„Doi oameni priveau de dincolo de gratii; unul vedea tina, celălalt vedea stelele.”

Postat Maria

Imaginaţia este începutul creaţiei. Îţi imaginezi ce doreşti şi apoi crezi că e real.

Fiecare vis ar putea fi realizat de cei suficient de autodisciplinaţi pentru a crede.

Oamenii sunt ce alegi tu să-i faci; un om e după felul în care priveşti la el. Trebuie să te uiţi la el cu alţi ochi înainte ca el să se schimbe concret.

„Doi oameni priveau de dincolo de gratii; unul vedea tina, celălalt vedea stelele.”

Creaţia e săvârşită. Îţi chemi creaţia întru fiinţă simţind realismul stării pe care o chemi.Pentru a te ruga eficient, trebuie să ai obiective clar definite. Trebuie să ştii ce vrei înainte de a putea cere. Trebuie să ştii ce vrei înainte de a putea simţi că ai deja, iar rugăciunea este sentimentul dorinţei împlinite. Nu contează ce e ceea ce cauţi în rugăciune sau unde e sau pe cine priveşte.

Nu ai nimic de făcut în afară de a te convinge pe tine de adevărul a ceea ce doreşti să vezi manifestat. Când te ridici din rugăciune, nu mai cauţi, fiindcă – dacă te-ai rugat corect – ţi-ai însuşit subconştient realitatea stării căutate, iar prin legea reversibilităţii, subconştientul tău trebuie să concretizeze ceea ce afirmă.Principiul fotofonului sau al transmisiei vocii prin lumină te va ajuta să înţelegi transmisia gândului, sau trimiterea cuvântului pentru a vindeca pe altul. E o analogie puternică între vocea vorbită şi vocea mentală. A gândi înseamnă a vorbi încet, a vorbi înseamnă a gândi cu voce tare.

Principiul fotofonului este acesta: o rază de lumină este reflectată de o oglindă şi proiectată spre un receptor dintr-un punct îndepărtat. În spatele oglinzii este un muştiuc. Vorbind în muştiuc, faci oglinda să vibreze. O oglindă ce vibrează modifică lumina reflectată pe ea. Lumina modificată poartă vorbirea ta, nu ca vorbire, ci aşa cum e reprezentată în corespondentul ei mecanic. Ajunge la staţia de recepţie şi se izbeşte de un disc din receptor; face ca discul să vibreze în concordanţă cu modificarea la care a fost supusă – şi îţi reproduce vocea.Conştienţa ta este lumina reflectată pe oglinda minţii tale şi proiectată în spaţiu spre cel la care te gândeşti. Vorbind mental imaginii subiective în mintea ta, faci oglinda minţii tale să vibreze. Mintea ta vibrând, modifică lumina conştienţei reflectată pe ea.

Lumina modificată a conştienţei ajunge la cel spre care este îndreptată şi se izbeşte pe oglinda minţii sale; face ca mintea lui să vibreze în concordanţă cu modificările la care a fost supusă. Astfel, reproduce în el ceea ce a fost afirmat de către tine.

Credinţele tale, atitudinile tale fixe ale minţii îţi modifică în ritm constant conştienţa aşa cum e ea reflectată pe oglinda minţii tale. Conştienţa ta, modificată de credinţele tale, se concretizează în condiţiile din lumea ta. Pentru a-ţi schimba lumea, trebuie mai întâi să-ţi schimbi concepţia despre ea. Pentru a schimba un om, trebuie săţi schimbi concepţia despre el. Trebuie mai întâi să-l crezi a fi omul care vrei tu să fie şi să-i vorbeşti mental de parcă ar fi. Toţi oamenii sunt suficient de sensibili pentru a reproduce credinţele tale despre ei. Aşadar, dacă lumea ta nu este reprodusă vizibil în cel spre care s-a trimis, cauza trebuie căutată în tine, nu în subiect. De îndată ce crezi în adevărul stării afirmate, rezultatele urmează. Oricine poate fi transformat; fiecare gând poate fi transmis; fiecare gând poate fi întrupat vizibil.

Neville

Sursa: eulinterior.blogspot.ro