Comisia Europeană a dat vineri publicităţii lista cerinţelor faţă de România, între acestea figurând nicio graţiere prezidenţială, nicio numire în posturile de procuror general al României şi de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), transmite RFI.
Comisia Europeană se va reuni săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri, pentru a discuta şi despre situaţia politică din România, afirmă comisarul UE al Justiţiei, Viviane Reding, citată de AFP.
LISTA DIFUZATĂ DE RFI:
1. Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar (aflat deasupra intereselor partidelor politice)
*Reinstaurarea atribuţiilor Curţii Constituţionale de a verifica inclusiv constituţionalitatea deciziilor adoptate de Parlament: abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38
*Reinstaurarea regulii majorităţii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului (jumătate plus unu din numărul celor înregistraţi pe listele electorale): abrogarea OUG nr. 41
*Renunţarea la folosirea de ordonanţe de urgenţă în cazul unor decizii care afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului ori Constituţia şi în situaţii care nu prezintă urgenţă
*Evitarea utilizării publicării selective în Monitorul Oficial pentru a urmări scopuri politice şi mai ales pentru a evita decizii judiciare.
*Conformarea imediată în faţa tuturor deciziilor Curţii Constituţionale.
*Angajamentul autorităţilor publice de a respecta independenţa sistemului judiciar şi evitarea criticării acestor decizii judiciare.
2. Redarea încrederii:
*Numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul majorităţii partidelor politice, printr-un proces de numire transparent şi obiectiv
*Nicio numire în posturile de procuror general şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub actuala preşedinţie: proceduri publice şi transparente şi liste deschise pentru oricine, selecţii bazate pe criterii de profesionalism şi integritate şi de palmares în domeniul luptei anti-corupţie.
*Nicio graţiere prezidenţială în cursul actualei preşedinţii (o referire la Adrian Năstase, n.r.).
*Numirea unor miniştri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Obligaţia celor care nu respectă aceste criterii să părăsească posturile (în această situaţie s-ar putea afla Ecaterina Andronescu, n.r.).
*Demisia membrilor Parlamentului care au primit decizii finale privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau corupţie la nivel înalt" (situaţie în care se află Sergiu Andon şi Florin Pîslaru).
Situaţia României se va discuta în şedinţa săptămânală a Comisiei Europene, care, conform procedurilor de lucru, se desfăşoară în fiecare miercuri, la Bruxelles.
Potrivit comisarului UE pentru Justiţie, Viviane Reding, citată de AFP şi ANSA, Comisia Europeană se va reuni săptămâna viitoare, cel mai probabil miercuri, pentru a discuta despre situaţia politică din România.
Bruxellesul va decide miercurea viitoare ce abordare va avea faţă de situaţia din România, a precizat Viviane Reding, conform paginii online a agenţiei italiene ANSA.
Conform procedurilor de lucru, comisarii europeni se reunesc săptămânal, la Bruxelles, de obicei miercurea. În plus faţă de reuniunile organizate miercurea, Comisia Europeană poate convoca reuniuni speciale (spre exemplu pentru o problemă specială care necesită o asemenea convocare). Preşedintele Comisiei Europene adoptă agenda fiecărei şedinţe, care este pregătită de Secretariatul General al instituţiei. Agenda definitivă le este prezentată membrilor Comisiei Europene cu o zi înainte de reuniune.
Comisia Europeană este garantul implementării corecte a reglementărilor UE în fiecare stat membru. Atunci când există indicii că un stat nu respectă reglementările europene, Comisia Europeană trebuie să încerce să convingă statul respectiv să aplice reglementările europene; în cazul în care statul respectiv nu se conformează solicitărilor, Executivul UE poate declanşa procedura de infringement, care poate conduce la sesizarea Curţii Europene de Justiţie.
Spre exemplu, în ianuarie 2012, Comisia Europeană iniţiase procedura de infringement împotriva Ungariei, din cauza problemelor privind independenţa Băncii centrale şi situaţiei din justiţie. Procedura a fost întreruptă în aprilie, după o serie de măsuri luate de Guvernul de la Budapesta pentru remedierea situaţiei.
Potrivit Articolului 7 al Tratatului UE, "pe baza unei propuneri argumentate formulată de o treime dintre statele membre, de Parlamentul European sau de Comisia Europeană, Consiliul, cu o majoritate de patru-cincimi din membri, după obţinerea aprobării PE, poate stabili dacă există riscul clar al încălcării grave de către un stat membru a valorilor" fundamentale europene. Înainte de luarea unei astfel de decizii, Consiliul trebuie să îi audieze pe reprezentanţii statului respectiv şi să le adreseze recomandări.
Conform Paragrafului 2 al Articolului 7, "Consiliul European, prin unanimitate şi la propunerea unei treimi a statelor membre sau a Comisiei Europene, după aprobarea PE, poate stabili existenţa unei încălcări grave şi permanente a valorilor fundamentale. (...) În acest caz, "Consiliul, cu o majoritate calificată, poate decide suspendarea unor drepturi ale unui stat membru aflat în această situaţie (...), inclusiv dreptul de vot al reprezentantului guvernului statului respectiv în Consiliul" UE.
Sursa: REALITATEA.NET
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu