De altfel, este posibil un alt fenomen: nori argintii. Oamenii vor încerca să strângă pulberea care se va aşeza pe Pământ: particulele trebuie să conţină cea mai veche materie din sistemul solar, poate chiar şi conglomerate organice.
La sfârşitul lunii noiembrie, ISON s-a prezentat la singura şi fatala întâlnire cu Soarele. Cometa s-a născut în Norul lui Oort, o sferă gigantică din corpuri cereşti îngheţate care înconjoară sistemul solar. În perioada când pe Pământ nu existau nici chiar bacterii, ISON şi-a început drumul spre Soare, viteza accelerându-se treptat. Substanţa ei păstrează amprenta mediului interstelar. Serghei Bulat, şeful grupului de astrofizicieni de la Institutul de Fizică Nucleară din Sankt-Petersburg menţionează că această substanţă va fi vânată pe Pământ.
„Atunci când cometa zbura spre Soare, în urma ei s-a format o coadă din gaze şi praf. În prezent, la mijlocul lunii ianuarie, Pământul trece prin coada care exista încă înainte de apropierea de Soare. Obiectivul nostru este să adunăm resturile acestui praf care nu a fost supus încălzirii. Vârsta lui este de peste 4 miliarde de ani. Se pune accentul pe microparticule de praf de dimensiunea de cel mult câţiva microni, deoarece aceste particule, intrând în atmosfera Pământului chiar şi cu viteze mari, nu se încălzesc atât încât să se evaporeze partea organică pe care o pot conţine”.
Membrii expediţiei ruse din Antarctica, cel mai curat loc de pe Pământ, vor colecta de trei ori praful spaţial. Materialul îngheţat de la staţia Vostok va fi transportat la laborator şi va fi studiat cu un microscop electronic, explică Serghei Bulat.
„Principala atenţie va fi acordată compuşilor carbonici. Poate că acolo există nucleotide şi aminoacizi. Dacă aceste particule vor fi colectate corect, vom putea răspunde la întrebarea: au fost sau nu conglomerate de viaţă în momentul formării Pământului”.
Cometa s-a descompus complet din cauza Soarelui. Rămăşiţele ei ar fi şi ele interesante pentru ştiinţă. Din păcate, ele nu se vor intersecta cu Pământul, afirmă Dmitri Vibe, şeful secţiei de fizică şi evoluţia stelelor de la Institutul de astronomie pe lângă Academia Rusă de Ştiinţe.
„În decembrie, telescopul Hubble a căutat un nor din fragmente lăsat de cometă în urma zborului ei spre Soare. Norul se află la foarte mare distanţă de Pământ şi nu ne putem ciocni cu el, nu suntem în acelaşi domeniu al spaţiului. Vom putea vedea numai particule pe care cometa le-a pierdut înainte de apropierea de Soare”.
Savantul nu crede că praful din coada cometei va cădea în Antarctida până la sfârşitul lunii ianuarie: praful fin se va depune foarte încet împreună cu alt praf spaţial pe care Pământul îl adună în timpul mişcării sale. Vom putea lega aceste particule de cometa ISON? Chiar dacă vom găsi aceste particule şi vom stabili compoziţia chimică, va fi destul de dificil să le atribuim unui anumit corp ceresc”.
Conform site-ului www.earthsky.org, cele mai mici particule pot călători în fluxurile atmosferei timp de câteva luni dând naştere la un fenomen foarte frumos, norii argintii. Probabil că nu va fi o „ploaie de stele”. Cu toate acestea, cometele sunt obiecte puţin studiate, aşa că ne putem aştepta la orice surprize. ISON ne-a surprins deja: nu s-a adeverit prognoza potrivit căreia ea urma să fie cea mai strălucitoare cometă a secolului şi să umbrească Luna plină. Acest lucru s-ar fi întâmplat dacă corpul ceresc nu s-ar fi descompus prea devreme.
Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.
Sursa: romanian.ruvr.ru