KRISHNA – Marele avatar şi învăţător divin (III)

KRISHNA îi explică lui Uddhava sistemul yoga

Uddhava a spus: „Dragul meu KRISHNA, învăţaţii înţelepţi care explică VEDA-ele, recomandă diverse procedee pentru desăvârşirea vieţii. Având în vedere toate aceste puncte de vedere diferite, te rog, Doamne, spune-mi dacă sunt la fel de importante toate aceste procedee, sau dacă unul dintre ele este suprem.
Doamne, mi-ai explicat foarte clar procesul serviciului devoţional pur, prin care un adorator îndepărtează din viaţa lui toate ataşamentele de lumea materială, ceea ce îi permite să-şi fixeze mintea asupra Ta.”

Domnul a spus: „Sub influenţa timpului, sunetul transcendent al cunoaşterii vedice s-a pierdut în momentul disoluţiei. De aceea, când a avut loc creaţia următoare, i-am transmis cunoaşterea vedică lui BRAHMA, pentru că Eu Însumi reprezint principiile religioase enunţate în VEDA-e.
BRAHMA i-a transmis cunoaşterea vedică celui mai mare fiu al său, MANU, şi cei şapte mari înţelepţi conduşi de BHRIGU MUNI au primit apoi această cunoaştere de la MANU.
Strămoşii conduşi de BHRIGU MUNI şi alţi fii ai lui BRAHMA au avut mulţi copii şi urmaşi, care şi-au asumat diferite forme ca zei, demoni, fiinţe umane, GUHYAKA-şi, SIDDHA-şi, GANDHARVA-şi, VIDYADHARA-şi, CARANA-şi, KINDEVA-şi, KINNARA-şi, NAGA-şi, KIMPURUSA-şi aşa mai departe. Toate speciile universului, împreună cu conducătorii lor, au apărut având naturi şi dorinţe diferite generate de cele trei tendinţe ale naturi materiale. De aceea, datorită caracteristicilor diferite ale entităţilor vii din Univers, există multe tipuri de ritualuri vedice, MANTRA-e şi rezultate ce sunt obţinute prin practicarea lor.
Astfel, datorită marii varietăţi de dorinţe şi naturi ale fiinţelor umane, există multe filosofii teiste diferite despre viaţă, care sunt transmise prin tradiţie, obiceiuri şi succesiunea discipolilor. Există şi unii învăţători care susţin în mod direct punctul de vedere ateu.
Inteligenţa fiinţelor umane este fermecată de puterea Mea iluzorie şi astfel, conform activităţilor şi capriciilor lor, ei vorbesc în nenumărate moduri despre ceea ce este bun pentru oameni.
Unii spun că oamenii vor fi fericiţi realizând activităţi religioase pioase. Alţii spun că fericirea este atinsă prin faimă, satisfacerea simţurilor, corectitudine, autocontrol, pace, urmărirea propriilor interese, influenţă politică, opulenţă, renunţare, sacrificiu, penitenţă, fapte caritabile, legăminte solemne, îndeplinirea îndatoririlor sau o disciplină strictă. Fiecare metodă îşi are oponenţii săi.
Toţi cei pe care i-am menţionat mai sus obţin fructe temporare din munca lor materială. Într-adevăr, situaţia mizerabilă şi inconsistentă pe care o urmăresc va fi sursa nefericirii viitoare şi are la bază ignoranţa. Chiar şi dacă se bucură de fructele muncii lor, asemenea persoane nu contenesc să se lamenteze.
Înţeleptule Uddhava, cei care îşi fixează conştiinţa asupra Mea, renunţând la toate dorinţele materiale, împărtăşesc împreună cu Mine o fericire care nu poate fi trăită de cei care urmăresc satisfacerea simţurilor.
Cel care nu-şi doreşte nimic din această lume, care a atins pacea prin controlul simţurilor, a cărui conştiinţă este egală în orice situaţie şi a cărui minte este pe deplin satisfăcută cu Mine, găseşte numai fericire oriunde ar merge.

Cel care şi-a fixat conştiinţa asupra Mea nu-şi doreşte nici poziţia, nici palatul lui BRAHMA sau INDRA, nici vreun imperiu de pe pământ, nici suveranitate în sistemele planetare inferioare, nici perfecţiunea în cele opt ramuri ale sistemului yoga, nici eliberarea de naştere şi moarte. O asemenea fiinţă mă doreşte numai pe Mine.
Dragul Meu Uddhava, nici BRAHMA, nici SHIVA, nici SHANKARSANA, nici zeiţa norocului, nici Eu Însumi nu-Mi sunt atât de dragi cât Îmi eşti tu.
Cu praful de pe picioarele de lotus ale adoratorilor mei doresc să purific lumile materiale, care se află în Mine. Astfel, Eu urmez mereu paşii adoratorilor mei puri, care sunt liberi de orice dorinţe personale, răpiţi în contemplarea jocului Meu, împăcaţi, fără nici un sentiment de duşmănie şi care au o atitudine egală pretutindeni. Cei care nu au nicio dorinţă de satisfacere personală, a căror minte este mereu fixată asupra Mea, care sunt împăcaţi, lipsiţi de un fals ego şi compasivi faţă de toate fiinţele vii, şi a căror conştiinţă nu este niciodată atrasă de posibilităţile de satisfacere a simţurilor – asemenea fiinţe se bucură în Mine de o fericire care nu poate fi cunoscută sau atinsă de cei cărora le lipseşte o asemenea detaşare de lumea materială.
Dacă adoratorul Meu nu şi-a cucerit pe deplin simţurile, el poate fi hărţuit de dorinţe materiale, dar datorită devoţiunii lui neclintite faţă de Mine, el nu va fi înfrânt de satisfacerea simţurilor.
Dragul Meu Uddhava, aşa cum flăcările focului transformă lemnul în cenuşă, la fel şi devoţiunea faţă de Mine arde complet păcatele comise de adoratorii Mei.
Actul devoţional pur realizat de adoratorii Mei faţă de Mine Mă determină să Mă manifest lor. Eu nu pot fi astfel invocat de cei angrenaţi în yoga mistică, filosofia SAMKHYA, acţiuni pioase, studiul VEDA-elor, austerităţi sau renunţare.
Numai prin practicarea actului devoţional pur, cu o credinţă deplină în Mine, poate cineva să Mă obţină pe Mine, Domnul. Eu le sunt drag adoratorilor Mei, care fac din Mine scopul devoţiunii lor pline de iubire. Angrenându-se într-o asemenea acţiune devoţională pură, chiar şi mâncătorii de câini se pot purifica de consecinţele naşterii lor într-o condiţie inferioară.
Nici activităţile religioase pline de sinceritate şi compasiune, nici cunoaşterea obţinută cu mare trudă nu pot purifica de deplin conştiinţa omului dacă ele sunt lipsite de devoţiunea plină de iubire faţă de Mine.
Dacă nu te înfiori, cum ţi se poate topi inima? Şi dacă nu se topeşte, cum pot curge lacrimi de iubire din ochii tăi? Dacă cineva nu plânge de fericire spirituală, cum poate cineva să Îl adore, plin de iubire pe Domnul? Şi fără asemenea serviciu, cum poate fi purificată conştiinţa?
Un adorator a cărui voce tremură uneori de emoţie, a cărui inimă se topeşte de iubire, care plânge într-una şi uneori râde, care se simte ruşinat şi se lamentează cu glas tare şi apoi dansează – un adorator astfel stabilit în adorarea Mea plină de iubire purifică întregul Univers.
Aşa cum aurul, când este topit în foc, este curăţat de impurităţile sale şi îşi recapătă strălucirea, aşa şi sufletul, absorbit în focul lui BHAKTI, este purificat de orice pată datorată consecinţelor acţiunilor sale anterioare şi revine la condiţia sa iniţială de adorator al Meu în lumea spirituală.
Când un ochi bolnav este tratat cu un unguent tămăduitor, el îşi recapătă treptat puterea de a vedea. În mod analogic, pe măsură ce o entitate vie conştientă este curăţată de impurităţile materiale, auzind relatări ale unor poveşti pioase despre gloria Mea, îşi recapătă treptat abilitatea de a Mă vedea pe Mine, Adevărul Absolut, în forma Mea spirituală subtilă. Mintea celui care meditează asupra obiectelor satisfacerii senzoriale este în mod cert atrasă de asemenea obiecte, însă mintea celui care îşi aminteşte constant de Mine, este absorbită în Mine.
De aceea, adoratorul trebuie să îşi sublimeze toate tendinţele care îl împing către urmărirea ascensiunii materiale, care sunt precum creaţiile mentale ireale ale unui vis, şi ar trebui să-şi orienteze cu totul mintea către Mine. Gândindu-se constant la Mine, el este purificat.
Fiind conştient de Sinele etern, el trebuie să renunţe la asocierea cu femeile şi cei intim asociaţi cu femeile. Rămânând fără teamă într-un loc solitar, el trebuie să-şi focalizeze mintea asupra Mea cu mare atenţie.
Dintre toate tipurile de suferinţă şi înlănţuire ce apar din felurite ataşamente, niciunul nu este mai mare decât suferinţa şi înlănţuirea care apar datorită ataşamentului faţă de femei şi a contactului cu cei ataşaţi de femei.”

 

Uddhava a spus: „Dragul meu KRISHNA cu ochi de lotus, prin ce proces ar trebui cineva care doreşte eliberarea să mediteze asupra Ta, ce natură specifică ar trebui să aibă meditaţia sa, şi asupra cărei forme ar trebui el să mediteze? Fii te rog bun şi explică-mi mai multe despre meditaţie.”

Domnul a spus: „Aşezat pe un loc drept, nici prea sus, nici prea jos, păstrându-şi trupul drept şi totuşi confortabil, plasându-şi mâinile în poală şi focalizându-şi ochii uşor întredeschişi asupra vârfului nasului, adoratorul ar trebui să-şi purifice căile respiratorii practicând exerciţiile de respiraţie PURAKA, KUMBHAKA şi RECHAKA, şi apoi ar trebui să inverseze aceste proceduri. Controlându-şi pe deplin simţurile, el poate practica astfel PRANAYAMA pas cu pas.
Începând cu MULADHARA CHAKRA, el trebuie să deplaseze suflul vieţii (PRANA) în mod continuu în sus precum fibrele din tulpina lotusului, până ce ajunge la inimă, unde este situată silaba sacră AUM, al cărei sunet subtil este asemănător unui clopoţel. Adoratorul ar trebui să continue să înalţe silaba sacră în sus pe distanţa a doisprezece ANGULA, şi acolo OMKARA ar trebui să fie unită cu cele cincisprezece vibraţii produse de ANUSVARA. Fiind focalizat în OMKARA, el ar trebui să practice cu atenţie sistemul PRANAYAMA de zece ori la fiecare răsărit de soare, la amiază şi la apusul soarelui. Astfel, după o lună el va obţine controlul deplin asupra suflului vieţii.
Menţinându-şi ochii pe jumătate închişi şi fixaţi asupra vârfului nasului, fiind însufleţit şi alert, adoratorul trebuie să mediteze asupra florii de lotus care se află în inimă. Acest lotus are opt petale şi este situat în vârful unei tulpini drepte. El ar trebui să mediteze asupra Soarelui, Lunii şi focului, plasându-le pe rând în fiecare petală. Vizualizând forma Mea transcendentă în foc, adoratorul ar trebui să mediteze asupra ei ca fiind scopul meditaţiei. Acea formă este perfect proporţionată, binevoitoare şi veselă. Ea aer braţe lungi şi frumoase, un gât frumos şi fermecător, o frunte minunată, un zâmbet pur şi luminos, cercei ascuţiţi agăţaţi de două urechi încântătoare. Acea formă spirituală are culoarea unui nor de ploaie întunecat şi este înveşmântată în mătase galben-aurie. Pieptul acelei forme este sediul lui SRIVATSA şi al zeiţei norocului [LAKSHMI, soţia lui VISHNU], şi acea formă poartă de asemenea scoica, discul, ghioaga, floarea de lotus şi o ghirlandă de flori de lotus. Cele două picioare strălucitoare de lotus au brăţări şi clopoţei în jurul gleznelor, iar pe cap poartă o coroană strălucitoare în care este încrustată nestemata KAUSTUBHA. În jurul brâului poartă o centură aurie, iar braţele sunt împodobite cu brăţări preţioase. Toate membrele acelei forme minunate atrag inima, iar chipul ei este înfrumuseţat de privirea plină de compasiune. Retrăgându-şi simţurile de la obiectele simţurilor, adoratorul trebuie să fie serios şi stăpân pe sine şi trebuie să-şi folosească inteligenţa pentru a-şi fixa mintea cu putere asupra membrelor corpului meu transcendent. Astfel el trebuie să mediteze asupra delicatei Mele forme transcendentale.
El trebuie apoi să-şi retragă conştiinţa de la toate membrele acelui trup transcendent şi să mediteze numai asupra chipului zâmbitor al Domnului. Fiind stabilit în meditaţia asupra chipului Domnului, el trebuie apoi să-şi retragă conştiinţa şi să o fixeze asupra cerului. Apoi, renunţând la această meditaţie, el trebuie să devină ferm stabilit în Mine şi să renunţe cu totul la procesul meditaţiei.
Cel care şi-a fixat complet mintea asupra Mea ar trebui să mă vadă pe Mine în sufletul lui şi să vadă sufletul individual prezent în Mine, Domnul. Astfel, el vede sufletele individuale unite cu Sufletul Suprem, aşa cum cineva vede razele soarelui complet unite cu soarele.
Când yoghinul îşi controlează astfel mintea prin meditaţie intensă şi focalizată, identificarea iluzorie cu obiectele, cunoaşterea şi activităţile materiale este repede distrusă.”

Cele trei căi de evoluţie spirituală: KARMA YOGA, BHAKTI YOGA şi JNANA YOGA

Uddhava a spus: „O, Doamne, Tu cel cu ochii ca de lotus! În VEDA-e există preceptele opuse «a acţiona» şi «a nu acţiona», «KARMA trebuie împlinită» şi «KARMA nu trebuie împlinită». VEDA-ele vorbesc despre merite şi despre non-merite în raport cu KARMA. Vorbesc despre VARNA şi ASHRAMA,despre diferenţele ce apar în funcţie de timp, de loc, de vârstă şi de obiecte, despre SVARGA şi NARAKA. Cum pot, o, Doamne, aceste precepte să conducă omul către eliberarea finală, MOKSHA, fără ca el să cunoască diferenţa dintre bine şi rău, dintre virtute şi vicii?
A face diferenţa între bine şi rău, între corect şi incorect nu face parte din natura umană înnăscută. În acest caz, mă miră faptul că această diferenţiere este negată şi respinsă de scrierile sacre. De aceea, te rog să mă lămureşti asupra acestor noţiuni.”

Domnul a spus: „Am revelat trei forme de YOGA sau căi ce conduc la fericirea supremă. Acestea sunt JNANA YOGA (calea cunoaşterii), KARMA YOGA (calea acţiunii) şi BHAKTI YOGA (calea devoţiunii). Nu există nicio altă modalitate pentru a dobândi eliberarea.
JNANA YOGA este adecvată acelora care, fiind detaşaţi de fructele acţiunilor lor, au renunţat la ele. KARMA YOGA este adecvată celor care nu sunt detaşaţi de acţiuni, dorind să dobândească fructele lor.
Cel care, prin şansa vieţii, are o încredere totală în acţiunile Mele şi, în plus, nu respinge munca şi nici nu se ataşează de ea, este apt pentru a urma BHAKTI YOGA.
Dacă există fiinţe care nu simt aversiune faţă de muncă dar nici nu simt iubire faţă de Mine, până ce vor dezvolta un sentiment de veneraţie doar ascultând povestiri despre Mine, trebuie să continue să muncească.
O, Uddhava, cel care, urmându-şi DHARMA, îndeplineşte sacrificiile rituale fără să-şi dorească fructul acestora, nu va merge nici în paradis, nici în infern. Cel care îndeplineşte îndatoririle ce-i revin, fiind pios şi nefăcând nimic din ceea ce este interzis sau rău, dobândeşte cunoaşterea pură şi Îmi va fi devotat Mie, încă din timpul vieţii sale pământeşti.
Chiar şi fiinţele care se află în cer sau în infern îşi doresc să se nască în această lume, deoarece această viaţă este cea care conduce la dobândirea cunoaşterii pure şi a devoţiunii, în timp ce în cele două tărâmuri amintite, corpurile pe care le au rezidenţii acelor tărâmuri nu servesc acestor scopuri înalte.
Înţeleptul nu îşi doreşte nici cerul, nici infernul. Nu îşi doreşte nici existenţa umană, deoarece contactul cu trupul cauzează tendinţe egoiste şi creează iluzia. Ataşamentul faţă de trup determină fiinţa umană să meargă pe căi greşite.
Fiind conştient de aceasta şi cunoscând faptul că trupul, chiar dacă este trecător , îl poate ajuta să dobândească ţelul final al vieţii, căutătorul spiritual trebuie să rămână vigilent şi să lupte pentru a dobândi eliberarea înainte de apropierea morţii. O pasăre care vede oamenii cruzi care îi taie arborele în care şi-a construit cuibul, abandonează toate ataşamentele pentru a-L putea descoperi pe PARAMATMAN, Sinele Suprem. Renunţă la toate fructele acţiunilor sale, eliberându-se astfel complet de PRAKRITI şi rămâne centrat în starea de pace profundă.
Trupul uman, fiind prima cauză a tuturor realizărilor, este precum o corabie puternică, ce este greu de protejat, chiar dacă este uşor de obţinut, şi prea puţin apreciat la justa valoare atunci când este dobândit. Maestrul spiritual ţine cârma acestei corăbii iar Eu sunt vântul favorabil care o impulsionează. Fiinţa umană care nu luptă pentru a traversa oceanul naşterilor succesive cu această corabie pe care o deţine şi cu mediile ce îi sunt la îndemână, se aseamănă cu un sinucigaş.

Yoghinul care nu se simte ataşat de fructele acţiunii trebuie să-şi menţină mintea focalizată prin practica meditaţiei în ATMAN, controlându-şi simţurile. Dacă, în timpul practicii meditaţiei, mintea începe să zburde, fiind instabilă, el trebuie să rămână vigilent şi să o readucă sub control în mod gradat, prin eforturi constante, după ce o lasă un pic să vagabondeze. Yoghinul trebuie să-şi direcţioneze mintea doar către ceea ce este cu adevărat important, adică PARAMATMAN, respectând YAMA şi NIYAMA şi practicând tehnicile pe care deja le cunoaşte.
Adeziunea faţă de îndatoririle care îi revin unui om este virtute. Acesta, făcând diferenţa între virtute şi viciu, se dezice de acţiunile impure, eliminând ataşamentul faţă de ele.
Celui care Mă venerează constant prin intermediul lui BHAKTI YOGA i se vor distruge toate dorinţele, deoarece prezenţa Mea este vie în inima Sa. Sclavia lui este ruptă n bucăţi, toate îndoielile sale dispar şi KARMA sa este distrusă. Adoratorii Mei, care Mi se dedică întru totul, nu îşi doresc nimic altceva în afară de Mine, nici măcar eliberarea ultimă. Prin urmare, lipsa oricărei dorinţe este modalitatea cea mai înaltă de a obţine totul.
Cei care, pentru a Mă cunoaşte, practică aceste trei forme de YOGA descrise mai sus, dobândesc un loc în tărâmul lui BRAHMAN.”

Fragment preluat din cartea KRISHNA – Marele avatar şi învăţător divin apărută la Editura Sapientia.

Sursa: http://www.yogaesoteric.net