- O cercetare amplă, care a presupus scanări ale creierului, dezvăluie faptul că imaginea unui produs cu un design atractiv poate declanşa partea cerebelului motor care guvernează mişcarea mâinii. Instinctiv, încercăm să atingem lucrurile atractive. Frumuseţea efectiv ne mişcă, relatează NYTimes.com.
O revoluţie în ştiinţa design-ului este deja pe cale să se producă, şi, majoritatea oamenilor, inclusiv proiectanţii, nu sunt conştienţi de acest lucru.
Să luăm spre exemplu culoarea. Anul trecut, cercetătorii germani au descoperit cămotivaţia şi creativitatea sunt stimulate doar uitându-te la nuanţe de verde. Nu este greu de ghicit de ce: asociem culoarea verde cu o vegetaţie care conţine alimente,nuanţe care promit să ne hrănească.
Acest lucru ar putea explica într-o anumită măsură de ce, potrivit cercetărilor, vederea peisajelor la fereastră poate grăbi recuperarea pacienţilor în spitale, pot stimula procesul de învăţare în sălile de curs şi impulsiona productivitatea la locul de muncă.
În cadrul studiilor privind centrele telefonice, de exemplu, persoanele care puteau vedea exteriorul îşi îndeplineau sarcinile cu 6%-7% mai eficient decât cei care nu aveau această facilitate, generând o economie cu salariile de aproximativ 3000 de dolari pentru fiecare angajat.
În unele cazuri, acelaşi efect se poate produce şi cu o operă de artă murală fotografică sau chiar pictată, dacă prezintă sau nu o perspectivă reală a peisajelor din aer liber. Corporaţiile investesc masiv în încercarea de a înţelege ce anume îi stimulează pe angajaţi, şi se pare că puţină culoare şi o frescă ar fi răspunsul la această întrebare.
Geometria simplă determină revelaţii similare. Pentru mai bine de 2000 de ani, filozofi, matematicieni şi artişti s-au minunat de proprietăţile unice ale “dreptunghiului de aur”: scoate un pătrat dintr-un dreptunghi de aur, şi ceea ce rămâne este un alt dreptunghi de aur şi tot aşa mai departe, o spirală infinită.
Aşa-numitele proporţii magice (aproximativ 12X20) sunt obişnuite pentru forma cărţilor, televizoarelor şi cărţilor de credit, şi furnizează structura de bază pentru unele dintre cele mai iubite creaţii din istorie: faţadele Parthenonului şi Catedralei Notre Dame, chipul “Mona Lisa”, vioara Stradivarius şi iPod-ul original.
Experimentele care datează încă din secolul 19, au arătat în mod repetat că oamenii preferă întotdeauna imagini care au acele “proporţii magice”, însă nimeni nu ştie de ce.
Apoi, în 2009, un profesor de la Universitatea Duke a demonstrat că ochii noştri pot scana o imagine mai rapid, atunci când forma sa respectă proporţiile unui dreptunghi de aur. De exemplu, este aspectul ideal al unui paragraf dintr-un text, pentru a fi citit şi reţinut.
Această formă simplă stimulează abilitatea noastră de a percepe lumea, astfel că, fără să ne dăm seama, o folosim oriunde putem.
De asemenea, anumite tipare au o atractivitate universală. Fractalii naturali sau forme ale geometriei neregulate se întâlnesc practic peste tot în natură: pe liniile de coastă şi cursurile râurilor, în fulgi de zăpadă şi nervurile frunzelor, şi chiar în plămânii noştri.
În ultimii ani, fizicienii au descoperit că oamenii preferă în mod invariabil o anumită densitate matematică a fractalilor: nu prea groşi, nici prea rari. Teoria este aceea căacest tipar specific reiterează formele copacilor, în special ale salcâmilor, din savana africană, locul stocat în memoria noastră genetică ca leagăn al rasei umane. Pentru a parafraza un biolog, “frumuseţea se află în genele privitorului, iar casa este acolo unde este şi genomul”.
Revista “Life” l-a numit pe Jackson Pollock “cel mai mare pictor în viaţă din SUA” în 1949, atunci când crea pânze despre care ştie acum că erau conforme cu densitatea fractală optimă. Oare picturile lui Polloc au scos la lumină o imagine adânc îngropată în creierele noastre?
Oamenii răspund într-un mod atât de elocvent la acest tipar, încât le poate reduce nivelul stresului cu până la 60%, prin simpla privire a respectivului tipar. Un cercetător a calculat că, din moment ce americanii cheltuie 300 de miliarde pe an pentru a trata afecţiunile asociate cu stresul, beneficiile economice ale acestor forme, aplicate la scară largă, ar putea fi luate în calcul.
Nu ar trebui să fie nicio surpriză faptul că un design, un model, un proiect deosebit,adesea într-un mod extrem de subtil, poate avea asemenea efecte vizibile.
Ne gândim la un design deosebit ca la un produs al artei, nu al ştiinţei, un dar misterios care vinde de sus, şi nu ceva care rezultă în urma unui studiu informat. Însă, fiecare proiectant are cunoştinţe, raţionale sau intuitive, despre matematica atracţiei, despre mecanica afecţiunii, astfel încât toate modelele, de la case la telefoane mobile la birouri şi până la maşini, să arăte bine şi să producă o stare de bine.
Sursa: www.financiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu