Ştiinţa oficială pare a fi din ce în ce mai mult interesată de existenţa vieţii extraterestre şi de găsirea unor habitaturi prielnice pentru dezvoltarea vieţii, aşa cum o cunoaştem noi pe Pământ. Chiar dacă știința actuală se află încă la o mare distanţă de înţelegerea corectă şi deschisă a unor realităţi multidimensionale, totuşi studiile recente şi interesul crescut pentru acest domeniu înseamnă fără îndoială un progres pentru gândirea materialistă actuală.
În direcţia găsirii unor „lumi” (planete) favorabile dezvoltării vieţii, astrofizicienii şi-au îndreptat în special atenția asupra sistemelor planetare formate în jurul aşa-numitelor „pitice roşii”. Stelele „pitice roşii” sunt înconjurate de obicei de planete telurice (planete alcătuite din materie solidă: roci, praf, metale). Dintre piticele roşii din galaxia noastră, aproximativ 6% sunt înconjurate de planete de dimensiunea Pământului, care ar putea fi locuite. Stelele pitice roşii sunt cele mai numeroase în galaxia noastră, ceea ce face ca cea mai apropiată planetă pe care s-ar putea dezvolta viaţa aşa după cum ea este pe Pământ să se afle la o distanţă nu mai mare de 13 ani-lumină.
Piticele roşii sunt mai mici, mai reci şi mai puţin luminoase decât Soarele nostru şi nu pot fi observate direct, cu ochiul liber, de pe Pământ. Totuşi, în ciuda luminozităţii lor reduse, trei din patru stele sunt pitice roşii, ceea ce înseamnă că numai în galaxia noastră (Calea Lactee) există aproximativ 75 de miliarde de stele pitice roşii. Astronomul Courtney Dressing a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, ce a avut loc la Harvard-Smithsonian Center din Massachusetts: „Iniţial, am crezut că va trebui să căutăm îndelung după o planetă asemănătoare Pământului, care să suporte viaţa aşa cum o ştim noi. Acum realizăm faptul că o astfel de planeta ar putea fi chiar mai aproape decât ne imaginăm, undeva în „curtea din spatele casei noastre”, care este Pământul.”
Până acum, Dressing a identificat 95 de planete „candidate”, ce orbitează stele pitice roşii. În opinia specialiştilor, 60% dintre piticele roşii ar putea avea planete în sisteme proprii, care să fie de dimensiuni mai mici decât cele ale planetei Neptun din sistemul nostru solar. Cele mai multe nu sunt chiar la fel ca Pământul, adică dimensiunile lor sau temperatura de la suprafaţa lor diferă de cele ale Pământului, dar cu toate acestea s-a descoperit că trei planete din acest grup de 95 sunt calde şi au dimensiuni aproape identice cu cele ale planetei noastre. „Nu ştim cu siguranţă dacă viaţa ar putea exista pe o planetă ce orbitează o pitică roşie, dar ceea ce s-a descoperit până acum mă fac să cred că leagănul vieţii în Univers este în realitate cu mult mai vast decât tot ce ne-am putut noi imagina până în prezent.”, a afirmat Natalie Batalha, cercetător la Institutul Kepler de la Ames Research Center din cadrul NASA.
Un alt aspect interesant este că piticele roşii au o viaţă mult mai lungă decât cea a Soarelui nostru, deoarece temperatura de ardere mai redusă implică un consum mai lent al hidrogenului pe care steaua îl are la dispoziţie. Aceasta ne duce la concluzia că viaţa pe planetele din jurul unor astfel de stele pitice roşii ar putea fi şi ea cu mult mai veche decât cea de pe Pământ. David Charbonneau, membru al echipei de cercetare în acest domeniu, a afirmat că „ar fi chiar posibil să găsim o planetă de acest fel pe care viaţa să aibă o istorie de 10 miliarde de ani”. O astfel de lume, aşa cum este şi firesc, ar fi mult diferită de cea a noastră. Deoarece planetele ar orbita mult mai aproape de stelele lor (pitice roşii), ele ar putea să nu aibă maree. Totuşi, acesta nu ar trebui să fie neapărat un impediment pentru dezvoltarea vieţii, deoarece ele ar putea avea de asemenea o atmosferă densă sau un ocean adânc, care ar transporta căldura de jur împrejurul planetei.
Condiţia esenţială pentru susţinerea vieţii pe o planetă ce orbitează în jurul unei stele este distanţa de la acea planetă pană la steaua respectivă, care ar putea asigura temperatura potrivită dezvoltării în bune condiţii a vieţii, precum şi existenţa apei la suprafaţa ei. Apa lichidă este considerată o substanţă esenţială pentru dezvoltarea vieţii biologice, aşa după cum o cunoaştem noi. Mai rămâne să rezolvăm problema călătoriei interstelare, care în mod evident nu poate fi realizată cu anticele rachete Saturn, ce utilizează amestecul din heliu şi hidrogen lichid pentru propulsie. Ar fi deci timpul pentru ca „elită mondială” să lase în sfârşit la iveală tehnologiile extraordinare pe care le deţine, bazate pe energia liberă şi pe alte forme extraordinare de generare a energiei, ori tehnologia salturilor spaţiale prin aşa-numitele „porţi stelare”, pentru ca omenirea să realizeze un salt uriaş din toate punctele de vedere...
Sursa: http://www.edituradaksha.ro
În direcţia găsirii unor „lumi” (planete) favorabile dezvoltării vieţii, astrofizicienii şi-au îndreptat în special atenția asupra sistemelor planetare formate în jurul aşa-numitelor „pitice roşii”. Stelele „pitice roşii” sunt înconjurate de obicei de planete telurice (planete alcătuite din materie solidă: roci, praf, metale). Dintre piticele roşii din galaxia noastră, aproximativ 6% sunt înconjurate de planete de dimensiunea Pământului, care ar putea fi locuite. Stelele pitice roşii sunt cele mai numeroase în galaxia noastră, ceea ce face ca cea mai apropiată planetă pe care s-ar putea dezvolta viaţa aşa după cum ea este pe Pământ să se afle la o distanţă nu mai mare de 13 ani-lumină.
Piticele roşii sunt mai mici, mai reci şi mai puţin luminoase decât Soarele nostru şi nu pot fi observate direct, cu ochiul liber, de pe Pământ. Totuşi, în ciuda luminozităţii lor reduse, trei din patru stele sunt pitice roşii, ceea ce înseamnă că numai în galaxia noastră (Calea Lactee) există aproximativ 75 de miliarde de stele pitice roşii. Astronomul Courtney Dressing a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, ce a avut loc la Harvard-Smithsonian Center din Massachusetts: „Iniţial, am crezut că va trebui să căutăm îndelung după o planetă asemănătoare Pământului, care să suporte viaţa aşa cum o ştim noi. Acum realizăm faptul că o astfel de planeta ar putea fi chiar mai aproape decât ne imaginăm, undeva în „curtea din spatele casei noastre”, care este Pământul.”
Până acum, Dressing a identificat 95 de planete „candidate”, ce orbitează stele pitice roşii. În opinia specialiştilor, 60% dintre piticele roşii ar putea avea planete în sisteme proprii, care să fie de dimensiuni mai mici decât cele ale planetei Neptun din sistemul nostru solar. Cele mai multe nu sunt chiar la fel ca Pământul, adică dimensiunile lor sau temperatura de la suprafaţa lor diferă de cele ale Pământului, dar cu toate acestea s-a descoperit că trei planete din acest grup de 95 sunt calde şi au dimensiuni aproape identice cu cele ale planetei noastre. „Nu ştim cu siguranţă dacă viaţa ar putea exista pe o planetă ce orbitează o pitică roşie, dar ceea ce s-a descoperit până acum mă fac să cred că leagănul vieţii în Univers este în realitate cu mult mai vast decât tot ce ne-am putut noi imagina până în prezent.”, a afirmat Natalie Batalha, cercetător la Institutul Kepler de la Ames Research Center din cadrul NASA.
Un alt aspect interesant este că piticele roşii au o viaţă mult mai lungă decât cea a Soarelui nostru, deoarece temperatura de ardere mai redusă implică un consum mai lent al hidrogenului pe care steaua îl are la dispoziţie. Aceasta ne duce la concluzia că viaţa pe planetele din jurul unor astfel de stele pitice roşii ar putea fi şi ea cu mult mai veche decât cea de pe Pământ. David Charbonneau, membru al echipei de cercetare în acest domeniu, a afirmat că „ar fi chiar posibil să găsim o planetă de acest fel pe care viaţa să aibă o istorie de 10 miliarde de ani”. O astfel de lume, aşa cum este şi firesc, ar fi mult diferită de cea a noastră. Deoarece planetele ar orbita mult mai aproape de stelele lor (pitice roşii), ele ar putea să nu aibă maree. Totuşi, acesta nu ar trebui să fie neapărat un impediment pentru dezvoltarea vieţii, deoarece ele ar putea avea de asemenea o atmosferă densă sau un ocean adânc, care ar transporta căldura de jur împrejurul planetei.
Condiţia esenţială pentru susţinerea vieţii pe o planetă ce orbitează în jurul unei stele este distanţa de la acea planetă pană la steaua respectivă, care ar putea asigura temperatura potrivită dezvoltării în bune condiţii a vieţii, precum şi existenţa apei la suprafaţa ei. Apa lichidă este considerată o substanţă esenţială pentru dezvoltarea vieţii biologice, aşa după cum o cunoaştem noi. Mai rămâne să rezolvăm problema călătoriei interstelare, care în mod evident nu poate fi realizată cu anticele rachete Saturn, ce utilizează amestecul din heliu şi hidrogen lichid pentru propulsie. Ar fi deci timpul pentru ca „elită mondială” să lase în sfârşit la iveală tehnologiile extraordinare pe care le deţine, bazate pe energia liberă şi pe alte forme extraordinare de generare a energiei, ori tehnologia salturilor spaţiale prin aşa-numitele „porţi stelare”, pentru ca omenirea să realizeze un salt uriaş din toate punctele de vedere...
Sursa: http://www.edituradaksha.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu