Cutremurele încurcă calculele savanţilor

Foto: RIA Novosti

Din cauza cutremurelor puternice, se deplasează solul de sub staţiile terestre ale sistemelor de navigaţie prin satelit, GPS şi GLONASS. Erorile care apar în timpul stabilirii coordonatelor pot duce la consecinţe negative, afirmă geofizicianul australian din Canberra, Paul Tregoning, cu un grup de colegi.

Savanţii au cercetat datele referitoare la 15 cutremure puternice (cu magnitudinea de circa 8) care s-au produs după anul 2000. Ei au constatat că la o distanţă chiar şi de 1.000 de kilometri de epicentru, scoarţa terestră s-a deplasat cu câţiva milimetri. Acest lucru nu are importanţă pentru sistemele de navigaţie pentru uz civil, însă în cazul unor calcule precise este deosebit de mult.

Cutremurele deplasează scoarţa terestră şi pe verticală. Sateliţii GPS şi GLONASS stabilesc nu numai coordonatele, ci şi înălţimile. Prin urmare, navigatorul va afişa informaţii incorecte în legătură cu nivelul Oceanului Mondial şi viteza de ridicare a nivelului lui. Utilizând această cifră la calcule, pot fi trase unele concluzii incorecte legate de încălzirea globală.

Savanţii australieni au propus să se ţină cont de deformaţiile de pe urma cutremurelor. Evgheni Rogojin, directorul adjunct al Institutului de Fizică a Pământului, este de acord cu aceste propuneri.

„Cutremurele puternice schimbă substanţial suprafaţa Pământului. Cred că trebuie să trebuie să corectăm datele în funcţie de cutremurele care s-au produs după instalarea sistemelor GPS şi GLONASS”.

Această problemă este rezolvată parţial. Andrei Ionin, membru al Academiei Ruse de Cosmonautică, relatează: „Cutremurele puternice schimbă câmpul de gravitaţie al Pământului şi prin aceasta denaturează prognozele deplasării sateliţilor într-o perioadă de 24 de ore. În funcţie de staţiile de corecţie construite pentru sistemele GPS şi GLONASS, care compară deplasarea sateliţilor cu un model de calcul, aceste erori sunt corectate ziua următoare”.

Cu toate acestea, această problemă este actuală pentru cercetătorii care monitorizează schimbările milimetrice ale scoarţei terestre. Andrei Ionin consideră că ea trebuie să fie rezolvată, în primul rând, de matematicieni. Modelele matematice ale diferitelor sisteme de navigaţie se deosebesc, iar hărţile de navigaţie legate de Sistemul Terestru Internaţional de estimare (International Terestrial Reference Frame, ITRF), sunt aceleaşi.

Următorul pas ar putea fi dezvoltarea ideii australienilor: corectarea sistemului de calcul, în funcţie de consecinţele cutremurelor puternice. Acest lucru este necesar deoarece în timpul cutremurelor, în epicentru solul se deplasează semnificativ. Pe 24 mai, după cutremurul din Marea Ohotsk, harta nordului Sahalinului a devenit cu 8 metri „incorectă”. Iar în 1988, în timpul cutremurului devastator din Spitak (Armenia), nivelul acelei zone a coborât cu peste 2 metri.

Sursa: http://romanian.ruvr.ru