Studii medicale recente au dovedit că dicloracetatul de sodiu(DCA) – un compus chimic simplu, marcat ca fiind relativ non-toxic care se absoarbe uşor în organism – poate reactiva mitocondriile, restabilind funcţia de apoptoză(autodistrugere) a celulelor bolnave de neoplasm(cancer), fapt ce permite regresia sau chiar remisia tumorii.
Potenţialul curativ al acestei substanţe este enorm, rezultate favorabile ştiinţific măsurabile pot fi observate deja la câteva săptămâni după începerea tratamentului. Este important de reţinut, că dicloracetatul de sodiu nu este un medicament şi nu poate fi brevetat drept medicament, fiind însă recent brevetat ca mod de tratament al cancerului în general.
Azi, datorită rezultatelor excepţional de promiţătoare, tratamentul cu dicloracetat de sodiu este disponibil şi la clinica Medicor Cancer Centre din Toronto/Canada, clinică ce oferă nu numai asistenţă medicală de specialitate, dar şi şanse de vindecare de peste 70% (www.medicorcancer.com).
Tratamentul cu dicloracetat de sodiu este relativ simplu, vi-l puteţi aplica şi singur!
Istorie
În 1930 un biochimist german, Otto Warburg, a descoperit faptul că celulele tumorale sunt rezultatul unor tulburări metabolice majore din celulele sănătoase. Potrivit lui, o tumoare trebuie să fie interpretată ca o perturbare în funcţionarea mitocondriilor. El a susţinut că celulele canceroase nu folosesc oxigenul pentru a produce energie, ci pentru a descompune glucoza.
În anul 1931 a primit Premiul Nobel pentru descoperirile sale în acest domeniu.
Warburg a subliniat faptul că există o legătură între nivelul scăzut al pH-ului în celulele canceroase şi progresia bolii, susţinând că nivelul mai ridicat al pH-ului înseamnă o concentraţie mai mare de oxigen, în timp ce pH-ul mai mic înseamnă o concentraţie mai mică. Dar, cu trecerea anilor, concluziile cercetătorului german au fost uitate, oamenii de ştiinţă fiind de părere că mitocondriile în celulele tumorale sunt ireversibil distruse.
În 2006, un cercetător canadian, Dr. Evanghelos Michelakis de la Universitatea din Alberta (Canada), a început să se intereseze, ce se întâmplă în cazul în care funcţionarea normală a mitocondriilor ar putea fi restaurată. A decis să folosească o substanţă deja cunoscută de peste 20 de ani, şi anume dicloracetatul de sodiu, substanţă folosită în tratamentul acidozei lactice.
În ianuarie 2007, o reputată revistă de specialitate “Cancer Cell” a publicat rezultatele studiului realizat de cercetătorii canadieni conduşi de Dr. Michelakis. Oamenii de ştiinţă au transplantat celule tumorale la şobolani. Timp de 3 săptămâni aceştia au fost trataţi cu dicloracetat de sodiu diluat în apă. După numai 3 săptămâni s-a dovedit faptul că progresul bolii a fost oprit, mitocondriile au fost reactivate, iar odată cu reactivarea lor, celulele şi-au recâştigat funcţia de apoptoză, funcţie blocată de neoplasm. Interesant de menţionat este faptul că, substanţa folosită a afectat numai celulelecanceroase! Dr. Dario Altieri, director al Centrului de Cancer de la Universitatea din Massachusetts Medical School a observat că în acest mod se poate obţine controlul asupra tumorii, oprind progresul acesteia, provocând regresia sau chiar remisia totală.
Cercetătorii de la Universitatea din Alberta (Canada), susţin că este posibil să se utilizeze dicloracetatul de sodiu ca un remediu pentru diferite forme de cancer, demonstrând că substanţa ajută regresia chiar şi în cazurile de tumori cerebrale. De remarcat faptul că, dicloracetatul de sodiu a fost utilizat cu succes şi înainte de către medici în tratamentul defectelor congenitale legate de metabolism.
În ciuda acestor rezultate deosebit de promiţătoare, companiile farmaceutice nu sunt interesate în efectuarea studiilor clinice. Aceasta deoarece dicloracetatul de sodiu este o substanţă chimică simplă şi ca atare, nu poate fi brevetată ca medicament. Prin urmare nu poate aduce profit industriei farmaceutice, ba mai mult, le poate strica „afacerea cancer” privându-i de multe miliarde.. Totuşi, cercetările echipei conduse de Prof.Dr. Michelakis continuă sub egida CIHR(Canadian Institutes for Health Research), CFI(Canadian Foundation for Innovation), programul Canada Research Chairs şi Alberta Heritage Foundation for Medical Research, momentan testele clinice de omologare aflându-se în faza a II-a. Acest lucru este posibil doar datorită finanţării din surse private.
Dozare
Doza zilnică de dicloracetat de sodiu este strict determinată de greutatea corporală (în kilograme) a pacientului. Doza variază când la tratament se adaugă cofeină, aceasta având un benefic rol catalitic.
Considerând dicloracetatul de sodiu ca o cheie care porneşte un motor, cofeina este pedala ce reglează turaţia motorului. Aşadar, prin reglemnetarea dozei de cofeină se poate reglementa intensitatea apoptozei.
Ceaiul – atât cel negru cât mai ales cel verde – este sursa de cofeină cea mai recomandabilă. Nu se recomandă consumul de cafea naturală deoarece acesta – spre deosebire de ceai – acidifică organismul.
Doza cea mai indicată pare a fi între 12 şi 25mg/kg/zi, cu excepţia cancerului cerebral, caz în care doza maximă nu trebuie să depăşească 12mg/kg/zi, iar administrarea cofeinei NU este recomandabilă.
Dacă se consumă cofeină în cadrul protocolului, tratamentul va începe cu o doză redusă: 12-15mg/kg/zi, fapt ce contribuie la prelungirea perioadei asimptomatice de administrare. În unele cazuri de succes, pacienţii au luat aproximativ 480 mg de cofeină/zi, care înseamnă aproximativ 10 ceşti de ceai negru (presupunând că o ceaşcă de ceai negru contine 40-45 mg de cofeină).
Doza zilnică poate fi divizată în 2 reprize.
Doza de dicloracetat de sodiu poate fi mai mare la pacienţii mai tineri, deoarece substanţa este mai bine metabolizată de organismele tinere.
Atenţie:În cazul în care se aplică doze mai mari, este posibil ca tumorile să se micşoreze foarte rapid, provocând sindromul de liză tumorală(TLS), ce poate fi periculos. Aceasta înseamnă că, apoptoza celulelor tumorale poate fi atât de rapidă, încât organismul nu poate să elimine produsele de dezintegrare a tumorii. La fel şi în situaţia în care chemoterapia este aplicată simultan. Mai mult decât atât, în cazul în care tumoarea este ataşată la un perete al unui organ (un plămân de exemplu), reducerea masei tumorale poate fi atât de rapidă, încât organismul nu este capabil să reabiliteze ţesutul lipsă, situaţie ce poate deveni periculoasă.
Deoarece tiamina(vitamina B1) reglează TLS, însă cofeina diminuează rezervele de tiamină ale corpului, se recomandă suplimentarea tiaminei cu cca. 750 mg pe zi. Durerile de cap sunt un semn precoce de deficit de tiamină.
Dacă este diagnosticat sindromul de liză tumorală, administrarea dicloracetatului de sodiu trebuie întreruptă temporar.
Suplimente recomandabile
- Vitamina B1 (tiamina) trebuie să fie administrată pentru amenţine rezervele normale de tiamină. Doza de vitamina B1 este stabilită între 500 mg şi 2500 mg în funcţie de intensitatea efectelor şi doza de cofeină. Doza cea mai potrivită pare a fi între 500 şi 1000 mg.
- Omega-3. (www.vergis.ro)
- Curcumin 95 (www.vergis.ro)
Efecte secundare
În cazul tratamentelor îndelungate sau în cazul administrării unor doze mari, dicloracetatul de sodiu poate provocaneuropatii reversibile. Simptomele se manifestă prin tremurături şi/sau amorţeli ale degetelor de la mâini şi/sau de la picioare. Pentru a diminua acest efect secundar, se administreazăsuplimentele menţionate mai sus şi se introduce o zi de pauză în protocolul săptămânal.
Alte efecte secundare posibile:
- Vertij, somnolenţă, oboseală (mai accentuate în cazul DCA + cofeină), slăbiciune, creşterea cantităţii de urină, umflare în zona gleznelor, greaţă, anxietate;
În cazul în care efectele adverse sunt prea puternice, doza de dicloracetat de sodiu trebuie redusă, sau tratamentul pauzat pentru câteva zile.
Unii pacienţi simt durere în zona tumorii în primele câteva zile de la începutul tratamentului. Acest lucru pare să arate că tratamentul este eficient.
Câteva sfaturi utile
Păstraţi dicloracetatul de sodiu în recipient închis (se oxidează!), iar recipientul se păstrează la loc întunecat şi răcoros. Împărţiţi doza zilnică în două porţii.
- Pentru dizolvare folosiţi apă sau ceai la temperatura camerei.
- Luaţi neapărat suplimentele recomandate, în special Vitamina B1 (tiamina).
- Dozajul este proporţional cu greutatea pacientului (atenţie: este vorba de miligrame/kg)! Exemplu: pacientul cântăreşte 70 kg, iar doza de dicloracetat de sodiu este stabilită la 12 mg/kg. Doza zilnică va fi: 70 x 12 = 840 mg, adică 0,840 grame pe zi.
- Doza de întreţinere este în general 10-13 mg/kg greutate corporală. Doza de întreţinere reprezintă doza ce trebuie administrată chiar şi după regresia(dispariţia) tumorii.
- Doza de studii clinice este de obicei, 25mg/kg greutate corporală.
- Poate fi luat şi pe stomacul gol sau în timpul mesei (cum doriţi).
- Corpul pacientului trebuie să aibă un pH preponderent alcalin. Se va evita zahărul: îndulciţi cu glucoză, miere de albine sau zaharină. De asemenea se vor evita alimentele care acidifică organismul.
- Dacă tratamentul este eficient şi analizele sunt bune (sau din ce în ce mai bune), NU GRĂBIŢI VINDECAREA: aveţi răbdare, progresaţi pas cu pas.
- Pentru a verifica efectul tratamentului, executaţi analizele de laborator – markeri tumorali, radiografie, computer-tomografie, mamografie, examen fizic, etc. – la fiecare 4 săptămâni.
Referinţe
http://www.thedcasite.com/Library/Dichloroacetate_induces_apoptosis_in_endometrial_cancer_cells.pdf
http://www.dca.med.ualberta.ca
http://www.nature.com/bjc/journal/v99/n7/full/6604554a.html
http://www.thedcasite.com
http://en.wikipedia.org/wiki/Dichloroacetic_acid
http://tumor-stop.com/5
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu