Conclav în căutarea unui nou Papă

Foto: EPA

O sută cincisprezece cardinali se vor aduna pe 12 martie la Capela Sixtină din Vatican pentru a alege noul Papă. Nimeni încă nu poate să preconizeze când va prezenta conclavul numele celui de-al 266-lea şef al Sfântului Scaun.

Toţi speră că acest lucru va avea loc pe 24 martie, când Biserica Catolică sărbătoreşte Floriile. Şi înainte de Paştele catolic, care se marchează pe 31 martie.

Cercul candidaţilor s-a redus la cinci nume. Printre favoriţi sunt menţionaţi canadianul Marc Ouellet, italianul Angelo Scola, austriacul Christoph Schoenborn, argentinianul Leonardo Sandri. La sfârşitul săptămânii trecute, potrivit presei italiene, a început să adune rapid puncte brazilianul Odilo Scherer.

Nimeni nu poate prezice cine anume va fi noul Papă. Ultimul Papă a complicat sarcina prelaţilor romano-catolici. Înaintea plecării, el a schimbat procedura de alegere a Suveranului Pontif, a declarat în interviul pentru Vocea Rusiei Aleksei Bukalov, expert rus pe problemele Vaticanului.

„Condiţiile votului sunt foarte stricte. Papa Benedict al XVI-lea a modificat canonul de alegere a noului Suveran Pontif. El a revenit la prevederea, conform căreia, noul Papă poate fi ales doar de o majoritate de două treimi. Predecesorul său, Ioan Paul al II-lea, simplificase procedura, în sensul că după un anumit număr de runde vot, Papa putea fi ales prin majoritatea simplă”.

În legătură cu aceste modificări, conclavul poate să se tergiverseze. Deşi este puţin probabil să repete recordul din secolul al XIII-lea. Atunci Papa a fost ales timp de aproape trei ani. Dacă nimeni din candidaţii sus-menţionaţi nu va obţine două treimi din voturilor cardinalilor, atunci poate apărea o figură de compromis. Această situaţie s-a înregistrat de multe ori la conclav. Ultimul exemplu concludent a fost Papa Ioan Paul al II-lea. În octombrie 1978, nimeni nu l-a considerat favorit.

În situaţia actuală este practic imposibil să se prezică numele noului Papa, consideră Pavel Sviatenko, analist la Fondul de Perspectivă Istorică din Rusia.

„Listele principalilor candidaţi nu înseamnă prea mult. Cred că este încă prematur să se vorbească de o personalitate concretă. Este posibil ca niciunul dintre favoriţi să nu treacă. Şi să apară o candidatură alternativă”.

Dacă e să judecăm după declaraţiile unor cardinali, la aceste alegeri s-au format două „tabere”. Una este convinsă că poate reforma Biserica Catolică doar un om care o cunoaşte bine din interior, adică un episcop care a slujit în administraţia Vaticanului. A doua tabără este convinsă Vaticanul are nevoie de „un suflu proaspăt” şi de cineva din afară. În principiu, poate deveni Papă orice bărbat catolic. Chiar un credincios de rând. Însă din secolul al XIV-lea pe Sfântul Scaun sunt aleşi doar cardinali.

Sursa: http://romanian.ruvr.ru