetice/celulare (karmice), pentru a atinge o stare de perfectiune fizica.
Sper foarte mult ca mai multe dintre aceste informatii sa mi se dezvaluie pentru urmatorul meu raport 5D, dar ceea ce este uimitor cu privire la tot acest concept de „vindecare prin calatorie in timp”, este faptul ca astazi (29 iulie) are loc primul din cele doua aspecte de Sextil Mare, pe care multi astrologi le numesc „Steaua (portalul stelar) lui David, activarea Merkabei”. (Circula atat de multe articole uimitoare, referitoare la aceasta aliniere rara, incat va incurajez in mod categoric sa le cititi pe cele care va atrag.)
Potrivit lui Tara Faulkner… „un sextil mare este o stea cu sase varfuri – sau hexagrama – extrem  de rara, care se formeaza pe cer, atunci cand se aliniaza sase planete, fiecare la o distanta de aproximativ 60 de grade. Atunci cand un astfel de simbol arhetipal, de bun augur, se fixeaza pe pozitie (asa cum se imbina mecanismele de la usa unui seif de banca), pe masura ce se produce la inceputul dupa-amiezii zilei de 29 iulie (EST), el semnaleaza deschiderea unei ferestre de o imensa oportunitate (poate ca oportunitatea a unui milion de vieti) – o perioada cu un potential de evolutie deosebit de accelerata – pentru noi insine, planeta noastra, sistemul nostru solar si chiar pentru galaxia noastra.”  
Simone Matthews, de la Universal Life Tools spune… „Sinergia acestei alinieri va activa Steaua lui David, formand o Merkabah energetica contra-rotitoare… aceste formatiuni ne ajuta sa transcendem sciziunea dintre personalitate si Suflet, intrucat ele creeaza o punte catre Spirit, prin intermediul Inimilor noastre… ajutandu-ne in final sa instauram un Rai, aici, pe Pamant.
Pleiadienii imi spun ca activarea deplina a Corpului nostru de Lumina sau a Merkabei este necesara in aceasta perioada… dat fiind ca este vehiculul nostru pentru inaltare… si ca, odata ce e activata, aceste campuri electromagnetice care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic si se invart si se intrepatrund, au in vedere:
1.                  Manifestarea fizica a corpului Adam Kadmon, in timpul inaltarii
2.                  Revenirea la furnizarea nostra naturala de energie vitala, prin care forma noastra originala (eterna) divin-umana este umpluta, in permanenta, prin respiratia vietii (hranire cu prana)
3.                  Viata vesnica, prin incetarea ciclurilor de nastere, moarte si renastere
4.                  bilocatia, dematerializarea, teleportarea, telepatia si calatoria in timp (!)
Si mai captivant (daca e posibil acest lucru) este faptul ca acum 3 saptamani, am primit un mesaj incantator de la corpul meu elemental, care m-a trezit ca sa imi spuna:
„Intri intr-o perioada de reaprovizionare nelimitata. Dupa orice standard, reaprovizionarea inseamna innoirea a ceva… potrivit acestei definitii, corpul tau intra intr-o etape de reinnoire.”
De buna seama ca am sarit imediat din pat, ca sa notez aceasta transmisiune despre ceea ce corpul meu elemental numeste „schimbarea radicala, intre un om 3D care se dezintegreaza si un om 5D care se autoaprovizioneaza”:
Capacitatile noii tale biologii sunt atat de avansate, incat chiar si noi (corpurile noastre elementale) nu suntem la curent cu intreaga anvergura si intelegere a potentialului ei. Acestea fiind spuse, dorim sa te facem constienta de faptul ca ajungi la un punct de destinatie– tranzitia de la paradigma si perspectiva umana limitata despre autouzura, la noua paradigma si perspectiva umana despre autoaprovizionare.
Chiar daca ai pastrat aceasta constienta in consiinta ta, timp indelungat, trezirea are loc acum la nivelul celular, iar rezultatul ei va da nastere cooperarii armonioase dintre toate straturile fiintei tale, pentru a te aduce la o aliniere din ce in ce mai deplina, cu divinitatea ta.  
In momentul in care se incheie aceasta tranzitie, vei fi adunat roadele intregului tau potential biologic de la acest nivel si din aceasta faza de integrare a Corpului de Lumina moment in care noi, (corpurile noastre elementale) ne vom fi incheiat contractele, indeplinindu-ne misiunile de slujire.
NOTA: Intr-o conversatie mai timpurie cu fiinta corpului meu, mi s-a spus ca „primul val de fiinte inaltate se vor desparti de corpul lor elemental, la incheierea integrarii corpului nostru Adam Kadmon, despre care mi s-a mai spus ca va avea loc prin toamna (in emisfera nordica).
De acum si pana atunci, vei continua sa ai o miscare de reflux, intrand si iesind din noile energii, pana ce corpul tau va atinge ceea ce noi numim, punct de saturatie. Punctul de saturatie apare atunci cand corpul atinge maximul de aliniere necesara pentru inviere. 
Acesta va fi atat un efort constant, cat si un punct de cotitura definitiv… o combinatie de ameliorare continua, in care vei inceta sa cazi in vechile energii si in care corpul tau va incepe sa-ti ofere caracteristici umane noi, mai avansate… precum si incheierea definitiva a unei ciclu.
Momentul de incheiere apare atunci cand corpul si-a atins potentialul biologic deplin si nu se mai bazeaza pe reteaua 3D, care sa il sustina.
Un alt lucru fascinant… am primit de curand o vizita din partea mamei mele (care a parasit lumea fizica, in ianuarie) si, chiar daca am putut discerne ca ea a incercat sa comunice cu mine, multe zile la rand, am fost prea obosita ca sa imi deschid canalele si sa ii receptionez mesajul.
In mod evident, ea nu avea nicio astfel de problema, deoarece acum doua-trei zile, Sarah – vecina mea liceeana/ajutorul meu prin jurul casei/si ucenica de samanta stelara – a trecut pe la mine si mi-a spus, cu nerabdare… „Mmmm… cred ca e posibil sa o fi intalnit pe mama ta noaptea trecuta, iar ea mi-a spus ca are un mesaj pentru tine. Am avut senzatia ca este urgent.”
Nu ca am fost surprinsa – caci mama mea are o vointa la fel de puternica ca a mea, este la fel de insistenta ca mine si va face orice e necesar, ca sa transmita un mesaj – insa, chiar in timp ce Sarah isi aduna curajul de a-mi impartasi cu neliniste talentele ei recente extrasenzoriale in devenire, mama mea si-a facut aparitia langa ea, ca sa confirme ca era, intr-adevar, ea. Sarah aproape ca a lesinat.
Inutil sa mai spun ca mama avea de impartasit cateva informatii oportune, relevante si adeveritoare, cu privire la aceasta tranzitie foarte sacra, in care ne aflam… mai ales despre faptul ca eu/voi/noi urmeaza sa trecem printr-un fel de transformare majora, a carei finalizare va dura restul verii, dar care va aduce cu ea si noi „daruri de beatitudine”, cum le-a numit ea. Asemenea corpului meu elemental, ea mi-a spus ca doreste ca eu sa ma pregatesc (indiferent ce inseamna asta) pentru aceasta schimbare majora, ca sa pot reconcilia (mental) diferentele dintre locul in care eu/voi/noi suntem si locul in care eu/voi/noi mergem. (cititi: DEVENIM)
Ea a comparat aceasta schimbare apropiata, cu experienta mortii sale fizice, spunand ca va fi similara propriei ei tranzitii, numai ca INTR-UN corp fizic.
(Prima mea intalnire cu mama, dupa ce a parasit lumea fizica, a fost atat de frumoasa, incat nu poate fi descrisa in cuvinte. Ea era mai fericita, mai radianta si mai exuberanta decat eu (sau ORICINE altcineva) am vazut-o vreodata, fiind si aratand mult mai tanara. Adevarul este ca, in prezenta bucuriei ei pure, luminozitatea ei era atat de puternica, incat m-am intrebat daca am facut alegerea gresita, de a ramane pe planeta… desi ea m-a asigurat in acea clipa, ca si eu voi trai in curand experienta prezentei lui Dumnezeu, in viata si in corpul meu.)
Ea a continuat sa-mi spuna ca acesta va fi un proces incredibil de eliberator si ca munca grea e aproape terminata. Ea chiar a spus ca vor mai fi cateva luni de a DEVENI într-un mod linistit, ca va fi o „perioada de ajustare”, cum i-a spus ea… dar ca nu se va compara cu restul calatoriei de a ajunge aici.
In general, a vorbit despre faptul ca acum crestem in mod constant in Lumina si ca se apropie „o lume lipsita de frica”… ca visurile voastre/noastre urmeaza sa devina realitate. Ea a continuat, spunand ca viata nu numai ca se va schimba, dar va fi de nerecunoscut, dupa standardele voastre/noastre actuale… ca va fi o perioada in care energia se va misca foarte rapid – aceeasi senzatie pe care o ai, atunci cand toate vitezele s-au aliniat, pentru a sustine intreaga miscare de inaintare. (Care sa speram ca da credibilitate tuturor alinierilor uimitoare, produse in/de/pentru Marele Sextil de astazi!)
Dar, in toate acestea, cel mai de impact lucru pe care ea mi l-a spus este ca, desi urmeaza sa ne extindem intr-un ritm foarte rapid, eu/voi/noi vom avea capacitatea de a inainta prin aceste schimbari cu gratie si avand ca Lumina care ne/vă calauzeste, bucuria. 
La despartire, mama a facut cea ce facea intotdeauna… mi-a spus sa-mi „tin fruntea sus”, sa raman pozitiva si sa stiu ca august va canta o melodie diferita… ca va fi o perioada in care toate lucrurile vor incepe sa se imbine si ca ne va fi usor sa ajungem la stele.
Ea a mai spus ca vom avea senzatia ca oriunde ne intoarcem eu/voi/noi va fi o lumina verde –asa ca, in ultima instanta, asta va cere ceva deprindere si vor trebui facute ajustari, mentinand un echilibru, folosindu-ne in mod adecvat focalizarea atentiei, intelegandu-ne capacitatea de a crea intr-o clipa etc. Ea a spus ca, atunci cand a trecut dincolo, a trebuit sa invete sa lucreze cu energia intr-o maniera noua… nu chiar intr-o maniera noua, ci intr-o alta maniera decat fusese obisnuita sa o faca pe Pamant… si ca, in curand, va fi la fel pentru mine/voi/noi.
Mama spune ca avem multe de invatat la acest nivel nou – si se pare ca ea inca are multe de predat!
In final, a spus ca nici macar nu poate incepe sa descrie ce urmeaza sa se produca si sa nu ne pierdem rabdarea… ca a mai ramas foarte putin timp din aceasta etapa de pregatire si m-a asigurat din nou, ca ceea ce este in „partea cealalta” va merita cu prisosinta tot efortul.
Sentimentul meu este ca, indiferent ce rezulta din aceasta etapa urmatoare, este MULT mai monumental decat putem intelege in momentul de fata – si probabil ca asta e bine. Conceptul de nelimitare adevarata detine multe lucruri de digerat… dintr-odata. Din fericire, niciodata nu a fost cazul.
Pentru un august fructuos!
 ________________________
NOTA: Pentru aceia dintre voi care au incheiat programul meu electronic Cell Speak™,veti recunoaste simbolul de deasupra.  Consiliul Pleiadian mi-a cerut sa impartasesc acest simbol cu voi toti, ca o modalitate de a va ajuta sa va ancorati/inlesniti/focalizati/deveniti una cu aceasta poarta stelara puternica, pe durata lunii urmatoare… al carei rezultate, spun ei, „se vor naste din inima”.
Hexagrama din cerc este simbolul IUBIRII unificate. Ea reprezinta unirea fortelor polare, care transcend iubirea karmica (polarizata) si nasterea (rezonanta) IUBIRII divine, in starea de unitate. Ea este simbolul principal asociat cu chakra inimii (Anahata), care este sediul echilibrului din corp si centrul de comanda care mentine toti centrii energetici aliniati, ajustati si pulsand odata cu ritmul cosmic, respiratia vietii.
Trunghiul (alb) cu varful in sus reprezinta principiul masculin si corespunde aspectului yang/masculin al inimii. Triunghiul (rosu) cu varful in jos reprezinta principiul feminin si corespunde aspectului yin/feminin al inimii. Impreuna, cele doua triunghiuri interconectate reprezinta echilibrul divinitatii (feminine) si formei (masculine), ce se unesc pentru a crea lacasul sfant al IUBIRII universale, pe care il numim centrul (superior) al inimii, portalul catre co-creatie, in care Cerul se intalneste cu Pamantul.
Pentru a-l folosi, puteti pur si simplu sa meditati asupra lui – sau, ca sa-i amplificati efectele, plasati simbolul deasupra centrului superior al inimii (zona timusului) si respirati IUBIRE prin hexagrama, in corpul vostru. Mai puteti folosi acest simbol impreuna cu Respiratia IUBIRII universale sau il puteti folosi impreuna cu intentia pozitiva de a va asista pe durata acestui portal foarte special.
 Sursa: editura foryou


Dieta vegetariana corelata cu un risc scazut de deces

Un nou studiu condus de dr. Michael Orlich de la Loma Linda University din California arunca o lumina mai pozitiva asupra beneficiilor trecerii la o dieta vegetariana.
O dieta cu adevarat vegetariana este una care evita toate produsele provenind de la animale, chiar ouale si laptele. O dieta vegetariana consta in principal din cereale, nuci, leguminoase de felul fasolei, plante, legume, fructe de padure, vegetale si fructe. Potrivit unui sondaj de opinie Gallup 2012, doar 5% dintre americani mananca astfel. Altii au o dieta similara. Lacto-vegetarienii mananca produse lactate, dar nu peste si carne. Pesco-vegetarienii mananca peste.

Minimum 12% scadere a mortalitatii pentru cei ce au o dieta vegetariana

Potrivit studiului d-rului Orlich, oamenii care mananca vegetarian au mai putine sanse sa moara in oricare perioada de timp luata in considerare. Aceasta dovedeste ca dieta vegetarianalegumele, plantele, fructele, nucile si fructele de padure sunt mai mult decat hrana; sunt un leac valoros, hranind celulele corpului uman, permitand o functionare optima.
Dr. Orlich indica faptul ca “eu cred ca acest lucru sporeste dovezile aratand posibilul efect benefic al dietelor vegetariene in prevenirea bolilor cronice si a imbunatatirii longevitatii”.
Studiul lui Orlich s-a desfasurat in jurul datelor de la 73 000 de voluntari alesi aleatoriu dintre adventistii de Ziua a Saptea intre 2002 si 2007. El si echipa lui de cercetatori au analizate datele la sfarsitul lui 2009, comparand ratele deceselor in randul tuturor participantilor.
Toti participantii au fost chestionati inainte de inceperea studiului in privinta obiceiurilor lor alimentare. Ei au fost agregati in categorii generale pe acest criteriu. Ei au detaliat cat de des mancau lactate, oua, peste si carne.
Dintre participanti doar 8% erau strict vegani. Acestia nu mananca sau utilizeaza deloc nici un fel de produse animale.
Douazeci si noua procente au fost clasificati ca lacto-vegetarieni, sau oameni care nu mananca peste si carne, dar mananca lactate si oua. Cincisprezece procente consumau ocazional peste si alte carnuri. Restul erau mancatori de carne. [vegani: 8%; lacto/ovo: 29%; consumatori ocazionali de carne: 15%; consumatori carne: 48%]
La sfarsitul perioadei de sapte ani, cercetatorii au utilizat bazele lor de date despre participanti pentru a vedea cine mai traia si cine murise.
Au gasit ca in medie sapte la mie dintre consumatorii de carne au murit in fiecare an.
Dintre vegetarieni, circa cinci la mie au murit in fiecare an.
Vegetarienii in general au avut o rata de deces cu 25% mai scazuta comparativ cu mancatorii de carne, si dupa ce au fost luate in considerare variabilele controlabile de sanatate, cum ar fi varsta, rasa si obiceiurile privitoare la miscare/exercitiu fizic, au concluzionat ca o dieta vegetariana coboara rata mortalitatii pe grupe cu circa 12%. Ei au mai gasit ca barbatii beneficiaza cel mai mult de pe urma unei diete vegetariene.
Orlich a explicat, aratand despre consumul de carne rosie si procesata ca acesta duce la rate mai inalte ale mortalitatii, “renuntarea la carne ar putea fi cauza. Mai este posibil ca mancatul a mai multe alimente vegetale precum fructele si legumele sa ofere beneficii impotriva mortii”.

Este vorba de mai mult decat a trai si a muri

Consumul unei diete vegetariene nu ar trebui sa fie facute pentru evitarea mortii. Moartea ajunge pe oricine. In studiu totusi o dieta vegetariana a intarziat semnificativ moartea, comparativ cu cei care consumau carne. Este excelent, dar a-ti baza dieta doar pe o chestiune de viata si de moarte inseamna a nu aprecia pe deplin toate beneficiile unei diete vegetariene. A duce o viata de calitate este cel mai important aspect al respectarii unei diete bazate pe plante. Zece ani de viata de calitate inseamna mai mult decate douazeci de ani de chinuri. Un stil de viata vegetarian este unul cu mai multa energie, mai putina durere, somn de calitate, si un metabolism stabil.
Alice Lichtenstein, de la directia Laboratorului de Nutritie Cardiovasculara din Boston a observat participantii vegetarieni si crede ca ei traiesc o viata mai sanatoasa si de o mai buna calitate decat ceilalti.
Lichtenstein a spus: “este important de notat ca vegetarienii din acest studiu erau mai bine educati, mai putin probabil ca ei sa fumeze, practicau mai mult exercitii fizice si erau mai zvelti”.
Sursele pentru acest articol includ:
http://www.reuters.com
http://www.doctorslounge.com/index.php/news/pb/38475
http://www.prevention.com - vegetariana