„Radiatorul” din Curbura Buzăului.
Într-o străveche aşezare umană descoperită în anul 1979 lângă cătunul Găvane, situat pe raza comunei Bozioru, judeţul Buzău, au fost găsite tuburi ciudate realizate dintr-un material necunoscut, fixate în sol în poziţie verticală sub formă de radiator. Curiozitatea consta, în special, în faptul că „radiatorul” a fost reperat între un strat arheologic având ceramică grosieră şi unelte specifice paleoliticului şi un alt strat, situat la adâncime mai mare, în care existau unelte rudimentare din piatră şi fragmente de ceramică foarte grosieră, nivel ce părea a se încadra în paleoliticul timpuriu. Pe unele fragmente de vase existau impresiuni ale degetelor umane.
Specialiştii prezenţi la faţa locului nu au observat în sondaj urme ale unor inversări de straturi geologice, fenomen ce ar fi condus la o modificare în timp a stratificării arheologice.
Pentru clarificarea enigmei, tuburile au fost preluate de laboratoarele unor muzee din ţară, pentru analize chimice. În mod inexplicabil, nici unul dintre laboratoare nu furnizat detalii asupra rezultatelor analizelor. În particular se vehicula ideea că ar fi vorba de chihlimbar fosilizat, iar ceva mai târziu s-a spus că acele tuburi erau realizate dintr-un material imposibil de analizat cu mijloace de laborator actuale (?).
Cea de a două concluzie la care au ajuns cercetătorii a avut darul să alimenteze presupunerea, lansată de câţiva jurnalişti, că „radiatorul” nu ar fi fost de natură terestră. În susţinerea acestei prezumţii era invocată şi existenţa în subsolul așezării a unui strat de arsură compactă de circa 0,70 metri grosime, prezentând aspectul unei combustii totale aparent rezultată în urma unor temperaturi foarte înalte (foto 1), ce acoperea un nivel de locuire caracterizat prin prezenţa masivă a ceramicii din epoca bronzului (foto 2).
foto 1 | foto 2 |
Pentru ca „radiatorul” să atingă punctul de fierbere, cercetători nonconformişti aruncară paie pe foc atrăgând atenţia asupra faptului că într-o grotă din apropiere existau incizii străvechi care redau destul de convingător o scenă de „război cosmic”, în care o navetă spaţială atacă Pământul (foto 3). Ceea ce era întrucâtva adevărat.
foto 3 |
Cum se cerea explicată existența acelor stranii obiecte, săpătorii trecutului omenirii au emis o ipoteză de lucru, căreia i-a dat glas un arheolog academician*. Potrivit opiniei sale, tuburile fosilizate descoperite ar putea fi conducte pentru drenarea apelor freatice din jurul unor stâlpi din lemn, ce susţineau probabil unele construcţii din acea aşezare. Aşezare de tip regal, a precizat academicianul. Conducte din chihlimbar fosilizat şi aşezare tip regal, în paleolitic? - ridicau din sprâncene alţi arheologi.
În opoziţie cu opiniile savanţilor, profesorul care a descoperit împreună cu elevii săi acea aşezare şi misterioasele tuburi era de altă părere. El susţinea că erau tulpini fosilizate de plante şi că savanţii au scăpat din vedere un lucru esenţial. Că acele fosile existente în sol în poziţia lor naturală, se aflau deasupra unui nivel de locuire străveche, atestată de probe arheologice concludente. Prin urmare, dacă s-ar fi luat în calcul timpul necesar fosilizării acelor plante, ar rezulta o locuire umană în acel perimetru de câteva milioane de ani, ceea ce ar fi fost în măsură să mute centrul de greutate al antropogenezei în perimetrul carpatic.
În febra disputelor academice pe această temă, nu s-a ţinut cont însă de părerea sa. În scurt timp, tuburile „radiatorului” din Curbura Buzăului au dispărut. Au rămas doar câteva imagini într-un film documentar de televiziune, în care mai pot fi văzute misterioasele artefacte în poziţia lor iniţială şi după ce au fost dislocate din sol. Rămân în suspensie două întrebări: ce erau de fapt acele tuburi şi cine avea interesul ca ele să dispară.
Se pare că întâmplător sau nu, savanţii au trecut pe lângă o şansă extraordinară în ce priveşte localizarea atropogenezei în spaţiul carpatic.
------------------
*Autorul nu are dezlegare să menţioneze numele academicianului implicat în acea anchetă arheologică. Fiul distinsului arhelog a urmat profesia tatălui său şi este membru în Comisia Naţională de Arheologie.
Sursa: rudan.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu