Foto: EPA
|
După cum mi-a relatat în 1999 Milovan Drecun, pentru el, corespondent militar, începerea bombardării Iugoslaviei nu a fost ceva neaşteptat. În prezent, el este deputat în Parlamentul sârb, conduce Comisia pentru Kosovo şi Metohia.
Vocea Rusiei: A fost lovitura cu rachete asupra Ambasadei Chinei în Belgrad „o greşeală fatală” a piloţilor şi strategilor de la Pentagon?
Milovan Drecun: Judecând după explicaţiile Pentagonului, lovitura cu rachete asupra Ambasadei Chinei din Belgrad a fost efectuată din greşeală. Chipurile, Statul Major avea hărţile vechi ale oraşului Belgrad, după care s-a planificat această operaţiune. Însă pe hărţile vechi nu putea să se afle acest obiectiv. În plus, în noul Belgrad atunci nu se aflau nici obiective militare, nici tehnică militară, nici secţii de poliţie. Şi eu consider că Ambasada Chinei a fost aleasă dinainte şi în anumite scopuri. A fost un avertisment special la adresa chinezilor, o acţiune planificată, care a avut drept scop demonstrarea puterii NATO şi SUA. Sensul ei poate fi înţeles în felul următor: conducerea chineză nu trebuie să se amestece şi să-i apere pe sârbi. Şi cel mai probabil, această operaţiune a fost aprobată la cel mai înalt nivel la Washington.
Vocea Rusiei: Cât timp a fost pregătit la Bruxelles şi Washington războiul aerian împotriva Serbiei şi Muntenegrului?
Milovan Drecun: Ţintele aeriene ale NATO au fost stabilite la negocierile de la Rambouillet de la începutul anului 1999. Atunci, Madeleine Albright a încercat să impună semnarea documentului de trecere a Kosovo sub controlul NATO. Belgradul trebuia să retragă din Kosovo armata şi poliţia şi să ofere albanezilor dreptul să administreze singuri provincia. Apoi, ei urmau să desfăşoare un referendum cu privire la ieşirea din componenţa Serbiei şi proclamarea sa ca stat suveran.
Însă La Rambouillet, delegaţia iugoslavă a refuzat să semneze acest document. Atunci au început să bombardeze pentru a scoate cât mai repede armata noastră din funcţiune, îndeosebi în Kosovo şi Metohia. După aceea, cu ajutorul albanezilor şi Armatei Eliberatoare a Kosovo (AEK) au planificat să intre în Kosovo dinspre Macedonia şi să ia provincia sub control. S-au străduit să nimicească câţi mai mulţi soldaţi şi ofiţeri de-ai noştri, de aceea au folosit bombe cu dispersie, uraniu sărăcit. Însă NATO nu şi-a atins scopul. Tehnica militară a rămas, pierderile umane au fost minime, iar AEK nu a putut să intre pe teritoriul nostru dinspre Albania. Atunci când noi am aplicat o lovitură puternică asupra teroriştilor albanezi, NATO a început negocierile cu Miloşevici. Atunci, în Belgrad au venit Ahtisaari şi Cernomârdin.
Vocea Rusiei: Ce a reprezentat personal pentru dumneavoastră această agresiune a NATO împotriva ţării cu care a intrat în război aproape întreaga Europă şi SUA?
Milovan Drecun: În ce mă priveşte pe mine şi familia mea, avem o rană mare în suflet. Aliaţii noştri din Al Doilea Război Mondial, cu care am luptat împreună împotriva lui Hitler, au bombardat Serbia doar pentru că şi-a apărat teritoriul, suveranitatea, a luptat împotriva terorismului. Iar SUA, una dintre cele mai puternice ţări din lume, care combate terorismul din întreaga lume, de această dată a sprijinit tocmai terorismul. Suntem dezamăgiţi de SUA, de NATO şi de UE. Am fost bombardaţi fără aprobarea ONU. Serbia a fost o victimă. Eu consider că este vorba despre o crimă, care nu poate fi justificată şi uitată.
Sursa: http://romanian.ruvr.ru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu