“Cea mai mare parte a suferinţei umane nu este necesară, este autocreată, atâta timp cât Mintea neobservată îţi conduce viaţa.
Suferinţa pe care o creezi acum este o formă de neacceptare, o formă de rezistenţă inconştientă la ceea ce există Aici şi Acum.
La nivelul unui gând rezistenţa aceasta este o formă de judecată. La nivel emoţional rezistenţa este o formă de negativitate.
Intensitatea suferinţei depinde de rezistenţa împotriva Momentului Prezent, iar aceasta, în interior, depinde de cât de mult te identifici cu Mintea ta.
Mintea tot timpul încearcă să nege Prezentul şi să scape de el. Cu alte cuvinte, cu cât te identifici mai mult cu Mintea ta cu atât suferi mai mult.
Sau o poţi vedea şi aşa …
Cu cât poţi onora şi accepta total Momentul Prezent cu atât te eliberezi mai mult de suferinţa şi de mintea egotică.
De ce mintea neagă şi rezistă Momentului Prezent ?
Pentru că nu poate funcţiona şi rămâne în control fără Timp, care este Trecutul şi Viitorul, şi percepe eternul Aici şi Acum ca o ameninţare directă.
Mintea şi Timpul sunt de fapt inseparabile.
Imaginaţi-vă Pământul lipsit de viaţa umană, locuit doar de plante şi animale. Mai există atunci Trecut şi Viitor ? Putem vorbi atunci de Timp în vreun fel ? Întrebarea “cât e ceasul ?” sau “în ce zi suntem ?” – dacă ar mai fi cineva acolo să o pună – ar fi fără sens. Egoul stejarului ar fi amuzat de asemenea întrebare. “Cât e ceasul ?” – te-ar intreba el. “Desigur este acum ! Timpul este acum !” – ar răspunde el. “Ce altceva ar putea fi ?”
Da, avem nevoie de Minte şi de Timp pentru a funcţiona în această lume !
Dar vine un moment când dialogul interior involuntar permanent ne ocupă toată viaţa şi astfel apar disfuncţia, durerea şi suferinţa.
Mintea, pentru a se asigura că rămâne în control, caută în mod continuu să ocupe Momentul Prezent cu Trecut şi Viitor,
Şi aşa …
Vitalitatea şi infinitul potenţial al Fiinţei, care sunt inseparabile de Aici şi Acum, sunt acoperite de Timp.
Adevărata ta natură este pusă în umbră de către Minte.
Povara grea a Timpului a fost acumulată în mintea umană. Toţi oamenii suferă din cauza acestei poveri şi continuă să adauge la ea, cu fiecare clipă cu care ignoră sau neagă preţiosul Moment Prezent, sau văd acest Moment Prezent ca un mijloc pentru a obţine un moment în Viitor – care există doar în Minte, niciodată în Realitate.
Acumularea de Timp în Mintea Individuală şi cea Colectivă conţine de asemenea cantităţi enorme de durere reziduală din Trecut.
Dacă vrei să nu mai creezi suferinţă pentru tine şi ceilalţi, dacă nu vrei să mai adaugi durere la durerea reziduală din Trecut, atunci nu mai creea Timp sau, cel puţin, nu creea mai mult Timp decât este necesar a te descurca cu aspectele practice ale vieţii tale.
Cum să te opreşti să mai creezi Timp ?
Realizează că Momentul Prezent este tot ceea ce ai.
Fă din Aici şi Acum obiectivul principal al vieţii tale.
Locuieşte în Prezent şi fă vizite scurte în Trecut şi Viitor, când ai de a face cu aspecte practice cerute de situaţiile concrete din viaţa ta.
Spune întotdeuna DA Momentului Prezent.
Ce poate fi mai inutil şi nebunesc decât să creezi rezistenţa interioară la ceva ce deja există. Ce poate fi mai nebunesc dacât să te opui Vieţii, care este Acum şi numai Aici şi Acum.
Dăruieşte-te către ceea ce există. Spune DA Vieţii! şi observă cum Viaţa începe să lucreze pentru tine, nu împotriva ta.
Momentul Prezent este uneori inacceptabil, neplăcut chiar îngrozitor.
Este aşa cum este !
Observă cum Mintea îl etichetează, şi cum acest proces de etichetare, acest proces de judecare, creează durere şi nefericire. Urmărind mecanica Minţii, ieşi în afara şabloanelor prin care ea creează rezistenţă şi îi poţi apoi permite Momentului Prezent să fie aşa cum este. Acest algoritm psihologic o să-ţi dea gustul Libertăţii Interioare faţă de Condiţiile Exterioare, a stării de Pace Interioară, apoi vezi ce se întamplă.
Acceptă Momentul Prezent şi acţionează dacă este necesar sau posibil!
{Un fragment din cartea Puterea Prezentului de Eckhart Tolle}
Sursa: holisterapi.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu