Aşa cum ciocolata, prăjiturile sau pizza te pot face fericită când le consumi, alte alimente pot avea efectul invers, din cauza substanţelor pe care le conţin sau, din contră, nu le conţin. Prof. univ. Rodica Segal explică ce este bine să consumăm şi ce este contraindicat, dacă vrem să avem o stare bună pe termen lung.
Puţini oameni sunt conştienţi de legătura dintre alimentaţie şi depresie. De regulă, majoritatea consideră că depresia se declanşează pe o bază emoţională, ceea ce nu este greşit, însă nutriţia poate juca şi ea un rol esenţial în declanşarea afecţiunii, precum şi în durata sau gravitatea acesteia. Multe dintre tipurile de comportament care apar înainte de declanşarea depresiei sunt apetitul scăzut, refuzul de a mânca şi o poftă dominantă pentru alimentele dulci. Alte produse care pot fi asociate cu depresia sunt şi alcoolul, cafeina sau alimentele intens prelucrate.
Peştele gras şi alunele sunt antidepresive
Un pas înainte în terapia bolilor depresive şi a altor afecţiuni ale sistemului nervos a fost făcut când oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că un rol determinant în bolile de natură psihică îl joacă lipsa acizilor graşi omega 3. "Cercetătorii susţin teoria conform căreia cu cât cantitatea de acizi graşi omega 3 din sângele unei persoane este mai scăzută, cu atât este mai mare probabilitatea de sinucidere. Acest diagnostic este susţinut şi de argumentul oamenilor de ştiinţă care indică faptul că în rândul marilor consumatori de peşte numărul sinuciderilor este cu 50% mai mic decât în rest. Cercetătorii consideră că micşorarea numărului de oameni care consumă acizi graşi omega 3 reprezintă cauza tendinţei de creştere a numărului persoanelor care încep să sufere de depresie majoră", spune prof. univ. Rodica Segal, de la Fundaţia pentru Alimentaţie Sănătoasă. Acizii omega 3 se găsesc în concentraţii mari în peşte gras, ca: somon, hering, macrou, sardine şi anşoa, precum şi în seminţe de in, alune şi nuci, considerate completări sănătoase pentru obţinerea unui efect antidepresiv.
Vitamina B dă o lungă stare de bine
Alimentele cu conţinut redus de glucide tind să precipite depresia, deoarece producţia de serotonină care dă sentimentul de bine este declanşată de alimentele care sunt bogate în glucoză. Totuşi, nutriţioniştii consideră că alimentele cu indice glicemic (GI) mic, ca unele fructe şi legume (afine, ciuperci, fasole boabe, ardei, verdeţuri, mere, migdale, morcovi cruzi, mure, năut, caise, castraveţi, ceapă, roşii, salată verde, fistic, alune, orez sălbatic, portocale etc.), cereale integrale, paste sunt foarte eficiente. Au un efect de durată asupra chimiei creierului, a stării de spirit şi a nivelului de energie, în comparaţie cu alimentele cu un indice glicemic ridicat (în primul rând dulciurile), care îşi fac efectul imediat, dar starea de bine generată este de scurtă durată. O îmbunătăţire a stării emoţionale a fost asociată şi cu aportul de vitamine, în special B2, B6 şi B12, acid folic şi minerale: fier, crom, seleniu, zinc, magneziu.
► FRUCTELE, CEREALELE ŞI IAURTUL TE FAC SĂ TE SIMŢI BINE
"Starea nutriţională joacă un rol esenţial în prevenirea unor
maladii specifice epocii în care trăim", declară profesorul Rodica Segal. Tot ea a adăugat că "o alimentaţie foarte variată, bazată pe legume şi fructe proaspete, cereale integrale, seminţe, lactate fermentate (iaurt, sana etc.), peşte cu produse puţin procesate pot reduce în mod considerabil riscul apariţiei stărilor de depresie".
► PRODUSE-CHEIE: CARNE, LAPTE ŞI OUĂ
Serotonina, substanţa care dă starea generală de bine, se formează din aminoacidul denumit triptofan, furnizat de proteinele din carne, ouă şi lactate. Dacă alimentaţia nu furnizează proteine de bună calitate (din alimente de origine animală), va fi influenţată în mod direct starea de spirit a persoanei cu o alimentaţie defectuoasă.
Sursa: www.unica.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu