George Damian
Manualele de istorie şi istoricii noştri răspund simplu: al Doilea Război Mondial a început pe 1 septembrie 1939, când Hitler a invadat Polonia. Simplu şi clar. Ştim când a început, ştim cine este vinovat. Treaba e clară, nu mai avem nevoie de lămuriri suplimentare. Şi dacă e altfel?
CE FACEA UNIUNEA SOVIETICA IN SEPTEMBRIE 1939?
Păi ce să facă, invada Polonia pe 17 septembrie şi apoi trupele sovietice defilau cot la cot cu trupele naziste la Brest-Litovsk. Şi totuşi Uniunea Sovietică nu are nici o responsabilitate cu privire la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial!
Voi recurge la raţionamentul lui Viktor Suvorov din volumul “Spărgătorul de gheaţă” pentru a vedea care a fost rolul Uniunii Sovietice în acei ani.
Care este data intrării Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial?
Toată lumea este de acord asupra datei: 22 iunie 1941, când Uniunea Sovietică a fost invadată de Germania nazistă şi aliaţii ei (printre care se număra şi România).
Avem de-a face cu o incoerenţă: al Doilea Război Mondial începe pe 1 septembrie 1939 prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă, Uniunea Sovietică se alătură invadării Poloniei pe 17 septembrie 1939 şi totuşi… Uniunea Sovietică participă la război abia din 22 iunie 1941!
Soldaţii germani şi polonezi morţi în septembrie 1939 au participat la al Doilea Război Mondial, dar soldaţii sovietici morţi în Polonia în septembrie 1939 nu au participat la al Doilea Război Mondial…
CÂT DE NEUTRĂ A FOST UNIUNEA SOVIETICĂ?
În istoriografia rusă (şi nu numai!) în perioada dintre 1 septembrie 1939 şi 22 iunie 1941 Uniunea Sovietică este considerată… neutră!
Aproape doi ani de neutralitate în care al Doilea Război Mondial bântuia prin toată lumea, iar Uniunea Sovietică era NEUTRĂ! A fost atât de neutră în aceşti doi ani Uniunea Sovietică încât a reuşit să cucerească 23 de milioane de oameni, invadând câteva ţări cu adevărat neutre. Dar să vedem în ce a constat neutralitatea Uniunii Sovietice de la 1 septembrie 1939 până la 22 iunie 1941.
Pe 30 noiembrie 1939 neutra Uniune Sovietică (neparticipantă în acel moment la cel de-al Doilea Război Mondial!) a declanşat invadarea Finlandei.
A urmat un război crâncen care a durat până pe 13 martie 1940, război încheiat cu un tratat de pace valabil şi în ziua de azi. În timpul luptelor din Finlanda, neutra Uniune Sovietică a înregistrat 126.000 de soldaţi morţi şi dispăruţi plus 188.000 de răniţi.
Tot ca un act de neutralitate, în toamna anului 1939 Uniunea Sovietică a transmis ţărilor baltice ultimatumuri prin care a impus instalarea de baze militare sovietice.
Continuând această originală politică de neutralitate, Uniunea Sovietică a anexat ţările baltice în iunie 1940. Tot în iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care a cerut Basarabia şi Bucovina. România a cedat, dar dacă nu ar fi făcut-o cu siguranţă am fi avut de-a face cu un alt exemplu de neutralitate manifestat sub forma unui război.
Uniunea Sovietică îşi motivează “neutralitatea” spunând că nu au existat declaraţii de război în conflictele enumerate mai sus.
După această logică şi Germania nazistă a fost la fel de neutră. Când a invadat Danemarca şi Norvegia pe 9 aprilie 1940 Hitler nu a declarat război acestor ţări, ci a spus că a venit să le apere neutralitatea.
Practic, acţiunile Uniunii Sovietice sunt identice cu ale Germaniei naziste în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941.
Şi totuşi Uniunea Sovietică a fost neutră, iar Germania nazistă a declanşat cel de-al Doilea Război Mondial.
PACTUL RIBBENTROP-MOLOTOV ŞI PARADA COMUNA SOVIETO-NAZISTA DIN BREST-LITOVSK
Pe 22 septembrie 1939 la Brest-Litovsk trupele Germaniei naziste mărşăluiau alături de cele ale Uniunii Sovietice în cea mai ciudată paradă din întreaga istorie. Soldaţii a două ideologii autodeclarate ca inamice îşi dădeau mâna şi făceau schimb de ţigări după ce sfâşiaseră Polonia. Părintele trupelor de tancuri naziste, generalul Heinz Guderian se saluta şi primea această ciudată paradă alături de unul dintre cei mai valoroşi comandanţi de blindate ai sovieticilor, generalul Semion Moiseevici Krivoşein. Sovieticii salutau steagul cu svastică, iar arcul de triumf al paradei reunea secera şi ciocanul cu svastica. Hitler şi Stalin îşi dădeau mâna zîmbind peste cadavrul Poloniei. O paradă aproape necunoscută în istorie, ale cărei imagini au ieşit cu greu din arhive – şi este vorba de imagini provenind exclusiv din arhivele germane. Probabil că sovieticii nu au făcut fotografii la Brest-Litovsk pe 22 septembrie 1939 – sau dacă au făcut, atunci fotograful a murit prin cine ştie ce lagăr iar imaginile au fost distruse.
Toată această poveste a venit ca o concluzie logică a pactului încheiat între Hitler şi Stalin prin miniştrii lor de externe, Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov, semnat la Moscova pe 23 august 1939. Cei doi dictatori şi-au împărţit atunci Europa, Polonia a fost sfâşiată în două, iar Basarabia românească a fost dată cadou sovieticilor. După ce Germania a atacat Polonia pe 1 septembrie 1939, generalul Heinz Guderian a ajuns pe 17 septembrie la Brest Litovsk, dincolo de linia de demarcaţie de pe râul Bug. Guderian a aşteptat aici sosirea sovieticilor, care au ajuns la Brest pe 22 septembrie sub comanda generalului Semion Moiseevici Krivoşein. Cei doi generali au căzut de acord pentru desfăşurarea unei parade comune în oraşul Brest, care a început la orele 16:00. Krivoşein a exprimat în timpul discuţiilor speranţa că Germania nazistă şi Uniunea Sovietică vor reuşi să înfrângă inamicul comun – respectiv imperialista Mare Britanie. Un eveniment istoric ocultat care exprimă un adevăr geopolitic: când Rusia şi Germania îşi dau mâna, ţările din Europa de est dispar, iar Marea Britanie este izolată şi pusă în pericol. Generalul polonez Plisowski, comandantul trupelor care au apărat Brestul, a fost luat prizonier de sovietici şi mai apoi executat în masacrul de la Katyn.
A EXISTAT OCUPATIA SOVIETICA A ROMANIEI?
Ocupatia sovietica a Romaniei este o chestiune centrala in ceea ce priveste monarhia in Romania dupa 1989. Rationamentul monarhistilor este simplu: Romania a fost sub ocupatie sovietica, sovieticii l-au silit pe regele Mihai sa abdice (prin uneltele lor, Petru Groza si Gheorghe Gheorghiu Dej). Natural, prin disparitia ocupatiei sovietice trebuie sa se revina la monarhie. Am sarit peste elementele de emotie, Gheorghe Gheorghiu Dej i-a aratat regelui Mihai pistolul din buzunar, Petru Groza i-a spus ca daca nu abdica va executa 1.000 de studenti etc.
CE SPUNE LEGEA
Din punctul de vedere al dreptului international Romania nu s-a aflat sub ocupatie sovietica. Ba chiar dimpotriva, Romania a fost aliata Uniunii Sovietice. Fara sa intru prea mult in detalii: din 12 septembrie 1944 relatiile dintre Romania si Aliati (URSS, SUA si Marea Britanie) au fost guvernate de Conventia de armistitiu semnata la Moscova de trimisii guvernului maiestatii sale regele Mihai. Aceasta Conventie de armistitiu stabilea regulile asupra prezentei trupelor sovietice in Romania. Mai bine zis: introducea fara razboi trupele sovietice in Romania (si supunea trupele romane comandamentului sovietic!)
Nu poti spune despre regele Mihai ca a fost erou pentru actul de la 23 august (care a dus la Conventia de armistitiu din 12 septembrie) dar ca nu are nici o responsabilitate pentru aplicarea Conventiei de armistitiu care a adus trupele sovietice in Romania. Prezenta trupelor sovietice in Romania a fost permanent reglementata prin acte bilaterale asumate de guvernul Romaniei (fie el al regelui Mihai sau comunist). Din punct de vedere legal nu a existat o ocupatie sovietica a Romaniei.
Practic Romania a fost sub ocupatie sovietica, nu mai reiau aici argumentele istoricilor. Insa tratatele de istorie nu au efecte la nivel diplomatic.
REGELE MIHAI SI BASARABIA
Aceeasi Conventie de armistitiu din 12 septembrie 1944 (rezultatul vitejiei regelui Mihai din 23 august) spune la articolul 4:
Se restabileste frontiera de stat intre Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice si Romania, stabilita prin acordul sovieto-roman din 28 iunie 1940.
Adica sovieticii reanexeaza Basarabia. Nici pentru asta nu are vreo responsabilitate regele Mihai? Regele Carol al II lea a fost un nemernic pentru ca a cedat Basarabia pe 28 iunie 1940, iar regele Mihai este un erou pentru ca a cedat din nou Basarabia in 1944.
Eu cred ca trebuie vazute toate aceste chestiuni. Nu trebuie sa ne lasam orbiti de propaganda. “Regele Mihai nu a avut ce face, era sub ocupatie sovietica” - da, dar el i-a lasat sa intre in tara pe sovietici prin lovitura de stat de la 23 august! Ba mai mult, le-a dat si acoperirea legala prin Conventia de armistitiu. Vor sari unii sa spuna: nu a semnat regele Mihai. Nici regele Carol al II lea nu a semnat cedarea Transilvaniei si a Basarabiei, le-au semnat ministrii - dar asta nu il face cu nimic mai putin responsabil.
Daca ar fi existat din punct de vedere legal “ocupatia sovietica a Romaniei” atunci unirea cu Basarabia ar fi fost ceva natural, la fel ca si revenirea monarhiei. Insa “ocupatia sovietica” este o expresie folosita de istorici pentru a explica rapida cedare a societatii romanesti intre 1944-1947, iar de actualii propagandisti pentru a crea scuze fostului monarh. “Ocupatia sovietica a Romaniei” nu este o realitate consemnata in documente si tratate internationale. Germania occidentala nu a recunoscut existenta Germaniei comuniste - astfel ca reunificarea a fost mult mai simpla.
RAZBOIUL RECE A INCEPUT IN ROMANIA
Cand si cum a inceput Razboiul Rece constituie inca o dezbatere in lumea istoricilor. Este destul de greu de fixat in timp si spatiu momentul in care americanii si britanicii s-au lamurit cine sunt cu adevarat sovieticii si ca nu le sunt chiar prieteni. Americanii au avut prilejul sa se lamureasca asupra sovieticilor in Romania in toamna anului 1944.
Un actor important in acest sens a fost Frank Wisner, ofiter OSS - Office of Strategic Services, organizatie care a precedat CIA. In imaginea de mai jos il puteti vedea pe Frank Wisner alaturi de regele Mihai, cel mai probabil la Sinaia.
Frank Wisner s-a aflat in Romania din august 1944 pana in martie 1945. Prima sa misiune in Romania a fost sa organizeze evacuarea prizonierilor de razboi americani din Bucuresti inainte de sosirea sovieticilor. Apoi Frank Wisner a intrat in contact cu Serviciul Secret de Informatii (SSI) de la Bucuresti care a pus la dispozitia americanilor toate dosarele referitoare la Uniunea Sovietica. Serviciile de informatii romanesti au avut de-a face cu spionajul si propaganda sovietica de la bun inceput, astfel ca detineau o colectie vasta de dosare care se pare ca l-au convins pe Frank Wisner ca Uniunea Sovietica nu este cea mai buna lume dintre lumi. (Ca o paranteza: Frank Wisner a avut probabil acces la toate dosarele SSI despre Uniunea Sovietica, multe din acestea au fost distruse dupa ce Romania a fost ocupata de armata sovietica).
Wisner s-a lamurit foarte repede cine sunt cu adevarat sovieticii si a cam fost dezamagit sa vada ca rapoartele sale erau ignorate de diplomatii si politicienii americani. In arhivele CIA se gaseste un document din 1947 care arata ca ofiterii OSS stiau foarte bine si isi informau superiorii ca sovieticii ocupa si nu elibereaza tarile din Europa de Est. Titlul documentului este cat se poate de graitor “Rumania: the how of enslavement”, document care poate fi citit aici si contine o extrem de precisa descriere a comunizarii Romaniei.
Urmatoarea misiune a lui Frank Wisner a fost sa tina legatura cu “Organizatia Gehlen”, reteaua secreta de spionaj condusa de fostul ofiter nazist Reinhard Gehlen. “Organizatia Gehlen” a facut pentru americani exact acelasi lucru pe care l-a facut SSI de la Bucuresti: le-a pus la dispozitie toate informatiile despre Uniunea Sovietica. Colaborarea dintre serviciile americane de informatii si fostii inamici nazisti impotriva “aliatului” sovietic inceputa in septembrie 1945 este considerata a fi un punct de pornire al Razboiului Rece. Doar ca prima astfel de colaborare s-a produs cu un an inainte, la Bucuresti. Din acest motiv spun ca Razboiul Rece a inceput in Romania.
P.S. Frank Wisner a lucrat dupa razboi in cadrul CIA, unde a fost seful Directoratului pentru Planificare. S-a sinucis in anul 1962 dupa ce a suferit o puternica depresie.
Arcul de triumf purtand svastica alaturi de secera si ciocan cu inscriptia “Traiasca Armata
Rosie, eliberatoarea clasei muncitoare din Belarus si Ucraina de vest”.
Sovieticii saluta steagul cu svastica.
Generalul nazist Heinz Guderian si brigadierul sovietic Semion Moiseevici Krivoshein.
Guderian si Krivoshein primesc impreuna parada comuna sovieto-nazista.
Trupele germane defileaza.
Sovieticii si nazistii asista la parada.
Defilarea nazistilor.
Trec tancurile sovietice.
Tancuri sovietice trec pe langa motociclistii nazisti.
Sovieticii se saluta cu nazistii.
Cei mai buni prieteni: sovieticii si nazistii.
Nazistii nu sunt deranjati de portretul lui Stalin.
Doua coifuri alaturate: steaua in cinci colturi si vulturul nazist.
Nazistii si sovieticiiisi dau mana.
Sursa: basarabialiterara.com.md
