Creierul uman este „masinaria” cea mai complexa a corpului uman, mai complexa si mai sofisticata decat cel mai performant computer. Iata cateva curiozitati despre creierul uman:
20. Creierul uman este mare…
…in cifre:
• 1,36: greutatea creierului in kilograme. Exista niste teorii conform carora creierul barbatului cantareste 1,4 kg, iar al femeii 1,26 kg;
• 4-6: numarul de minute in care creierul este capabil sa supravietuiasca fara oxigen;
• 8-10: numarul de secunde pe care un om le rezista inainte de a-si pierde cunostinta datorita unei scurgeri considerabile de sange;
• 10-23 watt: energia folosita de creier atunci cand suntem treji, suficienta pentru a aprinde un bec;
• 20: procentajul de oxigen si sange care curge prin corp spre creier;
• 1.000 pana la 10.000: numarul de sinapse pentru fiecare neuron din creier;
• 10: procentajul din creier pe care il folosim la capacitati maxime, dupa afirmatiile unor cercetatori. Teorie neatestata inca (!); de asemenea neuronii reprezinta doar 10 procente din totalul celulelor nervoase, restul fiind celulele gliale, cunoscute drept „asistente” ale neuronilor;
• 40%, respectiv 60%: procentul de materie cenusie, respectiv materie alba din creier;
• 100-200 miliarde: numarul de neuroni pe care ii are creierul uman;
• 302: numarul de neuroni intalniti la cel mai redus sistem nervos. Acesta este caracteristic viermelui plat cu o lungime de doar 2 mm (Caenorhabditis elegans);
• 100-200 milioane: numarul de neuroni intalniti la sobolan; cu un numar de neuroni de doar o mie de ori mai mic decat la om, dispune de o capacitate remarcabila de a invata potrivit unui studiu realizat de Dr. Jeff Stripling, de la Universitatea Arkansas.
19. Creierul nostru consuma energie
Creierul modern este o incovoiere de energie. Acest organ reprezinta aproximativ 2% din greutatea corporala, dar foloseste aproximativ 20% din oxigenul transportat de sange si 25% din glucoza care circula in fluxul nostru sanguin, conform Colegiului American de Neuropsihofarmacologie. Aceste necesitati energetice au starnit dezbateri intre antropologi despre ceea ce a alimentat evolutia creierelor mari inca de la inceputuri. Multi cercetatori considera carnea a fi responsabila pentru acest lucru bazandu-se pe dovezile de vanatoare ale stramosilor nostri. Dar carnea ar fi fost o sursa incerta de hrana, sustin alti oameni de stiinta. Un studiu din 2007 publicat in Dezbaterile Academiei Nationale de Stiinta a constatat ca cimpanzeii zilelor noastre stiu cum sa sape, in savana, pentru tuberculii bogati in calorii. Poate ca la fel au procedat si stramosii nostri, sporindu-si capitalul intelectual prin consumul de legume.
18. Cele mai multe dintre celulele creierului nostru nu sunt neuroni
Noua zecimi din celulele cerebrale sunt celulele gliale, care au rolul de sustinere a neuronilor, de hranire a acestora, de transmitere a influxului nervos, de digestie a resturilor neuronale. Din punct de vedere al numarului, celulele gliale se gasesc in organismul uman in raport de 10/1 fata de neuroni (celulele care se ocupa de gandire). De aceea, poate ca oamenii care au auzit ca doar 10% din celule creierului se ocupa de gandire si-au pus problema cultivarii celulelor gliale, intuieste Hammond. Insa acestea sunt celule cu totul diferite. Nu exista nicio posibilitate ca ele sa se transforme subit in neuroni, oferindu-ne mai multa putere de gandire.
17. 20% din sangele circulant e folosit de creier
Aproximativ 20% din debitul cardiac este utilizat de creier. Este un procent enorm, de aici putem deduce cantitatea mare de energie de care are nevoie creierul pentru a functiona!
16. „Ridurile” creierului ne fac inteligenti
Care e secretul oamenilor destepti? Raspunsul ar putea fi incretiturile denumite stiintific „circumvolutiuni”. Suprafata creierului omenesc este brazdata de fisuri adanci, rasucite, de santuri mai mici denumite sulci si de pliuri proeminente numite girusuri. Aceasta suprafata poarta numele de cortex cerebral si gazduieste aproximativ 100 de miliarde de neuroni sau celule nervoase. Suprafata pliata, serpuita permite creierului sa posede o suprafata mult mai mare decat daca ar fi neteda – si, prin urmare, o putere mai mare de procesare – in limitele stabilite de dimensiunea craniului. Maimutele prezinta diferite grade de convolutie ale creierelor la fel ca si alte creaturi inteligente precum elefantii. De fapt, cercetarile efectuate de catre neurologul Lori Marino de la Universitatea Emory au evidentiat faptul ca delfinii au circumvolutiuni chiar mai pronuntate decat oamenii.
15. Creierul este un club exclusivist
Intocmai ca angajatii unui club de noapte care trebuie sa arunce afara pe aceia care cauta scandal, un ansamblu de celule din sistemul sanguin al creierului, numit bariera hematoencefalica, permite accesul catorva molecule in creier. Capilarele care hranesc creierul sunt captusite cu celule strans legate, care controleaza strict trecerea substantelor (ioni, molecule) manifestand, astfel, o permeabilitate extrem de restrictiva. Proteine speciale din bariera asigura transportul nutrientilor si substantelor necesare catre creier. Doar elita trece dincolo. Bariera hematoencefalica protejeaza creierul, dar, de asemenea, poate respinge medicamentele destinate salvarii vietii. Medicii care incearca sa trateze tumori cerebrale, pot folosi medicamente pentru a deschide jonctiunile dintre celule, dar care lasa creierul, temporar, vulnerabil la infectii. Un nou mod de a „da pe furis” medicamente – peste aceasta bariera – ar putea fi nanotehnologia. Un studiu din 2009 publicat in revista Cancer Research a aratat ca nanoparticule special proiectate pot traversa bariera si se pot atasa la tesutul tumoral. In viitor, combinarea nanoparticulelor cu medicamentele chimioterapice, s-ar putea dovedi o modalitate de tintire a tumorilor.
14. Creierul incepe ca un tub
”Temelia” creierului se construieste de timpuriu. La trei saptamani dupa conceptie, un strat de celule embrionare numita placa neurala se pliaza si fuzioneaza in tubul neural. Acest tesut va deveni sistemul nervos central. Primii neuroni se formeaza in cea de-a patra saptamana de viata a fatului, iar din acest moment, ei se inmultesc cu o rata uimitoare: 250.000 pe minut. Tubul neural creste si se diferentiaza de-a lungul primului trimestru de sarcina. (Atunci cand celulele se diferentiaza, ele se specializeaza in diferite tesuturi necesare pentru a crea partile corpului). Abia in cel de-al doilea trimestru, incep sa se formeze celule gliale si neuronii, iar circumvolutiunile apar chiar mai tarziu (este interesant de stiut ca, pana in a sasea luna de gestatie, suprafata creierului este neteda). La 24 de saptamani, imagistica prin rezonanta magnetica prezinta doar cateva santuri care iau nastere in suprafata, altfel, neteda a creierului fatului, conform unui studiu din 2000, in revista Radiologie. Dupa debutul celui de-al treilea trimestru, in saptamana 26, circumvolutiunile se adancesc si creierul incepe sa semene mai mult cu cel al unui nou-nascut.
13. Creierul adolescentilor nu este pe deplin format
Studii RMN urmarind dezvoltarea cortexului prefrontal au aratat ca acesta trece printr-o dezvoltare dramatica in timpul adolescentei. Volumul materiei cenusii se mareste in copilarie si atinge un maxim in prima parte a adolescentei. In adolescenta exista un declin semnificativ in materia cenusie din cortexul prefrontal. Un studiu din 2005 publicat in revista Dezvoltarea copilului a evidentiat ca partile creierului responsabile pentru multitasking nu se maturizeaza pe deplin pana la implinirea varstei de 16 sau 17 de ani. Și studiul prezentat la Festivalul de Stiinta, in 2006, a aratat ca adolescentii au si o scuza neuronala pentru egocentrismul de care dau dovada. Atunci cand tinem seama de perspectiva altcuiva, analizam ca o atare actiune ii poate afecta si pe ceilalti, trebuie sa avem in vedere faptul ca este putin probabil ca adolescentii sa isi foloseasca, spre deosebire de adulti, cortexul medial prefrontal, o zona asociata cu empatia si sentimentul de vinovatie. Adolescentii invata empatia prin socializare, sunt de parere cercetatorii. S-a zis cu pedepsirea acestora pana la varsta de 20 de ani.
12. Creierul se modifica permanent
Ajuns la maturitate, creierul si-a pierdut toata capacitatea de a forma noi conexiuni neuronale. Aceasta capacitate, numita plasticitate, s-a crezut ca se definitiveaza la sugari si in copilarie. Acest lucru s-a dovedit a fi gresit. Au fost efectuate mai multe studii care arata ca soarecii adulti ar putea forma noi neuroni. Studii ulterioare au adus mai multe dovezi ca neuronii umani fac noi conexiuni la varsta adulta; intre timp, cercetari asupra meditatiei au aratat ca antrenamentul mental intens poate modifica atat structura, dar si functia creierului.
11. Invata sa-ti stimulezi creierul
Yokimura Nakamatsa, un inventator japonez, cu mai mult de 2000 de inventii, asculta simfonia a IX-a de Beethoven, inainte de a incepe un nou proiect; el activa astfel partea dreapta a creierului, folosind-o apoi pe cea stanga. Este indicat sa folosim ambele parti ale creierului in mod egal.
10. Femeile nu sunt de pe Venus pana la urma
Se zice ca creierul femeilor si cel al barbatilor sunt diferite. Hormonii influenteaza dezvoltarea creierului din viata intrauterina, iar acestia difera intre cele doua sexe. Pe langa hormoni, formarea ca individ si etaloanele culturale creeaza diferente intre creierul masculin si cel feminin. E adevarat ca hormonii masculini si feminini influenteaza dezvoltarea creierului in mod diferit, si studii de imagistica au identificat diferente la nivel cerebral in modul in care femeile si barbatii percep durererea, iau decizii sociale sau fac fata stresului. Masura in care aceste diferente sunt genetice fata de cele modelate prin experienta este necunoscuta. Dar in majoritatea cazurilor, creierul femeii si cel al barbatului (si puterea intelectuala) sunt similare.
9. Jocul memoriei
Noi conexiuni sunt create de fiecare data cand ne amintim ceva sau initiem un nou gand. Amintitrile cele mai puternice, cele mai intens din punct de vedere emotional sunt cele care realizeaza conexiuni intre amintiri, intamplari, persoane din trcut si arome, parfumuri. De aceea si dupa 20 de ani de ani veti tine minte cum mirosea persoana iubita prima oara cand ati intalnit-o sau cum mirosea ploaia in copilarie. Procesul se numeste memorie involuntara.
8. Creierul nu poate simti durerea
Desi el reprezinta centrul de perceptie si interpretare a durerii, totusi materia nervoasa propriu-zisa nu prezinta receptori pentru durere. Va ganditi probabil: atunci cum ne doare capul? Sau de ce apar la un moment dat acele dureri insuportabile cand exista o tumora cerebrala care creste si apasa pe materia nervoasa? Aceste dureri apartin tesuturilor adiacente materiei nervoase, ele fiind inclusiv de natura vasculara (cand creste tensiunea intracraniana ne doare capul).
7. Cu cat avem un IQ mai mare, cu atat visam mai mult
Avand in vedere explicatia de la subpunctul 2 devine logica aceasta concluzie. Cu cat creierul nostru reuseste sa acumuleze si sa proceseze mai multa informatie, cu atat are mai multa nevoie de a amortizeaza excesele, pe care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza ori elibereaza sub forma de vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevar, astfel ca dimineata, daca va ganditi la ce ati visat, puteti deduce unde sunt punctele de tensiune in subconstientul vostru, puncte ce va pot afecta viata, avand puterea de a le estoma si in mod constient.
6. Neuronii sunt regenerabili si continua sa creasca toata viata
De mai bine de o suta de ani s-a considerat ca neuronii nu se regenereaza. Ulterior, prin studii recente s-a ajuns la concluzia ca marea majoritate a neuronilor cresc si se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copilul mic trebuie sa aiba tot felul de activitati care sa ii puna la treaba atat capacitatile intelectuale, cat si motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesita o coordonare mai intensa, nu doar alergare). Ulterior alte studii au scos in evidenta ca unii neuroni se regenereaza chiar la 2 saptamani. Acest fapt s-a aflat in incercarea de a explica functia olfactiva (mirosul). La anumite mirosuri foarte puternice sau care contin noxe toxice neuronii olfactivi, o buna parte din ei, mor. La cateva astfel de intamplari, daca nu s-ar regenera, ar trebui sa fie distrusi toti si noi sa ramanem fara miros. Insa acest lucru nu se intampla, pentru ca la doua saptamani neuronii olfactivi se regenreaza, mentinandu-ne functia olfactiva in bune conditii. Totodata alti neuroni din creier se regenereaza, unii insa cu o rata foarte lenta, de exemplu de 30 de ani. Astfel, daca moartea unui astfel de neuron s-a produs la 40 de ani, teoretic regenerarea lui ar trebui sa fie finalizata undeva la 70 de ani, insa la aceasta din urma varsta este mai putin probabil datorita proceselor de senescenta (imbatranire) care intervin. Si regenerarea neuronala ramane inca neelucidata complet. S-a mai descoperit de asemenea ca axonii neuronilor cu mielina se regenereaza doar daca in continuitatea lor se afla tot teaca de mielina. Mai clar exprimat, dam un exemplu: neuronii cu mielina intra in structura nervilor membrelor. Daca un om intr-un accident isi taie mana, el se poate duce rapid la spital si mana i se pune la loc. Axonul neuronal din mana taiata (neuronul arata ca un copacel, coroana e corpul neuronal, de obicei se afla in creier, trunchiul e axonul si poate fi foarte lung, chiar un metru, iar radacinile butonii terminali unde se fac sinapse) ar trebui sa moara, insa restul axonal din bratul care a ramas legat de corp isi trimite prelungirea in continuare prin teaca de mielina care ii creaza un mediu favorabil cresterii, astfel se regenereaza.
5. Creierul, mai activ in somn decat ziua
Desi initial se credea ca cel mai activ este creierul in starea de veghe, cand omul este treaz, studiile electrice (electroencefalograma) au aratat ca de fapt creierul este mai activ noaptea, in timpul somnului.
Creierul emite mai multe tipuri de unde care se pot inregistra pe electroencefalograma (EEG). In timpul somnului au loc procese extraordinar de importante pentru sanatatea noastra fizica si psihica:
• Se refac depozitele energetice ale tuturor celulelor, inclusiv ale neuronilor;
• Se refac depozitele de mediatori in sistemul nervos central si periferic (pot fi prevenite dementele? Ca boala Alzheimer de exemplu);
• Se regenereaza celule afectate sau tesuturi;
• Au loc cele mai importante momente ale cognitiei, este direct imbunatatita memoria de lunga durata! Aici facem o paranteza, stiati ca de fapt este mai bine sa inveti inainte de culcare, pentru ca in timpul somnului creierul sistematizeaza mult mai bine informatia si o retii pe termen lung?
• Se reface echilibrul endocrin, al glandelor sexuale, digestive si asa mai departe;
• Se „relaxeaza” inima si vasele isi refac tonusul;
• Se secreta hormoni in creier si glandele endocrine din creier, in special epifiza, care raspund de zona emotionala – dar este necesar sa nu existe stimul luminos si stimulul auditiv sa fie cat mai mult redus. De aceea este indicat sa dormiti in liniste cu ochelari de noapte.
• REM – somnul cu vise, are etape scurte care isi intensifica repetitiile spre dimineata. Somnul are efect de descarcare emotionala, reface starea psihica, alunga stresul psihic si starile tensionale, combate depresia si alte tulburari de personalitate;
• In timpul somnului se reduce stresul de peste zi, somnul fiind un important mecanism antistres;
• Se reface imunitatea si asa mai departe.
• Prin somn aducem un plus preventiei pentru demente.
4. Creierul are o capacitate socanta de stocare a informatiei
Conform studiilor si masuratorilor de specialitate, creierul uman are o capacitate de stocare a informatiei cam de 5 ori mai mare decat toata enciclopedia britanica. Este o capacitate fantastica, asadar nu va sfiiti sa invatati si sa incercati sa retineti orice! S-ar putea ca viata sa nu fie suficienta pentru cat de multe puteti invata
3. Deshidratarea, creierul si durerile de cap
De cate ori ati luat pastile la durerile obisnuite de cap? Stiati ca daca luati o pauza, beti doua pahare de apa si va plimbati putin, durerea de cap dispare in aproximativ jumatate de ora? Aceasta pentru ca cele mai multe dureri de cap obisnuite apar prin deshidratare si afectarea presiunii sangelui in vasele creierului. Putin sport si o foarte buna hidratare te scapa de durerile de cap. Un alt mecanism ar fi actul sexual!
2. Partea stanga a creierului
Este aceea care produce gandirea abstracta, analitica, calculata si „obiectiva”, care se concentreaza pe detalii si este utilizata, de exemplu, de catre ingineri.
1. Partea dreapta a creierului
Este asociata cu intuitia, gandirea imaginativa, metaforica, „subiectiva”, care se concentreaza pe ansamblul lucrurilor si este utilizata, in general, de catre artisti, muzicieni, inventatori etc.
Sursa: caplimpede.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu