Spania este în fierbere

Măsurile de austeritate anunţate de Guvernul de la Madrid i-au determinat pe minerii spanioli să vină în capitală pentru a protesta. Între manifestanţi şi forţele de ordine au avut loc confruntări violente.

Sute de mineri spanioli, aflaţi în grevă din luna mai, au venit pe jos din nordul ţării la Madrid. Au plecat, în urmă cu 19 zile, din regiunile Asturias, Castilia şi Leon şi Aragon, au parcurs sute de kilometri pe jos, iar marţi, după ce au ajuns, au mărşăluit pe străzile capitalei cu lămpile frontale şi căştile pe cap, în semn de protest faţă de reducerea cu 63% în acest an a ajutoarelor publice din sectorul minier.

Agitând drapelele regionale, minerii, în haine de lucru, au trecut prin faţa Palatului Moncloa, reşedinţa premierului Mariano Rajoy, strigând „noi suntem mineri, nu terorişti".

După ce au defilat în cursul nopţii până în Piaţa Puerta del Sol, în centrul oraşului, însoţiţi de mii de madrileni, aceştia au participat, ieri, la o manifestaţie în faţa Ministerului Industriei, la care, potrivit sindicatelor, erau aşteptate 25.000 de persoane. Între mineri şi poliţişti au izbucnit confruntări, după ce un grup de manifestanţi a aruncat cu pietre şi sticle în direcţia membrilor forţelor de ordine. Cel puţin două persoane au fost rănite - un fotograf şi un manifestant - a transmis AFP. Potrivit unui purtător de cuvânt al poliţiei, trei persoane au fost arestate. 

Măsuri drastice

Numai că protestele minerilor par să fie în zadar, având în vedere că premierul Mariano Rajoy a anunţat, ieri, în faţa parlamentarilor, că Spania va majora TVA de la 18%, în prezent, la 21% şi va reduce cheltuielile statului, notează „The Guardian". De asemenea, va creşte taxa pe valoarea adăugată şi pentru transportul public, alimentele procesate şi hoteluri de la 8 la 10%. În schimb, taxa se va menţine de 4% pentru produsele de primă necesitate.

De asemenea, se va elimina deducerea impozitară la cumpărarea de locuinţe, iar indemnizaţiile de şomaj vor fi reduse după şase luni de la 60% din salariul de bază din momentul concedierii la 50% din acesta. Funcţionarii publici vor rămâne fără bonusul de Crăciun, iar numărul consilierilor locali va scădea cu 30%. Premierul Rajoy speră ca toate aceste măsuri să ducă la încasarea la buget a 65 de miliarde de euro până în 2015. 

„Excesele din trecut sunt plătite acum", a declarat Mariano Rajoy, adăugând că spaniolii nu au trecut niciodată printr-o asemenea recesiune.

Noile măsuri de austeritate vin după ce liderii europeni au prelungit cu un an termenul până la care Spania trebuie să-şi coboare deficitul bugetar sub limita de 3%. Ţinta de deficit bugetar pentru acest an a fost, de asemenea, modificată de la 5,3% la 6,3%. Anul următor, deficitul bugetar ar trebui adus la 4,5%, iar în 2014, la 2,8%.

Rajoy a avertizat repetat, în timpul discursului său, că problemele ţării nu se vor încheia rapid, ceea ce înseamnă că Spania trebuie să se aştepte în continuare la o perioadă lungă de dificultăţi economice.

Luni, miniştrii de Finanţe din zona euro au ajuns la un acord pentru a susţine băncile spaniole, prin transferul unor fonduri de 30 de miliarde de euro până la sfârşitul acestei luni, parte a planului de recapitalizare a sistemului bancar spaniol cu fonduri de până la 100 de miliarde de euro de la statele zonei euro.

Cedează controlul asupra băncilor

„Wall Street Journal" scrie însă că pentru a beneficia de acest plan Spania va fi obligată să cedeze instituţiilor europene cea mai mare parte a controlului asupra băncilor. Cerinţele, incluse în proiectul de acord ce însoţeşte ajutorul financiar pentru sectorul bancar spaniol, sugerează că investitorii care deţin obligaţiuni fără prioritate la plată sau acţiuni preferenţiale ale băncilor salvate vor înregistra pierderi. În proporţie semnificativă, aceşti investitori sunt în Spania mici deponenţi, care au cumpărat obligaţiunile prin intermediul sucursalelor bancare.

Condiţiile conturează o primă imagine despre cum ar putea arăta noul cadru de funcţionare pentru băncile din zona euro, odată ce este introdusă o nouă şi puternică autoritate de supraveghere, conform înţelegerii liderilor europeni de la summitul din iunie.

Liderii statelor membre au afirmat că o supraveghere mai strictă a sistemului bancar în zona euro ar fi o precondiţie pentru a permite Mecanismului European de Stabilitate să recapitalizeze direct băncile cu probleme, nu prin intermediul guvernelor ca până în prezent. Pe termen scurt însă, acordul pentru susţinerea băncilor din Spania indică nivelul de control la care vor fi nevoite să renunţe guvernele în schimbul ajutorului zonei euro. Miniştrii de Finanţe ar trebui să semneze înţelegerea până la 20 iulie. 

65 de miliarde de euro ar urma să fie încasate la bugetul de stat spaniol până în 2015, ca urmare a măsurilor de austeritate.

Italia dă semne clare că se sufocă

Italia a semnalat pentru prima dată că ar putea cere statelor zonei euro să permită fondurilor de urgenţă ale uniunii monetare să cumpere obligaţiuni guvernamentale italiene. Cu toate acestea, premierul Mario Monti a insistat că ţara nu va avea nevoie de un program amplu de ajutor, precum în cazul Greciei.

Potrivit „Wall Street Journal", Monti, care la sfârşitul lunii trecute a afirmat că nu are planuri să ceară fondurilor de urgenţă achiziţia de obligaţiuni italiene, a spus că avansul randamentelor şi presiunile de pe pieţele financiare înseamnă că Italia ar putea fi „interesată" să folosească fondurile. „Nu ar fi prudent să spunem că Italia nu va folosi niciodată acest fond", a declarat Monti după întâlnirea Eurogrupului, ce reuneşte miniştrii de Finanţe din zona euro. 

Italia ar fi primul stat care ar apela o astfel de formă de sprijin de la fondurile de urgenţă. Randamentele obligaţiunilor Italiei au continuat să se apropie de noi maxime-record, cu cele pe 10 ani la 5,91%, marţi.

Probleme în Portugalia

Nici Portugalia nu dă semne că îşi revine. Dimpotrivă. Creditorii internaţionali ai acestei ţări ar putea fi nevoiţi să relaxeze în curând termenii acordului de salvare a ţării, pentru a preveni deraierea planului, având în vedere că Executivul de la Lisabona are probleme în atingerea ţintei deficitului bugetar, notează Bloomberg. Eforturile premierului Pedro Passos Coelho de a respecta angajamentele referitoare la deficitul bugetar au primit o lovitură săptămâna trecută, când planurile de reducere a pensiilor şi a primelor de vacanţă ale angajaţilor din sectorul public au fost declarate neconstituţionale.

Randamentul obligaţiunilor Portugaliei pe termen de 10 ani este de peste 10%, astfel că este posibil ca această ţară să nu poată reveni pe pieţele financiare anul viitor, aşa cum era planificat, ceea ce ar necesita suplimentarea ajutorului internaţional, în pofida asigurărilor premierului că nu va solicita concesii.

Pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Muncii a avertizat că Europa ar putea pierde încă 4,5 milioane de slujbe din cauza crizei, după dispariţia a 3,5 milioane de joburi începând din 2008. Şomajul din zona euro se situează în prezent la nivelul de 11%, reprezentând 17,4 milioane de persoane. Potrivit organizaţiei, devine tot mai clar că doar austeritatea nu va fi un răspuns suficient la criza din zona euro. 

"Sunt încrezător că Italia nu va avea nevoie de un ajutor financiar similar celui pentru Grecia sau Portugalia.''

Mario Monti premierul Italiei

Sursa: adevarul.ro