De la Marea Criză Economică din 1929, SUA a trecut printr-o serie de catastrofe financiare, dar a consemnat şi victorii. Modul în care americanii au răspuns acestor evenimente, cu regularizări şi deregularizări financiare, a cauzat o diviziune a maselor populare.
Două lucruri sunt totuşi clare astăzi. Cu o asemenea influenţă la nivel global, miza SUA este foarte ridicată, iar evenimentele din ultimele opt decenii au transformat lumea financiară în ceea ce este astăzi.
„Deregularizarea“ sistemului financiar se referă la o varietate de schimbări legislative care oferă instituţiilor financiare o mai mare libertate la nivel concurenţial. Dacă aceste schimbări sunt benefice sau dăunătoare economiei în ansamblu este încă un punct extins de dezbatere. Cea mai cunoscută formă de „deregularizare“ financiară din SUA a apărut în 1999 când Congresul a abrogat secţiuni din legea Glass-Steagall. Această lege, adoptată în 1933 în timpul Marii Crize, specifica faptul că o companie putea acţiona doar ca bancă comercială, bancă de investiţii sau companie de asigurări. O bancă comercială oferea servicii de depozitare şi creditare clienţilor, în timp ce o bancă de investiţii avea rolul de a vinde garanţii, de a face tranzacţii valutare şi de a asista firmele în procesele de fuziuni.
Abrogarea acestei legi a însemnat că firmele puteau cumula mai multe astfel de funcţii. Unul dintre principalele argumente aduse la abrogarea acestei legi a fost că ar limita efectele ciclurilor economice asupra firmelor individuale. Spre exemplu, este mai probabil ca oamenii să facă economii în timpul unei crize economice şi să investească în perioade de creştere. Această „deregularizare“ financiară însemna, teoretic, că firmele pot creşte în mărime şi pot face afaceri mai consistente. Această libertate a condus la formarea unor instituţii „prea mari pentru a se prăbuşi“, cum sunt numiţi astăzi giganţii financiari al căror eşec ar însemna un dezastru pentru economia globală.
Pe măsură ce economia SUA înaintează în această harababură creată de criza financiară, un lucru devine tot mai sigur: oamenii se contrazic în privinţa modului în care ar trebui abordate problemele economice ale naţiunii. Mulţi sunt partizani ai unui sistem bazat pe mai multe „regularizări financiare“, în timp ce alţii consideră că piaţa ar trebui să fie liberă de orice constrângeri.
Vedeţi în infograficul de mai jos cronologia „regularizărilor“ sistemului financiar american din ultimii 80 de ani.
Click pentru mărire
SURSA: Column Five
www.capital.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu