Lupinul – alterntivă la soia şi “armă” împotriva diabezităţii

Pentru cei mai mulţi dintre locuitorii satului românesc lupinul nu este nimic mai mult decât o plantă decorativă, căreia îi fac loc prin grădina ca să “arate frumos”. Pentru specialiştii în agronomie şi nutriţie din universităţile europene, el reprezintă mult mai mult.

Boabele de lupin dulce conţin un nivel de proteine comparabil cu cele de soia, proteine (β-conglutine)având totodată un potenţial semnificativ în combaterea complexului diabet-obezitate (sau diabezitate cum a mai început să fie numit în literatura de popularizare) fapt care susţine industrializarea acestei plante atât pentru producţia de nutreţ destinat animalelor cât şi pentru hrana oamenilor.

În ultimii 20 de ani numeroase proiecte de cercetare menite să studieze utilizarea boabelor de lupin ca substitut pentru cele de soia în producţia de nutreţ s-au transformat în exploatări extinse – Australia (la nivel global) şi Germania (la nivel UE), fiind campioane în acest domeniu – lupinul şi soia ajungând să fie cultivate alternativ.

Tot în ultimii 20 de ani odată cu consolidarea segmentului de piaţă al produselor fără gluten dar şi modei vegan în alimentaţia sănătoasă boabele de lupin dulce au început să substituie soia şi în hrana umană (paste, făină, tofu, etc) extinzând prin aceasta utilizările alimentare cunoscute încă din antichitate.

În special pe această a doua direcţie de exploatare – hrana sănătoasă – lupinul dulce poate reprezenta pentru deţinătorii de suprafeţe mici dedicate agriculturii bio/organice o soluţie care să aducă venituri substanţiale.

Deşi studii recente sugereză existenţa unui potenţial alergogen al produselor alimentare obţinute din boabe de lupin acestea îşi fac loc tot mai mult pe rafturile magazinelor sau raioanelor specializate, volumul în creştere a vânzărilor indicând totuşi că doar un procent foarte mic de consumatori ar putea fi afectaţi.

Un kilogram de faină din boabe de lupin dulce poate ajunge la raft să coste 6 USD (4,47 euro, 19,6 RON) cu o cincime mai mult decât preţul unui kilogram de făină de grâu “organic”.

Sursa: www.agrointel.ro