“Pe 16 iunie se împlineste un an de când Pãrintele Justin nu mai este printre noi cu trupul, pãrãsind lumea aceasta materialnicã, mutându-se la Împãratul veacurilor, la Domnul si Mântuitorul nostru Iisus Hristos.”
“Si s-a dus lumina noastrã, s-a furat nãdejdea noastrã. Moartea a furat-o pe ea. O, lucruri nefiresti si negrãite, pline de durere si de tânguire! Cum a murit cel ce a înviat sufletele noastre din moartea pãcatelor? Cum a încetat sã batã inima celui ce bãtea în pieptul unui neam întreg? Cum te vom îngropa, Pãrinte? Cum sã îti îngropãm zâmbetul cald si mâinile care au binecuvântat crestetele noastre? Cum sã îti închidem ochii dulci cu care ne înconjurai pe noi si gura ta cea grãitoare de adevãr? Cu ce mâni ne vom atinge de trupul tãu curat de patimi? Sau cu ce cântãri vom cânta ducerea ta dintre noi, Pãrinte, cel care ne-ai încântat inimile si ne-ai alinat durerile? Ce limbã va putea grãi tainele si minunile tale? Ce minte le va cuprinde pe ele? Cum ai apus, lumina sufletelor noastre? Acestea erau gândurile si simtirile ce nãpãdeau inimile noastre, ale celor câtiva ucenici si câteva cadre medicale, ce stãteam cu fricã si cutremur la cãpãtâiul Pãrintelui nostru iubit. Rãsuflarea din ce în ce mai greoaie, aparatele tiuind din ce în ce mai des, asteptam cu totii cu fricã şi cu cutremur clipa despãrtirii. O clipã de cosmar ce parcã nu ne venea sã credem cã o trãim. Mã rugam încã sã fie doar un vis.
Începutul Golgotei. Primele semne ale bolii
Cu doar douã luni în urmã, Pãrintele era acelasi, vioi, puternic, primea pelerinii pânã la miezul noptii, gura sa sfintitã glãsuia sfaturi si învãtãturi, ochii lui zâmbeau încã împreunã cu ai credinciosilor. Nimic nu ar fi dat de bãnuit cã pãrintele suferã de o asa cumplitã boalã. La slujbele de noapte nelipsit ca de obicei, cânta chiar împreunã cu noi. Si deodatã, primele semne ale bolii au început sã se arate: obosea foarte repede, nu mai putea mânca si cel mai adesea stãri de vomã. Iar pãrintele ne linistea, asigurându-ne cã nu are nimic, decât o simplã indigestie. Pânã la sfârsit, a vrut sã sufere discret, în tainã, nevrând sã supere pe cineva. Nu l-am auzit vreodatã plângându-se de vreo durere trupeascã. Pânã în ultimul ceas, când îl întreba unul dintre noi dacã îl doare ceva, cu toate cã se putea citi pe chipul sãu durerea din fata transpiratã de suferintã si ochii sfârsiti de durere, Pãrintele rãspundea, clãtinând din cap: Nimic! (editorial de Monahia Fotini, atitudini.com)
“Mănăstirea Paltin Petru Vodă organizează un simpozion închinat memoriei Părintelui Justin Pârvu”!
CHEMARE “Cu prilejul pomenirii de un an de la trecerea la cele veşnice a Părintelui nostru Justin Pârvu, mănăstirea Paltin Petru Vodă vă invită să participaţi duminică, 15 iunie, la simpozionul duhovnicesc dedicat Părintelui Justin Pârvu şi martirilor din temniţele comuniste. Pe 16 iunie se împlineşte un an de când Părintele Justin nu mai este printre noi cu trupul, părăsind lumea aceasta materialnică, mutându-se la Împăratul veacurilor, la Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Parastasul de un an de zile se va oficia sâmbătă, 14 iunie, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Mitropolit Teofan, după Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, la mănăstirea de călugări Petru Vodă. Duminică, 15 iunie, începând cu orele 13.00, mănăstirea Paltin Petru Vodă organizează un simpozion închinat memoriei Părintelui Justin Pârvu şi martirilor din temniţele comuniste. La acest simpozion vor participa şi vor lua cuvântul, în primul rând, cei ce au trăit şi pătimit alături de Părintele Justin calvarul temniţelor comuniste, foşti deţinuţi politic sau reprezentanţi ai familiilor lor, printre care: Constantin Străchinaru, fost deţinut politic, coleg cu Părintele Justin la Periprava, doamna Maria Trifan, fiica Bădiei Traian Trifan, Ilie Tudor, Măriuca Vulcănescu, fiica savantului Mircea Vulcănescu, familia Preotului Martir Ilarion V. Felea şi alţi distinşi invitaţi. După încheierea simpozionului vom merge în procesiune cu făclii aprinse, prapuri şi cântări duhovniceşti către mormântul Părintelui Justin, situat în mănăstirea de călugări Petru Vodă, unde vom săvârşi o slujbă de pomenire, atât la mormântul Părintelui Justin, cât şi în cimitirul mănăstirii unde odihnesc osemintele mai multor martiri ai temniţelor comuniste. Cu dorul în suflete de Părintele Justin şi cu simţământul datoriei de creştini şi de fii ai neamului românesc, încercăm smerit să ducem mai departe memoria sfinţilor şi martirilor noştri, aşa cum ne-a învăţat o viaţă întreagă Părintele nostru drag. Toţi cei care vor ca memoria Părintelui Justin şi a mărturisitorilor din temniţele comuniste să fie dusă mai departe, sunt rugaţi să participe alături de noi la acest înălţător eveniment comemorativ. Cu rugăciunile tuturor Sfinţilor Tăi, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi, păcătoşii! Amin!” (sursa: www.atitudini.com)
Sursa: http://www.vrn.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu