ROMÂNII S-AU NUMIT TOTDEAUNA CU ACEEAŞI NOŢIUNE DE RUMA-NI SAU DE RUMÂNI – OAMENII RÂUIRILOR

Mă întreb uneori dacă într-adevăr limba română a ieşit din Latina vulgară şi limba dacilor (geţilor sau tracilor) care locuiau Dacia după 106 e.n. Conform spuselor Profesorului Doctor Lucian Iosif Cueşdean în lucrarea domniei sale, “50 000 de ani de istorie a Românilor”, apărută la Editura Karat, se pare că nu.

“Ne putem întreba dacă numele nostru de români este o moştenire romană sau nu. Pentru a elucida o asemenea întrebare, trebuie să ştim în primul rând că ROMA nu înseamnă nimic altceva decât RUMA, cuvântul etrusc pentru râu.” (pag. 14)

Şi de aici putem porni dezbaterea noastră folosindu-ne de lucrarea mai sus menţionată. Nu vom face decât să dăm mai departe o listă de cuvinte pentru a vă face o idee şi, acolo unde este cazul, vom completa cu explicaţii.

RÂU este o onomatopee, percepută în mod diferit (RUU, ROO, RII sau URR, ARR ori IRR).

Un savant german a observat că centrul fonetic pentru marea majoritate a râurilor din Europa Occidentală este format din AR, UR şi IR, elementul comun fiind consoana R (Rin, Ron, Garonne). Putem adăuga şi alte denumiri ca NIP-RU, IST-RU, EB-RU, NIST-RU AR-GEŞ.

“Remarcăm că între ARMÂN, RUMÂN, ARMEAN, ROMAN, nu există nicio legătură de rudenie naţională din punctul de vedere contemporan, dar în realitate, semantica acestor cuvinte este aceeaşi, noţiunea de OMUL RÂURILOR .” (pag. 15)

“DAN şi DON este cuvântul Trac pentru o categorie de râuri DANUBIU, DON, IORDAN şi atunci, DANEZII, DANAII, DARDANII, DORDONII, MACEDONII, exprimă aceeaşi semantică, noţiunea de oameni ai râurilor, derivată însă nu din onomatopeea RU, ci din altă origine. ”

“DAK si DOK, ca şi PIC; POC; PAC sunt onomatopee care duc cu gândul la ploaie, la apă. DAKŞA, DOKŞA însemna Ţara Ploilor, sau Ţara Apelor, iar Apele sunt Râurile. APPII, dacii, sunt locuitorii RÎURILOR, oamenii râurilor, RUMA-NII, RUMÂNII. ”

Dakia sau Dokia este zeiţa apei (Baba Dochia).

“Fonemul MÂN înseamnă tot OM ca şi în limba germană MAN (ROMAN, ROMANAŢI, MANGALIA) sau MÂN-DRA, MÂN-DRU, MÂN-ĂSTIRE, MĂN-ĂŞTUR, AR-MÂN, RO-MÂN. Cuvântul MAN însuşi derivă din fonemul MA (mamă), pentru că MA îl naşte pe OM, şi atunci RUMA în etruscă însemna RÂUL MAMĂ. ”

“Indiferent de sunete, ROMÂNII s-au numit totdeauna cu aceeaşi noţiune de R(Î)UMANI sau de RUMÂNI, aşa cum se numesc şi astăzi după numele râului pe care îşi petrec zilele – Moldoveni, Suceveni, Olteni, Mureşeni, Someşeni” (pag. 18)

Şi citatele pot continua. Dar vom adăuga o listă de cuvinte care conţin fonemele mai sus amintite sau altele noi pentru a susţine această teorie conform căreia limba română este mai veche de 2000 de ani.

AR-GET-OAIA= RÂUL GEŢILOR

AR-GEŞ= RÂUL GEŢILOR

MAL= pământul de lângă apă şi de aici, NĂMOL, MOALE , zeul pământului moale este ZE-MEL (ZEMLIA= pământ, limba slavă)

ZA ca şi RA= divinitate, zeu

ZA – ZIUĂ, ZĂU, ZA (Dumnezeu = Domnul ZA (Zeu)?)

ZALMOXIS a fost zeul pământ(ului) moale

RA= zeul soarelui – RĂSĂRIT, RAZĂ, HO-RA (cercul solar, hora în cerc, hora nu există decât la Români)

KITARI= KEITAI= AMPLASAT, BINEKITIT,TINTIT

ZINAR= ZINGER= MUZICA (A ZINGĂNI)

SILIS= SILA= PUTERE ( A SILI)

BRAT=BRAT=FRATE (BRE)

BAL (DECEBAL, TRIBALI, BALATON) TYR (TYRAGETI), ARAD (ARDEAL), DOR (DORNA, DOROHOI) SOMEŞ (ŞEMS), SEBIŞ (ŞIPIŞ) apar la fenicieni cu aceeaşi semnificaţie – BAL=zeu, stăpân, ARD= pământ

SIPIŞ= soare= ŞEMS.

PRAHOVA = P(Â)R(Â)UL LUI YEHOVA?

La începuturi, limbile nu prea aveau vocale (cel puţin în scris) – nota noastră. Toate cuvintele de mai sus au fost preluate din aceeaşi lucrare, paginile 63 -70.

Şi atunci ne întrebăm iarăşi dacă limba română s-a format după 106 e. n. sau mai înainte, de la ea pornind şi alte limbi europene.

Lucrurile sunt mai “complicate” şi spaţiul nu ne permite să dezvoltăm subiectul. Acesta ar putea fi dezvoltat în cadrul unor ateliere de istorie, în cadrul orelor de curs sau extraşcolare ori interdisciplinare (istorie şi română), în care elevii să înveţe şi această “altă faţă ” a istoriei poporului nostru. Dăm titlul lucrării pentru a putea fi consultată, aceasta având şi o bibliografie destul de bogată. A nu se întelege că facem vreun lobby al lucrării sau autorului, ci dorim doar ca şi alţi doritori să citească şi să analizeze informaţiile conţinute de această lucrare. “50 000 de ani de istorie a Românilor”, Dr. Lucian Iosif Cueşdean, Editura Karat, 1997

Stelian Necsoi
Platforma EDU 2.0

Sursa: basarabialiterara.com.md