Ineditul lui: oamenii traiesc peste 100 de ani ca si regula, nu exceptii
Locatie: estul Pachistanului, desi a fost regat independent.
Altitudine: 3000 m
Suprafata: 160 km lungime, 16 km latime.
Epitete atribuite: Gradina a Edenului- a fost cercetat in ultimii 60 de ani de oameni de stiinta tocmai pentru viata edenica si starea de sanatate fizica si mentala de invidiat, dar si de studiat a locuitorilor.
Ocupatia de baza: agricultura, practicata pe terase acoperite cu pamant adus in rau.
Nu exista: cancer, boli cardiovasculare, bolile copilariei.
Nu exista: crima, ilegalitati, deci nici politie, inchisori, armata.
Inteleptii, dar si unii oameni de stiinta spun ca bolile au cauze psihologice. Sunt cauzate de sentimentele de vina, de frustrare, de prea putin in comparatie cu prea multul altora, de durere, de inferioritate, dar si de superioritate, trufie sau aroganta. Toate sentimentele acestea intra la categoria stres, iar oamenii de stiinta, medicii cad de acord ca el cauzeaza multe dintre bolile actuala. Fara stres, in Hunzia nu exista boala.
In Hunzia este interzisa intrarea vizitatorilor, turistilor. Excursiile sunt periculoase, traseul de asemenea. Pentru a putea intra in tara ai nevoie de o aprobare din partea regelui tarii. Daca o primesti totusi, nu ai unde sta- nu sunt hoteluri, magazine.
Informatiile sunt din cartea “Secretul vietii tribului Hunza” de Renee Taylor, care povesteste drumul unui grup de occidentali si sederea acestora in spatiul celor din Hunza. Scopul lor declarat era de a imortaliza viata acestor oameni care traiesc mult peste 100 de ani, care nu cunoasc crima, infractionalitatea, tendintele razboinice si nu in ultimul rand bolile.
Locatie: estul Pachistanului, desi a fost regat independent.
Altitudine: 3000 m
Suprafata: 160 km lungime, 16 km latime.
Epitete atribuite: Gradina a Edenului- a fost cercetat in ultimii 60 de ani de oameni de stiinta tocmai pentru viata edenica si starea de sanatate fizica si mentala de invidiat, dar si de studiat a locuitorilor.
Ocupatia de baza: agricultura, practicata pe terase acoperite cu pamant adus in rau.
Nu exista: cancer, boli cardiovasculare, bolile copilariei.
Nu exista: crima, ilegalitati, deci nici politie, inchisori, armata.
Inteleptii, dar si unii oameni de stiinta spun ca bolile au cauze psihologice. Sunt cauzate de sentimentele de vina, de frustrare, de prea putin in comparatie cu prea multul altora, de durere, de inferioritate, dar si de superioritate, trufie sau aroganta. Toate sentimentele acestea intra la categoria stres, iar oamenii de stiinta, medicii cad de acord ca el cauzeaza multe dintre bolile actuala. Fara stres, in Hunzia nu exista boala.
In Hunzia este interzisa intrarea vizitatorilor, turistilor. Excursiile sunt periculoase, traseul de asemenea. Pentru a putea intra in tara ai nevoie de o aprobare din partea regelui tarii. Daca o primesti totusi, nu ai unde sta- nu sunt hoteluri, magazine.
Informatiile sunt din cartea “Secretul vietii tribului Hunza” de Renee Taylor, care povesteste drumul unui grup de occidentali si sederea acestora in spatiul celor din Hunza. Scopul lor declarat era de a imortaliza viata acestor oameni care traiesc mult peste 100 de ani, care nu cunoasc crima, infractionalitatea, tendintele razboinice si nu in ultimul rand bolile.
Legenda hunzilor: primii locuitori erau trei soldati din armata lui Alexandru cel Mare si sotiile lor persane. Din natura lor luptatori, ei au reusit sa respinga atacurile tuturor celor ce au vrut sa le cucereasca teritoriul, inclusiv armata lui Gingis Han sau mai tarziu, armatele englezilor. Teritoriul lor era folosit de comercianti in calatoriile lor, asa ca hunzii se foloseau de aceasta, cerand tribut, jefuind caravanele negustorilor chinezi si nu numai.
La un moment dat lucrurile s-au schimbat, ei hotarand ca lupta, omorul si furtul nu sunt la baza existentei lor. De atunci traiesc fericiti ei si copiii lor. Iar daca basmul nu v-a fermecat de ajuns, ei bine, acolo nu exista bani, banci, salarii. Nu se vinde nimic, nici macar pamantul –trece, in familie, de la parinti la copii.
Fiecare om este specializat intr-o meserie: croitor, aurar, tesator.
“Suntem cei mai fericit oameni din lume. Avem de toate, dar nu in asemenea cantitati incat sa fie tentant pentru altii sa vina la noi cu incercari de a ne lua ce este al nostru. “
In Hunzia n-ai sa auzi nicio mama tipand sau amenintand un copil. Copii sunt educati in directia respectului: pentru parinti, societate si respectului de sine. Din momentul nasterii copilul este considerat o individualitate.
Acum partea cea mai interesanta: ce mananca? Ce mananca niste oameni despre care stim deja cat de echilibrat isi traiesc viata, care nu stiu ce este jaful, inselatoria si nici banii si lupta pentru putere?
In principal cereale (grau, hrisca, mei), fructe (in special caise) si legume, lapte nefiert si zer, in ocazii rare, carne.
Doctorul Robert C. McCarrison, un chirurg britanic, care a petrecut sapte ani in mijlocul Hunzilor, scria: “Copiii Hunzilor sunt alimentati, in concordanta cu armonia naturala, la pieptul mamelor. Daca acest izvor de alimentare inceteaza, atunci copilul moare. In consecinta, pe viitor, ei sunt feriti de imbolnaviri gastrice, al caror izvor adesea il reprezinta prima sticla de lapte”.
Daca in lumea apuseana exista mortalitate la copiii hraniti la piept, acest lucru nu se intampla la hunzi si asta datorita dietei foarte bune a mamelor si astfel ei au un start foarte bun in viata. Au dinti formidabili, albi, desi nu folosesc pasta si periuta de dinti. Asta si pentru ca nu mananca inghetata si nici dulciuri rafinate si mananca fructe si legume proaspete.
- in fiecare zi se mananca de doua ori
- prima masa e in jurul pranzului
- se manaca in general pentru sanatate, nu numai pentru placerea gustului
- mancarea nu este prea bogata, meniul nu se schimba prea des.
Acestea sunt cu siguranta motive ale sanatatii lor exceptionale.
- nu se provoaca aglomerea stomacul cu diferite alimente, astfel digestia este mai usoara, consumand mai putina energie
- mai putine mese, mai putina energie vitala consumata pe actul digestiei
La un moment dat lucrurile s-au schimbat, ei hotarand ca lupta, omorul si furtul nu sunt la baza existentei lor. De atunci traiesc fericiti ei si copiii lor. Iar daca basmul nu v-a fermecat de ajuns, ei bine, acolo nu exista bani, banci, salarii. Nu se vinde nimic, nici macar pamantul –trece, in familie, de la parinti la copii.
Fiecare om este specializat intr-o meserie: croitor, aurar, tesator.
“Suntem cei mai fericit oameni din lume. Avem de toate, dar nu in asemenea cantitati incat sa fie tentant pentru altii sa vina la noi cu incercari de a ne lua ce este al nostru. “
In Hunzia n-ai sa auzi nicio mama tipand sau amenintand un copil. Copii sunt educati in directia respectului: pentru parinti, societate si respectului de sine. Din momentul nasterii copilul este considerat o individualitate.
Acum partea cea mai interesanta: ce mananca? Ce mananca niste oameni despre care stim deja cat de echilibrat isi traiesc viata, care nu stiu ce este jaful, inselatoria si nici banii si lupta pentru putere?
In principal cereale (grau, hrisca, mei), fructe (in special caise) si legume, lapte nefiert si zer, in ocazii rare, carne.
Doctorul Robert C. McCarrison, un chirurg britanic, care a petrecut sapte ani in mijlocul Hunzilor, scria: “Copiii Hunzilor sunt alimentati, in concordanta cu armonia naturala, la pieptul mamelor. Daca acest izvor de alimentare inceteaza, atunci copilul moare. In consecinta, pe viitor, ei sunt feriti de imbolnaviri gastrice, al caror izvor adesea il reprezinta prima sticla de lapte”.
Daca in lumea apuseana exista mortalitate la copiii hraniti la piept, acest lucru nu se intampla la hunzi si asta datorita dietei foarte bune a mamelor si astfel ei au un start foarte bun in viata. Au dinti formidabili, albi, desi nu folosesc pasta si periuta de dinti. Asta si pentru ca nu mananca inghetata si nici dulciuri rafinate si mananca fructe si legume proaspete.
- in fiecare zi se mananca de doua ori
- prima masa e in jurul pranzului
- se manaca in general pentru sanatate, nu numai pentru placerea gustului
- mancarea nu este prea bogata, meniul nu se schimba prea des.
Acestea sunt cu siguranta motive ale sanatatii lor exceptionale.
- nu se provoaca aglomerea stomacul cu diferite alimente, astfel digestia este mai usoara, consumand mai putina energie
- mai putine mese, mai putina energie vitala consumata pe actul digestiei
Cum sa traiesti 100 de ani?
Simplu: iubind viata. Oamenii sunt fericiti cu viata lor. Aici varsta este legata de realizarile omului. Cu cat ai realizat mai mult, ai obtinut mai multa intelepciune, cu atat mai respectat si admirat esti. “Aici omul tanar este gelos pe cel batran, fiind convins ca, daca ar putea, multi tineri ar incerca sa-si mareasca numarul anilor pentru ca sa obtina ceva mai mult respect si admiratie din partea altor tineri”. Omul bogat in ani de viata este cu adevarat bogat.
“Din ziua nasterii Hunzul nu este rasfatat niciodata. Isi pastreaza o stare de activitate chiar pana la moarte si nu se gandeste la faptul ca imbatraneste. In aceasta situatie este loc doar pentru ganduri necesare desfasurarii vietii. Parerile de rau despre astfel de lucruri ca ticaitul ceasurilor si intorsul foilor de calendar sunt prostii”.
“Din ziua nasterii Hunzul nu este rasfatat niciodata. Isi pastreaza o stare de activitate chiar pana la moarte si nu se gandeste la faptul ca imbatraneste. In aceasta situatie este loc doar pentru ganduri necesare desfasurarii vietii. Parerile de rau despre astfel de lucruri ca ticaitul ceasurilor si intorsul foilor de calendar sunt prostii”.
“Aici, unde trebuie sa muncim din greu ca sa traim, nu putem sa pierdem energie si este de inteles faptul ca fiecare care nu intelege si nu practica tehnici de relaxare (care te destind), pierde o cantitate insemnata de energie. Persoana care stie sa se destinda, se bucura de vitalitate si rezistenta si efectueaza munca sa mai repede decat acela care lucreaza intr-o stare de incordare. Corpul si gandul sunt puternic legate intre ele si functioneaza impreuna.”
Ei nu cunosc ce spune stiinta despre pastrarea sanatatii, dar conducandu-se de un instinct si un bun simt inascut, ei seferesc singuri de eventualele imbolnaviri. Putem crede ca motivul consta in izolarea lor. Nu este tocmai asa. Mirul (conducatorul lor) are multe legaturi cu lumea inconjuratoare si ar putea introduce si in tara sa metodele folosite in alte parti. Insa el nu a procedat asa si in continuare aici sunt intrebuintate aceleasi metode, care au fost practicate cu sute de ani in urma.
Ei nu cunosc ce spune stiinta despre pastrarea sanatatii, dar conducandu-se de un instinct si un bun simt inascut, ei seferesc singuri de eventualele imbolnaviri. Putem crede ca motivul consta in izolarea lor. Nu este tocmai asa. Mirul (conducatorul lor) are multe legaturi cu lumea inconjuratoare si ar putea introduce si in tara sa metodele folosite in alte parti. Insa el nu a procedat asa si in continuare aici sunt intrebuintate aceleasi metode, care au fost practicate cu sute de ani in urma.
Retete culese de la fata locului:
Sandviciurile cu ciuperci si patrunjel verde.
Se fierb sase ciuperci mari (se pot folosi si ciupercile crude pentru cei carora le plac) in unt pana cand sunt moi. Dupa racire ciupercile sunt taiate in rondele si asezate pe felii de paine neagra. Peste ciuperci se presara patrunjel verde tocat marunt si se stropeste cu cateva picaturi de suc de lamaie.
Se fierb sase ciuperci mari (se pot folosi si ciupercile crude pentru cei carora le plac) in unt pana cand sunt moi. Dupa racire ciupercile sunt taiate in rondele si asezate pe felii de paine neagra. Peste ciuperci se presara patrunjel verde tocat marunt si se stropeste cu cateva picaturi de suc de lamaie.
Supa de sfecla rosie
2 cani de sfecla taiata fideluta
1 castravete
1 cana de morcoci
1 cana varza alba tocata
1 cana de ceapa rasa
smantana sau iaurt, 1 lingurita unt, sare, 2 lingurite de miere.
Zarzavaturile spalate, curatate si maruntite potrivit se acopera cu o cantitate mica de apa si se fierb intr-un vas cu capac timp de 20 de minute. Se mai adauga 2 cani de apa, unt, sare, miere, zeama de lamaie si varza. Se fierbe din nou timp de 10 minute. Se serveste in farfurii mici, adanci, cu cate o lingura de smantana sau iaurt si cu patrunjel verde (facultativ).
2 cani de sfecla taiata fideluta
1 castravete
1 cana de morcoci
1 cana varza alba tocata
1 cana de ceapa rasa
smantana sau iaurt, 1 lingurita unt, sare, 2 lingurite de miere.
Zarzavaturile spalate, curatate si maruntite potrivit se acopera cu o cantitate mica de apa si se fierb intr-un vas cu capac timp de 20 de minute. Se mai adauga 2 cani de apa, unt, sare, miere, zeama de lamaie si varza. Se fierbe din nou timp de 10 minute. Se serveste in farfurii mici, adanci, cu cate o lingura de smantana sau iaurt si cu patrunjel verde (facultativ).
Supa cu faina de mei
1 varza mica
½ cana de ceapa tocata
1/2 l de zeama de zarzavat
¾ cana de telina si pastarnac
1 cana de faina de mei
1 lingura de ulei vegetal
Se fierb intr-o cantitate mica de apa telina, pastarnacul si ceapa. Separat se fierbe timp de 5 minute faina de mei. Se amesteca zarzavaturile cu faina de mei si cu zeama de zarzavat si se fierbe la foc mic pana ce varza va fimoale. Inainte de a servi supa se adauga, dupa gust mirodenii si patrunjel verde.
1 varza mica
½ cana de ceapa tocata
1/2 l de zeama de zarzavat
¾ cana de telina si pastarnac
1 cana de faina de mei
1 lingura de ulei vegetal
Se fierb intr-o cantitate mica de apa telina, pastarnacul si ceapa. Separat se fierbe timp de 5 minute faina de mei. Se amesteca zarzavaturile cu faina de mei si cu zeama de zarzavat si se fierbe la foc mic pana ce varza va fimoale. Inainte de a servi supa se adauga, dupa gust mirodenii si patrunjel verde.
Sursa foto: http://biblelife.org/hunza.htm
Sursa: http://autoeducare.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu