Între turul I şi al II-lea s-au utilizat HAARP in Romania?

Între turul I şi al II-lea s-au utilizat oare autospeciale şi structuri specializate în influenţarea psihologică a populaţiei (aşa cum am avut în Kosovo, etc, integrate în structuri americane)? 

http://www.cocoon.ro/?p=432

•  HAARP se foloseste si in Romania, iar romanii se mira de unde atatea cutremure, treziti-va!!!

Au folosit tehnologia HAARP in Romania, si nimeni nu scoate un sunet

Ati observat si dvs ca in ultima perioada avem parte de o vreme deosebit de rece pentru aceasta perioada a anului : in muntii Bucegi a nins, stratul de zapada ajungand la 10 cm, furtuni desoebit de puternice, in Campia Baraganului s-a format o mini-tornada. Bucurestiul, acum doua saptamani, a fost maturat de o furtuna groaznica, in urma careia a decedat o doamna in varsta de 80 de ani. Noi o sa va spunem adevarul verde-n fata : ori americanii testeaza anumite tehnologii in Romania, ori o putere straina ne ataca cu arme neconventionale. Nu vrem sa va speriem, sa va panicam, dar va spunem cat se poate de serios : este foarte posibil ca tara noastra sa fie lovita de un cutremur de peste 7,5 grade ! 

General Emil Strainu – Proiectul HAARP

Istoria acestei civilizatii a cunoscut atât bestialitatea si imaginatia malefica a omului, cât si tendinta sa continua de autodistrugere. De unde am plecat si unde am ajuns? Asta ne-am putea întreba daca ne gândim ca Dumnezeu a lasat omul peste toata creatia Sa, oferindu-i putere pentru a stapâni, în pace si armonie, marea opera. Din pacate, se întâmpla tocmai invers, omul se satura de prea mult bine si-si doreste din ce în ce mai mult rau. De la începuturi, noi oamenii, am trait într-un continuu razboi (material si mai nou psihologic) si într-o continua inchizitie, fie ea si morala. Cu cât am evoluat, cu atât mai tare am pus problema gresit – apararea. De ce e nevoie sa dezvoltam planuri si metode întregi de aparare prin fabricarea a fel si fel de arme îngrozitoare, când putem la fel de bine sa punem la cale dezvoltarea omenirii în termeni de armonie, pace, liniste si întelegere? O “manipulare” în sens pozitiv banuiesc ca nu ar deranja pe nimeni, ba mai mult decât atât, o astfel de societate ar cunoaste o dezvoltare extraordinara. La nivel mental, aceasta continua tendinta de aparare, creeaza notiunea de posibil razboi. Gândindu-ne tot timpul la un ipotetic razboi, nu facem decât sa “atragem” energia razboiului. În lucrarea sa “Republica”, Platon traseaza planul unei civilizatii, al unei “cetati” perfecte, în care omul este parte integrata din natura existenta si din societate. Cu alte cuvinte, reîntoarcerea spiritului la esenta. Vom merge mai departe cu articolul de data trecuta despre noile arme chimice, biologice si metode de razboi geofizic, create cu scop de aparare. Aceste dezvaluiri sunt facute cu amabilitatea domnului dr. Emil Strainu. Povestea pe larg a acestor dezvaluiri o puteti gasi în cartea sa, “Razboiul Geofizic”, publicata la editura Phobos – o carte ce scoate la iveala planurile si experimentele militare de mai bine de 40 de ani încoace.

“Armele fitotoxice cu efect antiuman si antiecologic sunt substante chimice care au fost pâna în prezent cele mai folosite în actiuni ale razboiului geofizic. Conform conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora, armele fitotoxice, numite curent erbicide, nu se încadreaza în definitia armelor chimice. Aceasta considera arme chimice: “substantele chimice care prin actiunea lor chimica asupra proceselor biologice pot cauza moartea, incapacitatea temporara sau vatamari permanente la om sau la animale. “(Monitorul Oficial al României, partea I, =nr 356-356 bis în 22 decembrie 1994, p. 3). Deci nu sunt incluse în definitie si plantele. Erbicidele pot fi folosite în scopuri militare, în mod similar armelor chimice. În perioada 1944-1945, specialistii militari din SUA au preconizat distrugerea orezariilor japoneze cu ajutorul armelor fitotoxice. În razboiul din Vietnam, trupele americane au utilizat prin pulverizare din avion peste 80.000 de tone substante fitotoxice, afectând o zona vasta de 20.000 de km patrati. De asemenea, în 1965-1969, în Laos au fost folosite substante fitotoxice, dar pe o scara mai redusa (600 km patrati). Ca substante fitotoxice defoliante avem: derivatii acidului 2,4-D; 2,5,5 – T (2,4,5 triclorofenoxiacetic), Fitohormoni (în cantitati mari provoaca defolierea plantelor, oprirea fenomenului de vegetatie), derivatii de arsen, cât si substante fitotoxice sterilizante.

Componenta biologica

Ea reprezinta o alta componenta importanta de baza a razboiului geofizic. Provocarea deliberata a bolilor a fost, din cele mai vechi timpuri, una din metodele de slabire a inamicului. În literatura veche, greaca, romana si araba sunt mentionate astfel de actiuni. În razboiul ruso-suedez din 1719, trupele ruse asediatoare au declansat o epidemie de ciuma în rândul trupelor suedeze, la Reval, aruncând cadavre ale unor bolnavi de ciuma peste zidurile orasului. În 1763, la Fort Pitt (statul Ohaio), o patura si un cearceaf de la spitalul de pacienti bolnavi de variola, trimise în tabara indienilor, au provocat în rândul acestora o epidemie foarte extinsa. În Japonia, în 1935, a fost lansat un program de cercetare si producere a armelor biologice. A fost construita o fabrica în Mancuria si au fost facute experimente în Pinfan. Au fost testate în atacuri limitate, asupra unor sate chineze, diferite tipuri de agenti biologici si sisteme de dispersare a acestora. În Marea Britanie, cercetarile privind armele biologice au început în 1940 la Porton Down, în 1943, la Camp Deterick, a fost pusa în functiune o instalatie de producere a bombelor de 2 kg cu agenti biologici de lupta. În 1964, Cuba a prezentat suspiciuni privind experimentarea de catre Statele Unite a armelor biologice împotriva populatiei sale. În 1970, Republica Coreea (de Sud) a acuzat Republica Populara Democrata Coreeana (de Nord) de provocare a unei epidemii de holera.

Programul de arme biologice al SUA, dezvoltat pâna în 1969, cuprindea urmatorii agenti:

- Bacillus Antractis (provoaca boala antrax);

- Francissela tularensis (bruceloza);

- Coxiella Buretii ( febra Q);

- Virusul VEE ( encefalita cabalina venezueleana);

- Piricularya orizae (spartura orezului);

- Puccinia graminis tritici (rugina neagra).

Folosirea armelor biologice asupra unei tinte locale (restrânse) poate genera epidemii majore, întinse, atât din punct de vedere geografic, cât si în timp: armele biologice afecteaza numai organismele vii (oameni, animale, plante ), fara a produce avarii sau distrugeri constructiilor, tehnicii militare, echipamentelor; permit folosirea “acoperita”, victimele nefiind în masura sa suspecteze si sa dovedeasca faptul ca s-au îmbolnavit ca urmare a folosirii armelor biologice; nu fac deosebire între efectivele militare si populatia civila, zona de întindere a epidemiei fiind, de regula, imposibil de controlat. În prezent, conform unor pareri unanime din Occident, cea mai perfectionata si eficienta tehnologie în domeniul razboiului este reprezentata de programul HAARP. Acesta reprezinta un sistem de arme geofizice, strategice si cosmice de ultima generatie care va schimba complet strategia confruntarii în domeniul militar si poate chiar însasi filosofia razboiului. HAARP – Hight Active Auroral Research Program (programul de cercetare asupra frecventelor înalte auroreale active) reprezinta activitatea de cercetare desfasurata asupra ionosferei, destinata stabilirii comportamentului ozonului, azotului si ionilor acestora la bombardamentele radiatiei solare si cosmice, cât si la emisiunea de radiatii de înalta (HF) sau joasa frecventa (ELF) de pe pamânt. Acest program stiintific are un buget anual recunoscut oficial de 30 de milioane de dolari, dar se pare ca în realitate finantarea este mult mai mare. Programul în sine a generat numeroase polemici si interpretari deoarece, desi desfasurat la Institutul de Geofizica al Universitatii din Alaska de la Fairbanks (HAARP este cuplat la unul dintre cele mai mari computere din lume de tip CRAY-YMP/T3D/T3E al Universitatii Alaska – Fairbanks de la Butrovith building), titularul de proiect este Departamentul Apararii al Statelor Unite, respectiv U.S. Navy si U.S. Air Force, iar sistemul propriu-zis este situat într-o baza militara aflata lânga localitatea Gakona din statul Alaska, beneficiarul cercetarilor fiind US Space Force. HAARP este un proiect care utilizeaza echipament terestru format dintr-o retea de antene. Dintre acestea pana în prezent au fost construite 48, la final numarul acestora va fi de 360. Fiecare antena este alimentata prin propriul sau generator si are posibilitatea de a încalzi parti din ionosfera cu ajutorul puterii undelor radio. Se prevede construirea unui emitator de unde de înalta frecventa hiperputernic care sa raspunda unor cerinte ale cercetarii ionosferei si a relatiei pamant-soare-cosmos în general. Acest instrument este denumit Ionospheric Research Instrument (IRI). Una din consecintele acestor experiente consta în faptul ca energia uriasa de radiofrecventa generata (care consta din amplificarea de milioane de ori a undelor radio) poate distruge orice obiect stationar sau în miscare, oriunde s-ar afla si în acelasi timp poate crea gauri în ionosfera si “lentile” artificiale care nu numai ca faciliteaza patrunderea razelor cosmice nocive, dar le si mareste puterea de penetrare. În esenta, HAARP pare a fi un emitator de unde de radiofrecventa, dar un emitator al carui sistem de antene este capabil sa concentreze o raza asupra unei tinte foarte mici cu o putere exprimata în gigawati (miliarde de wati). Fiecare antena emite o putere de peste un megawatt. Deocamdata se dau toate asigurarile ca o astfel de raza este trimisa numai în ionosfera – adica la o altitudine situata între 48-600 km înaltime, pentru a studia comportamentul acestui strat protector al planetei împotriva radiatiei solare si cosmice. Folosirea HAARP în lupta depaseste ceea ce se stie despre arta confruntarii. Ea se constituie într-o arma care îsi ia munitiile din cosmos si din surse de energie proprie.

În momentul de fata, HAARP poate fi privita ca:

- Arma cu energie dirijata;

- Un sistem de comunicatii pentru submarine;

- Mijloc de îmbunatatire a comunicatiilor intersateliti si în/din spatiul cosmic;

- Sursa de raze X pentru planeta;

- Mijloc de a crea în mod voluntar blackouts-uri electrice (fulgere globulare de mare putere);

- Raza a mortii (un laser cu o putere nemaintalnita), actionata de la distanta, descrisa de Nicola Tesla;

- Mijloc de a detecta extraterestrii în spatiu;

- Mijloc de a distruge extraterestrii în spatiu;

- Mijloc capabil sa creeze explozii comparabile cu cele nucleare;

- Arma care poate altera undele cerebrale si controla gândirea si comportamentul uman.

Prin intermediul sistemului HAARP, armata americana a reeditat sub o forma mult mai economica, dar mult mai periculoasa si polivalenta proiectul “Star Wars”, dar cu o diferenta – de data aceasta toate instalatiile se afla dispuse la sol, iar efectele sunt infinit mai mari, în orice mediu terestru si în spatiul cosmic. Numerosi savanti si experti în armament, cât si deputati ai Parlamentului European se arata deosebit de preocupati de dezvoltarea acestui proiect. Unul dintre acestia, expertul în energie Gratan Healy, consilier al OSCE, cât si Magda Hallvoet, deputat, seful grupului parlamentar al Verzilor din Parlamentul European, au dezvaluit ca acest proiect este “arma finala” ce poate duce la sfârsitul civilizatiei umane, a lumii însasi. Cei doi au prezentat un raport în care afirma ca acest tip de armament considerat în stadiul actual neletal (“non lethal weaponery”) are consecinte dezastruoase asupra mediului înconjurator si mai mult decât atât pune în pericol libertatea individuala si democratia (peut mettre en danger les libertes individuelles es la democratie). Este evident ca avem de-a face cu o arma strategica, dar nu este destul de clar daca acesta are un scop defensiv sau ofensiv si împotriva carui inamic potential va fi folosita – afirmau acestia.”

Razboiul climatic: planul militar de subjugare a naturii

„Există unele rapoarte care susţin, spre exemplu, că unele ţări au încercat să construiască ceva asemănător cu virusul Ebola, şi că asta ar fi un fenomen cel puţin extrem de periculos. Alvin Toffer a scris despre acest lucru vorbind despre un grup de oameni de ştiinţă, care încearcă în laboratoarele lor să inventeze anumite tipuri de agenţi patogeni cu specificitate etnică, care ar putea elimina anumite grupuri etnice sau rase; iar alţii proiectează un anumit gen de inginerie, anumite tipuri de insecte care pot distruge culturi specifice. Alţii sunt angajaţi chiar într-un gen de terorism ecologic prin care pot altera clima, declanşa cutremure sau vulcane de la distanţă prin utilizarea undelor electromagnetice.
Prin urmare, există multe minţi ingenioase care lucrează acum pentru a găsi modalităţi prin care să reverse teroarea asupra altor naţiuni. Este real şi acesta este motivul pentru care trebuie să ne intensificăm eforturile.”

William S. Cohen, Secretarul Apărării Statelor Unite, 1997

Această declaraţie a fost făcută de William S. Cohen în tipul mandatului său de Secretar al Apărării al Statelor Unite. Face parte din discursul său din deschiderea Conferinţei asupra Terorismului, Armelor de Distrugere în Masă şi Strategiei Statelor Unite, ţinut la 28 aprilie 1997 la Universitatea Georgia din Athens, Georgia. Prin urmare el poate fi considerat poziţia oficială a guvernului Statelor Unite, cel puţin la momentul respectiv.

Zbigniev Kazimierz Brzezinski, om de ştiinţă şi politician polon-american, geostrateg şi demnitar, care a activat ca şi Consilier pe Probleme de Securitate Naţională pentru preşedintele Jimmy Carter din 1997 până în 1981, a scris în cartea sa din 1970, Between Two Ages:
„Este ironic să ne amintim că în 1878 Friedrich Engels a proclamat, referitor la războiul Franco-Prusac „armele utilizate au atins un nivel de perfecţiune atât de înalt, încât orice progres viitor, care să aibă o influenţă revoluţionară, nu mai este posibil”.Nu doar că noi arme au fost dezvoltate, dar câteva dintre conceptele fundamentale de geografie şi strategie au fost modificate fundamental; controlul spaţiului şi al climei au înlocuit canalul Suez sau Gibraltar ca elemente cheie de strategie. ”

După evenimente cum ar fi tsunamiul asiatic din ziua Crăciunului 2004 şi sezonul uraganelor din Atlantic în 2005, care a bătut toate recordurile, multă lume s-a întrebat cât de „naturale” au fost acele dezastre naturale. Este posibil să fi fost implicaţi terorişti sau state paria? Oare chiar este posibil „să alterăm clima, să declanşăm cutremure, vulcani de la distanţă prin utilizarea undelor electromagnetice”? Oare „controlul climei” a devenit un element cheie al strategiei naţionale?

Deşi utilizarea undelor electromagnetice (armele de radio-frecvenţă) este extrem de dificil de dovedit, există multe astfel de arme, atât în cadrul arsenalului cât şi pe planşeta proiectanţilor. Secretarul Cohen nu le-a inventat pur şi simplu ca manevră pentru a obţine finanţare pentru eforturile împotriva terorismului. Era la curent cu ele, şi aşa ar trebui să fim şi noi.

Dezinformarea opiniei publice

HAARP a fost prezentat opiniei publice ca un program de cercetare stiintifica si academica. Documentele militare americane sugerau ca principalul obiectiv al HAARP era sa exploateze ionosfera in scopuri de aparare. Fara sa faca referiri clare la programul HAARP, un studiu al fortelor aeriene americane a subliniat utilizarea „modificarilor induse ale ionosferei ca o metoda de schimbare a modelelor climatice si de distrugere a comunicatiilor si radarelor inamice.”

Prima companie care a furnizat armatei echipamentul HAARP a fost ARCO POWER TECHNOLOGIES, subsidiara a ARCO OIL COMPANY. ARCO dorea sa gaseasca o utilizare pentru cele 30 000 de miliarde m3 de gaze naturale din nordul Alaska. Deoarece livrarea acestora catre consumatorii civili s-a constatat ca este nerentabila, s-a hotarat utilizarea gazelor pentru alimentarea transmitatoarelor. Sponsorul proiectului a fost Departamentul de Aparare al Fortelor Aeriene si Maritime ale USA.

Scopul proiectului (nedeclarat public) a fost realizarea unui scut energetic planetar folosind ionosfera ca deflector de raza, pentru a transmite cantitati mari de energie radianta pe teritoriul tarilor inamice, perturbandu-le comunicatiile, armamentul si industria electronica. De asemenea, HAARP avea drept scop studierea posibilitatii de a realiza comunicatii nedetectabile intre submarine, explorari geofizice, controlul proprietatilor undelor radio cat si generarea de semnale fantoma pentru radarele inamice aflate oriunde pe glob.

Alte efecte ale proiectului HAARP 

1. Declansarea de haos meteorologic local la utilizarea puterilor mari, de 1,7 GW.
2. Scaderea concentratiei de ioni de calciu din tesutul cerebral al oamenilor care au fost expusi la iradieri mai mari de 0,8 mW/cm2 si o frecventa de 147 MHz, la o modulare cu semnal variabil cuprins intre 6 si 20 Hz. S-a observat o stimulare a neuronilor pe frecventa modulatoare de 16 Hz.
3. Posibilitatea de a alimenta prin inductie electromagnetica un avion aflat la 30 km inaltime, timp de 10000 de ore, avion ce are doar o bobina de receptie a puterii emise ce o transfera apoi blocului motor.
4. Posibilitatea de a perturba grav sanatatea si psihicul subiectilor care sunt tinta unui experiment. Amintim oboseala cronica, iritare, pierderea memoriei, cataracta, leucemie, defecte la nastere si cancer, dar si modificarea compozitiei sanguine, a colesterolului, presiunii arteriale, pulsului si chimiei cerebrale.
5. Posibilitatea de a scurtcircuita intreaga incarcatura ionosferica (ionosfera fiind vazuta aici ca armatura exterioara a unui condensator sferic planetar) cu suprafata terestra (care e vazuta aici ca fiind armatura de polaritate opusa a aceluiasi condensator sferic planetar).
6. Posibilitatea de a perturba stratul de ozon. Daca acesta e lovit pe o frecventa egala cu frecventa la care O3 se descompune in O2, atunci radiatiile UV pot atinge suprafata Terrei distrugand toate formele de viata.
7. Conform dr. Rosalie Bertell, HAARP „este o parte a unui sistem integrat de arme care au consecinte devastatoare asupra mediului. Este probabil ca proiectul sa fie prezentat publicului ca un scut spatial impotriva armelor din spatiul extraterestru sau chiar ca un instrument pentru refacerea stratului de ozon !!!” HAARP poate contribui la schimbarile climatice prin bombardarea intensiva a atmosferei cu raze de frecventa ridicata. Undele de frecventa joasa reflectate pot afecta creierul omului si pot avea efecte asupra miscarilor tectonice. HAARP are capacitatea de a modifica campul electromagnetic al Pamantului.

Se pare ca „zeii primejdiosi” au coborat pe Pamant si ei se joaca cu lucruri pe care nu le pot controla. In inconstienta lor, oamenii se joaca de-a Dumnezeu. Numai ca Dumnezeu este doar iubire, Creatorul armoniei si frumusetii.

Sursa articolhttp://deveghepatriei.wordpress.com

Primit pe mail

Moise Guran: E REVOLUȚIE! Alegerile vor fi CONTESTATE la CCR și vor fi INVALIDATE

Jurnalistul Moise Guran consideră că președintele României va fi dat, pentru a doua oară la rând, de voturile românilor din străinătate. După ce a văzut mobilizarea fără precedent a românilor din străinătate, Guran face un scenariu șocant: alegerile vor fi contestate la CCR și vor fi invalidate.

”Extraordinar! S-a trezit Uriasul adormit! E o stare de spirit in aer... zici ca e Revolutie.

La cum merg lucrurile prezenta va depasi 60% iar voturile din Diaspora vor da din nou presedintele. Foarte probabil rezultatul va fi atat de strans incat devine previzibila contestarea alegerilor la Curtea Constitutionala. Daca se dovedeste ca numarul celor care voiau dar n-au reusit sa voteze este mai mare decat diferenta dintre candidati, Curtea poate invalida alegerile.

Fiecare vot conteaza, si din tara si din strainatate!


ACL cere Ordonanta de Urgenta pentru prelungirea orei de votare. Tehnic se poate, dar tehnic de doua saptamani se putea. Problema este ca nu se vrea.”, scrie Guran.




Sursa: http://www.stiripesurse.ro/

ADEVARATELE REZULTATE ale alegerilor Europarlamentare: 73 % dintre romani au scuipat pe toti politicienii si au demis, practic, intreaga clasa politica. PSD-ul lui Iliescu are in jur de 10% iar PMP-ul lui Basescu sub 2%

Un articol de Victor Roncea

Pornind de la o remarca pe Facebook si o postare a autorului blogului Politica ta, m-am gandit ca este corect sa se ofere romanilor cifrele reale ale acestor alegeri, nu mizeriile cu procente grase bune de intoxicat “fraierii” de romani care se mai uita, inca, la televizor.

Asadar, Traian Mitrica aka Mos Califar dixit: ”#artimeticapentrublonde: 7% din 30% participare fac exact 2% din total electorat.” Si observatia sa: “nereprezentativitatea datorata absenteismului . 40% din 30 % prezenti fac exact 12% din electorat. Ieftin, tare ieftin si e valabil pentru toate partidele.”

Asadar, ne-am lamurit cu vreo doua: conform rezultatelor aproape finale, PMP lui Traian Basescu si Elena Udrea are, de fapt, sub 2%! Iar PSD-ul plus Partidul-in-civil si Partidul-televizor putin peste 10% din electorat!

De “Forta” prezidentiabilului lui Traian Basescu si Andrei Plesu, Razvanel Ungureanu, ce sa mai vorbim? Are un procent zdrobitor, cam de la piciorul broastei in jos, undeva intre 0,6 – 0,7 % din electoratul roman. Daca nu a candidat in Ungaria, ca colegul lui Tokes (de care, apropo, nu am scapat!)…

Cred ca s-a cam spus totul, la aceste alegeri, despre reprezentativitatea clasei politice din Romania. Aceasta este de-a dreptul nula!

Asadar, conform Biroului Electoral Central, din totalul de alegători înscrişi în listele electorale, respectiv 18.219.749 s-au prezentat la urne 5.911.232, reprezentând 32,44%.

S-au înregistrat 5.566.005 de voturi valabil exprimate (94,15%), iar 344.980 (5,83%) au fost declarate nule – dintre care cele mai multe sunt ale celor care au protestat anulandu-si votul. Daca adaugam aceste procente la cele ale romanilor care nu au votat, respectiv 67,56 %,ajungem la un procent de aproximativ 73%, care reprezinta romanii anti-politica, condusi de niste tupeisti care se umfla in pene desi, la un loc, de abia trec cu putin peste un sfert din electoratul roman.

Este adevarat, la alegerile “europene”, procentul de participare este intotdeauna mai scazut. Dar aceasta inseamna ca poate ar fi cazul sa ne regandim prezenta in UE, daca peste 70% dintre romani nu sunt interesati de ea. Pe de alta parte si aceste alegeri sunt reprezentative la nivel national, dupa cum se vede in Franta, unde partidul castigator, Frontul National, al fiicei lui Le Pen, cere, dupa rezultatele la europarlamentare, dizolvarea Parlamentului si alegeri anticipate. Ce este de notat: din Romania lipseste un partid anti-european, “eurofob”, asa cum exista in majoritatea “tarilor civilizate”, desi pentru un sistem sanatos ar fi necesar. Acum, sper sa nu infiinteze SRI unul peste noapte…

Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 37,60 % din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, fiind urmată de PNL cu 15 %, PDL cu 12,23 %, independentul Mircea Diaconu cu 6,81 %, UDMR cu 6,30 % şi PMP cu 6,21 %, potrivit rezultatelor parţiale anunţate, luni după-amiază, de Biroul Electoral Central. 

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE

BEC, Ora 17, luni, 26 mai 2014, via Mediafax, dupa centralizarea rezultatelor scrutinului din 18.721 secţii de votare (99,99 la sută).

Rezultate parţiale BEC: PSD-UNPR-PC – 37,60%, PNL – 15%, PDL -12,23%

Potrivit rezultatelor parţiale, Alianţa PSD-UNPR-PC a obţinut 2.093.032 de voturi, PNL – 835.453 voturi şi PDL – 680.759 de voturi. 

Candidatul independent Mircea Diaconu a fost votat de 379.528 de alegători, UDMR a primit 350.659 de voturi, iar PMP – partidul lui Traian Basescu si Elena Udrea – a obţinut 345.908 de voturi, mai putine decat Mircea Diaconu, dupa cum se observa. (Acum, ma gandesc serios ca acest esec triumfalist se datoreaza exclusiv faptului ca depe afisul PMP a lipsit celebru Bikey Papahagi! )

Restul competitorilor nu au trecut pragul electoral.

Partidul Poporului Dan Diaconescu a obţinut 204.289 voturi (3,67%), Partidul România Mare a primit 150.468 voturi (2,70%), Forţa Civică a prezidentiabilului lui Traian Basescu & Andrei Plesu, Mihai Razvan Ungureanu, cu el cu tot in cap de lista – 145.184 de voturi (2,60%), Partidul Ecologist Român – 64.230 (1,15%), Alianţa Naţională a Agricultorilor – 53.264 (0,95%), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – 49.978 (0,89%), Partidul Verde – 19.125 (0,34%), Partidul Noua Republică al tutarului Monicai Macovei, ciumpalacul lui Andrei Plesu, Mihaita “Horia” Neamtu – 15.419 (0,27%), Partidul Dreptăţii Sociale – 13.536 (0,24%) şi Partidul Alternativa Socialistă – 9.802 (0,17%).

Voturile obţinute de candidaţii independenţi sunt: Iulian Capsali Pericle – 49.609 (0,89%), Peter Costea – 41.271 (0,74%), Georgiana Corina Ungureanu – 27.320 (0,49%), Paul Purea – 11.317 (0,20%), Dănuţ Liga – 10.648 (0,19%), Valentin Eugen Dăeanu – 8.748 (0,15%) şi Constantin-Titian Filip – 6.458 (0,11%).

Aceste rezultate au fost comunicate după centralizarea proceselor verbale din 96,18% din secţiile de votare, a precizat purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ.

Sursa: http://roncea.ro/2014/05/27/adevaratele-rezultate-ale-alegerilor-europarlamentare-73-dintre-romani-au-scuipat-pe-toti-politicienii-si-au-demis-practic-intreaga-clasa-politica-psd-ul-lui-iliescu-are-in-jur-de-10-iar-pmp-ul-l/

Sursa: http://danielroxin.blogspot.ro/

Discursul lui Steve Jobs 2005 Universitatea Stanford DESPRE VIATA SI ALEGERILE FACUTE DESPRE TRECUT, PREZENT SI VIITOR DESPRE EL SI ORICARE DINTRE NOI

Discursul lui Steve Jobs 2005 Universitatea Stanford

DESPRE VIATA SI ALEGERILE FACUTE

DESPRE TRECUT, PREZENT SI VIITOR

DESPRE EL SI ORICARE DINTRE NOI

Sursa: http://autovindecarea.blogspot.ro

Conclav în căutarea unui nou Papă

Foto: EPA

O sută cincisprezece cardinali se vor aduna pe 12 martie la Capela Sixtină din Vatican pentru a alege noul Papă. Nimeni încă nu poate să preconizeze când va prezenta conclavul numele celui de-al 266-lea şef al Sfântului Scaun.

Toţi speră că acest lucru va avea loc pe 24 martie, când Biserica Catolică sărbătoreşte Floriile. Şi înainte de Paştele catolic, care se marchează pe 31 martie.

Cercul candidaţilor s-a redus la cinci nume. Printre favoriţi sunt menţionaţi canadianul Marc Ouellet, italianul Angelo Scola, austriacul Christoph Schoenborn, argentinianul Leonardo Sandri. La sfârşitul săptămânii trecute, potrivit presei italiene, a început să adune rapid puncte brazilianul Odilo Scherer.

Nimeni nu poate prezice cine anume va fi noul Papă. Ultimul Papă a complicat sarcina prelaţilor romano-catolici. Înaintea plecării, el a schimbat procedura de alegere a Suveranului Pontif, a declarat în interviul pentru Vocea Rusiei Aleksei Bukalov, expert rus pe problemele Vaticanului.

„Condiţiile votului sunt foarte stricte. Papa Benedict al XVI-lea a modificat canonul de alegere a noului Suveran Pontif. El a revenit la prevederea, conform căreia, noul Papă poate fi ales doar de o majoritate de două treimi. Predecesorul său, Ioan Paul al II-lea, simplificase procedura, în sensul că după un anumit număr de runde vot, Papa putea fi ales prin majoritatea simplă”.

În legătură cu aceste modificări, conclavul poate să se tergiverseze. Deşi este puţin probabil să repete recordul din secolul al XIII-lea. Atunci Papa a fost ales timp de aproape trei ani. Dacă nimeni din candidaţii sus-menţionaţi nu va obţine două treimi din voturilor cardinalilor, atunci poate apărea o figură de compromis. Această situaţie s-a înregistrat de multe ori la conclav. Ultimul exemplu concludent a fost Papa Ioan Paul al II-lea. În octombrie 1978, nimeni nu l-a considerat favorit.

În situaţia actuală este practic imposibil să se prezică numele noului Papa, consideră Pavel Sviatenko, analist la Fondul de Perspectivă Istorică din Rusia.

„Listele principalilor candidaţi nu înseamnă prea mult. Cred că este încă prematur să se vorbească de o personalitate concretă. Este posibil ca niciunul dintre favoriţi să nu treacă. Şi să apară o candidatură alternativă”.

Dacă e să judecăm după declaraţiile unor cardinali, la aceste alegeri s-au format două „tabere”. Una este convinsă că poate reforma Biserica Catolică doar un om care o cunoaşte bine din interior, adică un episcop care a slujit în administraţia Vaticanului. A doua tabără este convinsă Vaticanul are nevoie de „un suflu proaspăt” şi de cineva din afară. În principiu, poate deveni Papă orice bărbat catolic. Chiar un credincios de rând. Însă din secolul al XIV-lea pe Sfântul Scaun sunt aleşi doar cardinali.

Sursa: http://romanian.ruvr.ru

ATENTIE CE ALEGETI MAINE!

Despre alegeri am tot vorbit in ultimii ani si nu prea mai sunt multe de spus. Cine este cu adevarat interesat de opinia noastra ii invitam sa studieze articolele: „ ... cateva idei despre politica din Romania” si „Maine sa votati capul si cu in inima”.
La fel de interesant ca si alegerile este referendumul care se va desfasura doar in cateva zone (nu intelegem de ce, deoarece este vorba de interesul national strategic, iar o eventuala poluare a zonei ar avea implicatii nu numai regionale ci si nationale si transfrontaliere), un referendum legat de exploatarea de la Rosia Montana si legat de exploatarea gazelor de sist.
In ceea ce priveste gazele de sist, desi se fac prospectari in multe zone din Moldova (Barlad, Tecuci si in alte parti) referendumul se va desfasura doar in orasul Mangalia. Mai multe detalii aici.
Intrebarea de la referendumul din Jud Alba legat de exploatarea miniera suna exact ca in reclama aia perversa de la Gold Corporation : "Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în zona Munţilor Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?" ... caci oamenii de acolo vor si ei sa munceasca saracii ... la Gold Corporation binenteles! Pare a fi o intrebare capcana, iar daca cetatenii spun da atunci pot interpreta la modul pervers ca oricine poate exploata acolo (Gold Corporation fiind principala candidata), iar daca cetatenii spun nu, atunci se va justifica faptul ca nu se investeste acolo deoarece nu vor cetatenii. Nemernicii astia nu stiu cum sa mai faca sa duca tara asta de rapa. 

Pe langa faptul ca BNR nu incurajeaza expoatarea aurului de acolo (BNR fiind prin Mugur Isarescu la comanda Comisiei Trilaterale si a Clubului de la Roma) nedorind sa-si mareasca rezerva de aur peste limita impusa (de cei din afara - fiind astfel evidenta dorinta de monopol asupra rezervelor de aur la nivel mondial a elitei oculte recesive), am aflat ca nici administratiile locale nu permit o altfel de activitate economica decat cea miniera in zona, oamenii de acolo fiind astfel condamanati si fortati sa cerseasca mila ... Desi daca ai pamant si practici permacultura, poti trai din rodul pamantului fara a fi scalvul muncii. De asemenea turismul traditional poate functiona ... Iar daca nu se poate si nu se poate altfel, atunci Statul Roman cu miliardele imprumutate de la FMI sa investeasca in aceasta MINA DE AUR la propriu si la figurat, sa scoata de 100 de ori mai mult si fara graba si cu atentie la mediu si cu tehnologii de ultima ora!!!!
Desi nu ne place intotdeauna de Moise Guran de la TVR 1 am gasit o analiza foarte buna si curajoasa facuta de acesta legata de Rosia Montana, pe vremea cand era la TVR 2 (fiind astfel contra celor de la TVR1 care au promovat la greu GC), o critica scurta si la obiect, prin care se demasca strategia perversa de marketing folosita de GC.

Moise Guran despre Rosia Montana in Ora de business

Parerea noastra despre Rosia Montana o gasiti in articolele de aici si aici. (unde gasiti si niste documentare foarte bine realizate pe acest subiect).

Un alt articol excelent legat de Rosia Monatana gasiti aici.

Despre gazele de sist am vorbit la prezentarea documentarului GasLand si acestea reprezentand o alta crima ecologica si un jaf la scara nationala efectuata de gasca lui Rockefeller in acest domeniu, reprezentata de corporatia transnationala CHEVRON, cu ajutorul politicienilor nostrii tradatori. Stim sigur ca daca USL va castiga alegerile toate aceste proiecte vor redemara in tromba ...

Asadar continuati sa-i votati pe infectii care ne-au vlaguit natia timp de 23 de ani (PSD, PNL, PDL, UDMR) si dupa voi potopul.

In completare va mai prezentam un documentar despre Rosia Montana :

Rosia Montana, Pretul aurului 

De asemenea va invitam sa vedeti o emisiune din 2009 (dar la fel de actuala si astazi) despre miza aurului Romaniei.

Conspiratia tacerii - Miza aurului (Romaniei)

Documentar despre mineritul aurului in Costa Rica 
(e bine de stiut pentru ce va urma la noi si sa intelegeti ca suntem atacati si manipulati prin aceleasi strategii abjecte de marketing si tratati ca orice alta tara bananiera de pe pamantul asta, considerandu-ne pe toti o natie de imbecili).

Ca sa vedeti ce o sa urmeze si la Rosia Montana urmariti acest scurt reportaj:
Imagini apocaliptice în judeţul Alba, la exploatarea minieră Roşia Poieni 

ASADAR, SINGURA SOLUTIE ...PROPRIA EVOLUTIE si Non Participarea, Non Violenta la sistem!

Sursa: fymaaa.blogspot.ro

Despre cum ne-am putea crea viitorul

Din nou suntem în prag de alegeri, în plină campanie electorală, din nou întreaga ţară stă pironită cu ochii la televizor urmărind cu gura căscată modul în care politicienii îşi dau la coaste unul altuia şi promit electoratului marea cu sarea. Desigur, electoratul se va alege cu sarea-n ochi, dar interesul şi energia consumate sunt demne de o cauză mai bună. Întrebarea de bază rămâne de ce suntem păcăliţi de fiecare dată, oare doar politicienii sunt vinovaţi că sunt aşa cum sunt, că promit fără să se ţină de cuvânt, că fură ca-n codru? Sau avem şi noi o parte mai mică sau mai mare de vină? Dar atunci de ce nu ne privim în oglindă şi să ne examinăm puţin, poate am avea ce învăţa?

Am să încerc să o fac eu. În primul rând, ne place să ne lamentăm, să ne plângem de milă. Dacă nu mă credeţi, intraţi pe Facebook, pe forumuri, şi veţi vedea din plin acest lucru. Ne plângem de ţara în care trăim, ne plângem de clasa politică, ne plângem de toţi şi de toate. Mă întreb ce ne-am face dacă am ieşi din situaţia asta, ce ne-am face, de ce ne-am plânge? Dar aici nu e vorba doar de lamentări, ci de ceva mai grav. Ne înjurăm cu entuziasm ţara, aşa este. „Ţară de rahat”, „ păcat că e locuită” şi altele, vă sunt cunoscute? Cine sunt cei ce zic asta? Românii, nu alţii! Trageţi cu urechea pe la discuţiile pe stradă, din cafenele, veţi vedea aceste lucruri repetate la saturaţie.

Totuşi, unde ne e demnitatea naţională? Staţi liniştiţi, există şi se manifestă. Dacă un străin ar zice despre România măcar jumătate din ce zic românii despre ţara lor, noi am sări ca arşi! Cum îşi permite acest individ, străin de ţara şi neamul nostru, să zică aşa ceva despre poporul nostru, despre ţara noastră? Ia să vină aici, să vadă cum stau lucrurile, eventual să-şi ia cetăţenia română, apoi poate să înjure România până poimâine, dar alături de noi. În concluzie, nu oricine are dreptul să înjure România, doar românii înşişi, şi încă cu mult aplomb şi entuziasm.

Din păcate, nu ne oprim doar la vorbe, denigrări şi înjurături. Mergem cu mult, mult mai departe. Sintagma „ţară de rahat” o spun mai cu seamă unii în timp ce aruncă pe geamul maşinii mizeria şi pachetele goale de ţigări, contribuind la umplerea cu gunoaie a şoselelor ţării, ca apoi să aibă motiv să se plângă de felul cum arată. La fel, trecătorii care aruncă mizerii pe jos, deşi la câţiva paşi există un coş de gunoi. „Uite ce mizerabilă e plaja” zicea cineva aruncând în nisip un cocean de porumb fiert. Iar acestea sunt doar câteva exemple, fiecare dintre noi putând veni cu sute, dacă nu mii, de astfel de întâmplări zilnice.

Viitorul nostru

Dacă aşa e comportamentul românilor faţă de prezent, ne mai mirăm de dispreţul faţă de viitor? „Trecut de rahat avem, prezent de rahat avem, ce bine că nu avem nici un fel de viitor!”, această vorbă a fost spusă de un cunoscut actor şi s-a bucurat de sute de share-uri şi poate mii de aprecieri pe Facebook, prea puţini au fost cei care au luat atitudine contra. Oare asta este părerea noastră, cunoştinţele faţă de trecutul nostru, atitudinea faţă de viitorul nostru? Dacă este aşa, e grav. Dacă nu, e şi mai grav, deoarece nu luăm atitudine într-un fel sau altul. În ideea de a ne alege noi înşine viitorul, nu să-l lăsăm la mâna unora sau altora, asistând pasiv la distrugerea noastră ca neam, ca naţiune, ca ţară. Fiindcă noi chiar asta facem, ne distrugem viitorul, lamentându-ne ce fel de ţară „de rahat” avem, dar nu facem nimic să ne scoatem ţara noastră şi a copiilor noştri din starea pe care noi înşine o caracterizăm în acest mod.

Un lucru pe care îl refuzăm constant este de o evidenţă dovedită în decursul istoriei: suma acţiunilor şi deciziilor prezentului modelează viitorul, este un fapt pe care nu îl putem nega sau ignora, ne place asta sau nu, rezultatul este acelaşi, este adevărat. Dar atunci de ce nu acţionăm acum, în prezent, pentru a ne păstra, totuşi, o şansă pentru viitor? Să facem o paralelă simplă, dacă acum 20 de ani am fi decis altfel, prin vot, oare nu am fi avut alt viitor, de fapt prezentul de astăzi? Am fi avut parte oare de mineriade, de corupţie dusă la extrem, de o multitudine de simptome pe care astăzi încercă să le dăm uitării?

Răspunsul poate fi deosebit de complex, de genul incursiunii istoriei alternative. Nu ştim care ar fi fost atunci viitorul României, implicit prezentul nostru de acum, dacă atunci am fi decis altfel. Dar întrebarea de bază rămâne: ar fi fost mai bun sau mai rău decât prezentul nostru? Răspunsul nu cred că este atât de dificil, dacă facem o analiză comparativă cu ţările din jur, o analiză la rece, fără presupoziţii. Cred că este evident, alţii au putut, Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Croaţia, noi nu. Vestea proastă este că nici nu vom putea dacă nu luăm atitudine. Şi o putem face, dar nu vrem, asta este tragedia.

De ce suntem unde suntem?

Ni se pare poate ciudat că unii din jurul nostru pot şi noi nu putem. Unii fac autostrăzi, noi nu putem. Unii atrag fonduri europene la greu, noi nu putem. Unii fac orice, noi nu. Nu găsim explicaţii şi de aceea ne pornim pe etichetări, de genul celor menţionate mai sus care conţin cuvântul „rahat”. Şi exemplele pot fi enumerate la nesfârşit, de ce ei pot, iar noi nu? Suntem mai proşti, mai tâmpiţi, mai de „rahat”?

Răspunsul este mult mai simplu decât credem. Şi poate fi concentrat într-un sigur cuvânt: CORUPŢIE. Să nu credeţi că vorbesc tâmpenii, un raport al ONU spunea, referitor la mai multe ţări din lume, că o diminuare cu 1% a corupţiei rezultă în creşterea PIB-ului de ţară cu undeva între 2 şi 4%. Oameni buni, noi aveam o prognoză de creştere cu 1% la începutul anului, procent care ne-a fost scăzut la 0,5% după estimările din octombrie! Ar trebui să merg mai departe ca să explic acest fenomen de care suntem conştienţi, dar îl neglijăm constant. Cum se face că cei mai bogaţi baroni locali sunt chiar cei care conduc cele mai sărace judeţe? Este doar întâmplător? Să o credeţi voi! Vă mai pun o întrebare, cum este posibil ca un ministru care are un salariu de circa 6000 de lei să plătească o rată la creditul său de 800000 de euro de peste 4000 de euro (peste 18000 de lei), când nu are afaceri sau partenerul de viaţă nu lucrează? Mai departe, am vorbit de judeţe, dar comparaţia poate fi extinsă la nivel naţional, cum vă explicaţi că România este una dintre cele mai sărace ţări din UE, dar are politicienii printre cei mai bogaţi?

Ar trebui pe scurt să vă explic cum funcţionează această corupţie, deşi ar fi nevoie de un tratat de sute de pagini pentru asta. Voi face doar o scurtă prezentare, o foarte sintetică trecere în revistă printr-un singur exemplu, dar care poate fi generalizat la întreaga situaţie din ţară. Într-un judeţ se aprobă ideea de a reabilita o şosea. Se prezintă la licitaţie mai multe firme, fiecare cu oferta sa. Iese câştigătoare o firmă agreată, care are informaţii din interior referitoare la cum au licitat celelalte firme. Se încheie contractul care prevede o clauză specială conform căreia se poate modifica pe parcurs devizul lucrării până la un anumit procent, de exemplu 50%. Desigur că la final lucrarea este mult mai scumpă celelalte oferte iniţiale, dar asta nu mai contează, lucrarea este finalizată şi contractorul îşi ia banii. Dar, el va trebui să-i mulţumească pe cei care l-au favorizat să câştige contractul şi care i-au permis să umfle devizul lucrării şi să nu dea garanţii pentru execuţia ei, deoarece peste un an va fi plătit să repare ce a făcut de mântuială. De unde, din bugetul local, sau din cel al ministerului, indiferent, din banii noştri de taxe şi impozite. Toată lumea e fericită, cel care a organizat licitaţia fiindcă şi-a luat şpaga, firma executantă deoarece a făcut o afacere beton din care a rămas cu o grămadă de bani după ce a plătit şpaga, electoratul fiindcă are o şosea proastă care la anul va trebui reparată tot din banii publici. Rămân doar fraierii care plătesc, adică noi, dar de bucurie îi votăm tot pe aceiaşi şpăgari ca să facă pe viitor acelaşi lucru. Să ne mai mirăm că avem cele mai proaste şi cele mai scumpe şosele şi autostrăzi din Europa? Să ne mai mirăm că UE ne-a blocat unele fonduri din aceste motive? Deoarece dacă nouă nu ne pasă ce se întâmplă cu banii noştri din taxe şi impozite, Uniunii Europene uite că îi pasă! Şi ne taxează pentru asta.

Scopul politicienilor noştri

Am stabilit deja că politicienii noştri sunt printre cei mai bogaţi din UE, şi poate astfel se poate explica sărăcia ţării noastre, deoarece politicienii noştri sunt în mare parte lucrători la stat, bugetari, şi totuşi au averi de milioane de euro, deşi veniturile lor declarate sunt mult sub media europeană a veniturilor bugetare. Un angajat de la o companie de stat, care are salariul minim pe economie, poate fi nemulţumit, dar ce face el să schimbe asta? Nimic, tace şi înghite, deoarece îşi păzeşte locul de muncă, slab plătit, aşa cum este. Culmea este că îl susţine pe baron de teamă să nu piardă şi acest loc de muncă amărât. Deşi, dacă baronul ar intra după cum merită în puşcărie, el ar avea şansa de a fi promovat pe bază de meritocraţie sau ar putea să aibă un venit simţitor majorat tocmai datorită diminuării corupţiei la acest nivel.

Bine, asta e situaţia actuală, o ştim şi o simţim pe propria piele. Dar, totuşi, ce îi mână în luptă pe politicienii noştri? De ce se zbat acum mai abitir decât acum zece ani? Fraţi români, răspunsul este simplu. Ei au o motivaţie supremă, este ultima lor şansă! Şansă de a scăpa de ceea ce merită o mare parte dintre ei, şi aici mă refer direct la ceea ce i-ar aştepta pe o mare parte dintre ei: PUŞCĂRIA! Sau închisoarea, spuneţi-o cum credeţi.

S-a petrecut în ultimii ani ceva de necrezut cu puţini ani în urmă. Foşti miniştri, chiar un fost prim ministru, personaje intangibile la vremea lor, au ajuns după gratii. Credeţi că celor asemenea lor, baronilor sau îmbogăţiţilor statului le convine aşa ceva? Să luăm un exemplu, aţi câştigat la loterie, vă umpleţi de bani, vă distraţi şi obişnuiţi cu un stil de viaţă. Faceţi croaziere prin ţări exotice, vă permiteţi orice, cele mai fine mâncăruri, cazinouri, localuri etc. Sunteţi în culmea fericirii, totul vă este permis. Dar la un moment dat apare un ins care vă bate pe umăr şi vă spune că a fost o greşeală, nu dumneavoastră sunteţi câştigător, şi va trebui să daţi toţi banii cheltuiţi înapoi. Şi încă rapid. Ce aţi face atunci? Nu v-aţi agăţa de toţi avocaţii din lume ca să nu pierdeţi? Nu aţi face orice ca să vă păstraţi averea şi statutul? Ei bine, cam aşa se comportă politicienii noştri.

Ar fi în stare de orice, mă repet, de ORICE, ca să nu-şi piardă averea şi imunitatea. Imunitatea în faţa legilor, imunitatea în faţa poporului care i-a trimis în funcţii. Aşa se explică zidul care îl creează în parlament împotriva justiţiei, un scut împotriva procurorilor care ar fi în drept să îi înhaţe când au toate probele.

Şi atunci au o strategie foarte clară şi eficientă până acum: ascunderea după imunitatea parlamentară. Te protejează atât individual, dar şi colectiv. Adică, dacă unul are ghinionul să fie prins cu mâţa-n sac, ceilalţi fac zid în jurul lui refuzând să-i lase pe procurori să-l salte, deoarece mai încolo ar putea veni rândul lor. Chiar şi acum, în parlament se află senatori şi deputaţi declaraţi incompatibili sau aşteptaţi de procurori la uşă, dar ţinuţi în braţe de colegii lor.

Cum îi ajutăm noi

Dar ca să acceadă în parlament şi să se menţină acolo la adăpost de mâna justiţiei au avut şi au nevoie de votul nostru, al electoratului. Şi orice electorat matur, ca şi cel occidental, obişnuit cu exerciţiul democratic practicat de generaţii, i-ar sancţiona scurt pe astfel de politicieni trimiţându-i la lada de gunoi a politicii şi pe majoritatea după gratii. Dar la noi este situaţia diferită, noi şi sistemul electoral îi favorizăm tocmai pe aceştia.

Cum aşa? Să luăm mai întâi grupul preferat de către politicieni, care ajunge pe zi ce trece, pe ciclu electoral ce trece, grupul dominant de alegători: ignoranţii, sau numiţi cu eleganţă de sociologii occidentali cu acronimul LIV (de la Low Informed Voters), alegători puţin informaţi. În această categorie intră ca majoritari cei care i-am descris mai amănunţit în articolul Greaua moştenire, îi cunoşteţi:

„…alegătorul celălalt, prea prost, prea ignorant, prea nepăsător, prea manipulat, prea corupt de zece lei sau un rând de băutură. Şi tot din aceste motive nu gândeşte mai departe, ba chiar îi duşmăneşte pe cei care o fac.

„Rămâne apoi marea masă a trudnicilor, a căror viaţă se reduce la muncă şi la hrană, într-un ciclu etern şi ale căror conştiinţe nu se ridică mai sus de blidul de mâncare de dinaintea nasului. Sunt atât de apăsaţi şi dresaţi în apăsarea spre pământ, că nu pot, nu gândesc şi nu vor să privească mai departe. Li-s ochii atrofiaţi ca ai sobolilor de sub pământ. Urăsc pe oricine vrea să-i scoată din existenţa lor de sclavi. Cu ei face orice stăpânire ce vrea. În primul rând să gândească în locul lor. E ceea ce Ghiţă spunea despre ei: “Dacă ar ieşi poruncă ca o jumătate de sat să izgonească pe cealaltă, s-ar executa supuşi”. Unii ar face-o chiar cu pasiune. Dacă li s-ar cere să stea să se taie lemne pe ei şi asta ar suporta-o, având drept scuză că “dacă a venit lejea asta”… Aceştia erau ceea ce regimul comunist dorea şi, în bună parte, a şi reuşit să facă din întregul popor român.” Asta nu spunea oricine, ci chiar Ion Gavrilă Ogoranu în memoriile sale, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc.

Cred că îi recunoaşteţi, sunt candidaţii ideali la votul pe zece lei sau o băutură. De ei au nevoie politicienii cel mai mult, ei sunt aceia care îi pun şi îi menţin în scaun.”

Pe aceştia îi ştim, alături de ei mai sunt cei  neinformaţi pur şi simplu, dar totuşi votează după simpatii sau antipatii, că aşa a zis X sau Y, fără să ştie de partid sau alianţă, nu ştiu nici dacă votează liste sau candidaţi, nici nu ştiu cine candidează în colegiul lor.

Această categorie devenită deja majoritară în ţara noastră este preferată şi favorizată de către politicienii, spre ei se adresează campaniile electorale cu mici şi bere, de ei se lipesc cel mai bine promisiunile de genul „o să mărim…” fără să spună cu cât şi de unde resurse. Este normal, aceşti LIV habar nu au de economie ca să poată pricepe de unde vin şi unde merg banii în economie, pentru ei buget este un termen total abstract, fără vreun înţeles palpabil.

De aceea ei sunt şi obiectivul strategic pe termen lung al politicienilor, în interesul acestora de a-şi păstra şi spori acest electorat. Şi asta se face pe baze ştiinţifice. Psihologul american Abraham Maslow a ierarhizat la mijlocul secolului trecut nevoile umane sub forma unei piramide care îi poartă numele.

Această piramidă ilustrează sub formă de trepte nevoile omului, începând cu cele de bază care sunt cele fiziologice. Atât timp cât nu-i sunt satisfăcute nevoile de pe prima treaptă, respectiv cele de hrană şi adăpost, omul nu poate trece în a doua treaptă, a nevoilor de stabilitate, apoi după satisfacerea acestora poate trece în a treia etc. Ei bine, abia către mijlocul piramidei omul începe să se intereseze de apartenenţa sa la un grup, cu aspiraţii specifice. Vedem şi prin exemplele cotidiene, copiii care nu au ce mânca şi îmbrăca nu se pot gândi la şcoală, de exemplu. Când eşti flămând şi fără adăpost nu te interesezi de perspectivele integrării europene, ci de unde să faci rost de mâncare şi unde vei dormi la noapte. Nu te interesează dezbaterile electorale, vei vota candidatul care îţi dă ceva de mâncare sau zece lei, nici nu ai alte pretenţii. Oamenii aflaţi pe treptele inferioare ale piramidei lui Maslow sunt uşor de mulţumit, ei au aşteptări modeste şi de moment, pe când oamenii aflaţi pe treptele superioare sunt pretenţioşi, discută programe care să aibă efect asupra comunităţii din care fac parte, pun întrebări stânjenitoare, sunt educaţi şi cunosc ceva economie, nu prea pot fi duşi uşor cu preşul.

Aici e secretul, politicienii îi preferă şi cultivă pe cei aflaţi pe treapta de jos din aceleaşi motive. Aceştia îl vor vota chiar dacă este hoţ, corupt, băgat în matrapazlâcuri şi asociat cu personaje dubioase. ANI sau DNA sunt noţiuni necunoscute pentru aceşti oameni, la locale au votat un primar aflat în închisoare, pe 9 decembrie s-ar putea să voteze doi deputaţi pe cale de a intra în arest preventiv.

Ori, această categorie a devenit dominantă în peisajul electoral, spre bucuria politicienilor. A crescut nu numai datorită lor (nu cred că întâmplător educaţia şi sănătatea sunt cele mai neglijate faptic, nu declarativ).

Dar numai politicienii sunt vinovaţi de această situaţie? Nu, nu este aşa, oricât ne-ar place nouă să ne lamentăm şi să dăm vina numai pe ei. Nu, e şi vina noastră, marea noastră vină. Alegătorii aflaţi pe treptele superioare ale piramidei lui Maslow sunt vinovaţi încă în două direcţii principale. În primul rând, prin neprezentarea lor, au permis mărirea artificială (pe lângă cea naturală, numerică, explicată mai sus) a puterii de decizie a LIV, au ajuns să poată să reprezinte ca voturi exprimate un procent mai mare decât cel real, exact la fel cum ungurii au mai multe mandate în parlament decât procentul lor din populaţie, tocmai datorită neprezentării românilor la vot faţă de populaţia maghiară.

În al doilea rând, sunt vinovaţi prin faptul că nu au încercat, prin alegeri, să elimine personajele corupte, alegând de fiecare dată alternativa, chiar dacă era reprezentată de răul mai mic. Din rău mai mic în rău mai mic, am fi avut un rău semnificativ mai mic. Dar nefăcând asta, am încurajat politicienii să-şi pună în faţă candidaţi tot mai dubioşi, chiar penali, pe motiv că oricum vor fi votaţi chiar de aceşti LIV, din moment ce votanţii inteligenţi, cu discernământ, oricum nu se prezintă la vot.

Există două posibilităţi să schimbi clasa politică, una rapidă, prin lovitură de stat sau revoluţie care implică şi violenţa; şi alta mai lentă, de durată, prin mijloace democratice, respectiv prin vot. Este alegerea noastră, dar de multe ori calea rapidă şi violentă poate duce în cu totul alte direcţii, inclusiv către regimuri totalitare. Ne rămâne la îndemână calea prin vot, vot cântărit şi analizat, comparând candidaţii.

Am dezbătut şi analizat în articolul Greaua moştenire motivaţiile celor educaţi care nu se duc la vot. Le-am luat pe rând şi le-am analizat pe scurt, iar unora le-am dat dreptate.

Dar dacă este mai comod să stăm şi să ne lamentăm, deşi am putea cu votul nostru să primenim cât de cât clasa politică, sau să începem să o facem, atunci să nu ne mirăm ce ţară vom avea şi în viitor. Atunci tot mai mulţi vom putea spune că avem o ţară „de rahat”, dar copiii noştri ne vor arăta cu degetul şi ne vor întreba: cine este de vină? N-aş vrea să fiu în postura celor care vor trebui să răspundă.

Cristian Negrea

Foto: Mihai Tuburlai

sursa: ziaristionline.ro

          gandeste.org