NASA a făcut o descoperire epocală

NASA a făcut un anunţ care, după propriile cuvinte, va schimba manualele de ştiinţă şi astronomie din toată lumea. Astfel, cu ajutorul a doi sateliţi identici, Agenţia Spaţială Americană a descoperit că în jurul Pământului mai există un inel de radiaţie, pe lângă cele două care fac parte din inelul de radiaţii Van Allen.

În 1958, profesorul James Van Allen de la Universitatea Iowa a confirmat existenţa acestei centuri de radiaţii, cu ajutorul misiunilor Explorer 1 şi Explorer 3.Pentru a le studia, NASA a trimis sondele Van Allen. Acestea au fost lansate pe 30 august 2012, iar misiunea principală trebuie să ţină doi ani. Mai mulţi cercetători au cerut NASA să pornească Telescopul REPT (Relativistic Electron Proton Telescope), la doar trei zile după lansarea misiunii, pentru ca cercetarea să se intersecteze cu cea a misiunii SAMPEX (Solar, Anomalous and Magnetospheric Particle Observer), care urma să fie oprită şi să reintre în atmosfera Pământului.

Decizia a fost inspirată. După ce au pornit REPT, activitatea solară a trimis energie către Pământ, care a făcut ca centura de radiaţii să se “umfle”. Observaţiile au arătat că centura de radiaţii se tot umfla. Apoi, spune NASA, s-a întâmplat ceva la care nimeni nu se aştepta: particulele s-au aşezat într-o nouă configuraţie, care au format o a treia centură de radiaţii. Un lucru ştiut din 1958 s-a schimbat odată cu aceste descoperiri: nu există doar două centuri.

“Ne-am întrebat dacă e ceva greşit cu instrumentele noastre. Am verificat totul, dar era în regulă. A treia centură a persistat în mod frumos, zi după zi, săptămână după săptămână, pentru patru săptămâni”, au declarat cei de la NASA.

Descoperirea este cu atât mai importantă, cu cât până acum, de la găsirea teoretică a centurilor de radiaţii, toate misiunile au observat doar părţi din acestea. SAMPEX a studiat centurile din partea inferioară, dar modificarea lor dinamică a rămas încă un mister. Furtuni similare pe suprafaţa Soarelui au cauzat efecte total diferite asupra centurilor, iar uneori nu au avut niciun efect. Acum, cu ajutorul celor două sonde Van Allen, cercetătorii vor avea ocazia să studieze mai bine aceste fenomene.

“Putem să oferim aceste descoperiri cercetătorilor teoretici care studiază ceea ce se întâmplă cu aceste centuri. Natura ne prezintă aceste evenimente. A treia centură este acolo, e un fapt. Acum putem să începem să explicăm de ce se întâmplă acest lucru. De ce a treia centură a persistat pentru 4 săptămâni? De ce se schimbă? Aceste informaţii ne învaţă multe despre spaţiu”, a declarat un reprezentant NASA.

Centurile de radiaţii sunt la o altitudine de 1.000 – 6.000 de kilometri şi se ştie faptul că particulele cuprinse în interiorul lor vin de la vântul solar şi de la razele cosmice. Cele două centuri cunoscute până acum erau formate din electroni (centura exterioară) şi o combinaţie de protoni şi electroni (centura interioară). Centura de radiaţii poate fi un loc dificil pentru sateliţi, care trebuie să-şi protejeze instrumentele dacă orbita lor este în interiorul centurilor Van Allen.

Sursa: www.2012en.ro/