Virusul separatismului bântuie prin Uniunea Europeană

Foto: EPA

Actuala criză din Uniunea Europeană, cu înveliş financiar, ascunde un alt pericol: creşterea spiritelor separatiste în spaţiul „Europei unite”. Un pericol deosebit îl prezintă flancul est-european cu „moştenirea” sa istorică complicată.

Când se vorbeşte despre pericolul la adresa noii delimitări a graniţelor europene, se au în vedere, în primul rând, Balcanii, acest „butoi cu pulbere” al Europei. Potenţialul destrămării în spaţiul fostei Iugoslavii încă nu a fost epuizat. O îngrijorare deosebită stârneşte faptul că actualul separatism balcanic, spre deosebire de evenimentele din anii 1990, are un caracter etnic specific.

Separatismul a coborât la nivel de comunităţi etnice şi teritorii. Lideri în acest proces periculos sunt albanezii, nu doar cei kosovari. În Bulgaria, liderii albanezilor macedoneni vorbesc despre dorinţa de separate a Macedoniei într-o parte albaneză şi alta bulgară. Sunt pregătiţi să repete scenariul kosovar câteva sute de mii de locuitori legali şi ilegali de naţionalitate albaneză din Grecia de Nord.

Indicii de separatism există şi în spaţiul Europei Centrale şi de Est. De exemplu, actualul premier ungar, Viktor Orban, aspiră la rolul de mare unificator al pământurilor maghiare: de la Adriatica până în Bucovina şi de la Viena până în Transilvania.

În timp ce naţionaliştii maghiari îşi făuresc vise de obţinere a Transilvaniei, Bucureştiul oficial vorbeşte la fel de activ despre delimitarea injustă a propriilor graniţe. Dorinţa unor cercuri înalte româneşti, în frunte cu preşedintele în exerciţiu al ţării, Traian Băsescu, de a alipi pământurile moldoveneşti include aceleaşi acţiuni pe care le practică Budapesta vizavi de ungurii transilvăneni: acordarea generoasă de paşapoarte şi granturi financiare sub acompaniamentul declaraţiile despre rezultatele nedrepte ale războaielor mondiale, inclusiv ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Cauza principală a activizării spiritelor separatiste în Europa de Est este impactul separatismului kosovar, sprijinit de NATO şi UE, consideră experţii. În acest sens, ei vorbesc de încă un pericol important. Iată care este opinia Annei Filimonova, analist la Centrul de Studiere a Crizei Balcanice Contemporane.

„De pe teritoriul cvasi-statului Kosovo provine pericolul creşterii în Europa a activităţii teroriste de diversiune. Şi ea se amplifică prin acţiunile forţelor şi structurilor occidentale care sprijină Kosovo.

Sursa: romanian.ruvr.ru