Se afișează postările cu eticheta Afganistan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Afganistan. Afișați toate postările

duminică, 16 septembrie 2012

România îşi retrage trupele din Afganistan


Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a declarat, sâmbătă, la Sibiu, la începerea lucrărilor Comitetului Militar al NATO, că, “în principiu”, România va începe retragerea trupelor din Afganistan din a doua jumătate a anului viitor, calendarul fiind în curs de dezbatere.
“România salută decizia Summit-ului de la Chicago, ca începând din 2014 forţele afgane să îşi asume responsabilităţi în domeniul securităţii. Calendarul nostru este în curs de dezbatere cu aliaţii. În principiu, vom începe retragerea trupelor din Afganistan din a doua jumătate a anului viitor, urmând ca după 2014, în deplin acord cu aliaţii, pe principiul «împreună am intrat, împreună ieşim din Afganistan», să asigurăm o prezenţă minimală pentru asiguararea condiţiilor de instruire şi mentorship a forţelor de securitate afgane”, a declarat Corneliu Dobriţoiu. El a făcut aceste declaraţii la Sibiu, unde sâmbătă dimineaţă a început Conferinţa Comitetului Militar al NATO, la care iau parte şefii apărării din cele 28 de ţări membre ale Alianţei şi alţi aproximativ 300 de oficiali. Lucrările au fost deschise de preşedintele Comitetului Militar al NATO, general Knud Bartels, şi de ministrul român al Apărării, Corneliu Dobriţoiu. Şefii apărării din cele 28 de ţări membre ale NATO vor discuta la Sibiu despre operaţiile Alianţei aflate în desfăşurare, precum şi aspecte-cheie de pe agenda organizaţiei. Potrivit reprezentanţilor MApN, conferinţa se va concentra pe provocările mediului general de securitate, precum şi pe operaţiile aliate aflate în desfăşurare în Afganistan şi în Balcanii de Vest. Discuţiile se vor axa, de asemenea, pe stadiile transformării NATO şi pe revizuirea structurii Statului Major Militar Internaţional (IMS), care este partea executivă a Comitetului Militar. Conferinţa se va încheia cu alegerea noului director general al IMS. Invitaţi speciali ai preşedintelui Comitetului Militar al NATO sunt ambasadorul Stephen Evans, asistentul secretarului general al NATO pentru Operaţii, şi generalul-locotenent Arne Bård Dalhaug, comandantul Colegiului de Apărare NATO de la Roma. În marja conferinţei, generalul-locotenent Ştefan Dănilă, şeful SMG, gazda reuniunii, va avea întâlniri bilaterale cu omologi din alte ţări, în cadrul cărora vor fi abordate aspecte privind participarea ţării noastre în teatrele de operaţii la misiuni aflate sub mandat NATO, procesul de transformare a Armatei României şi modalităţile de întărire a cooperării militare bilaterale. Aceasta este prima reuniune a şefilor apărării în acest format, după summit-ul NATO de la Chicago, şi prima care se desfăşoară în România.

marți, 29 noiembrie 2011

HAINELE CELE NOI ALE ÎMPĂRATULUI


Pînă mai ieri, preşedinţii americani erau îmbărbătaţi de impresia că au lumea la picioare. Sub balcon, precum divele “iepuraşului”. Zecile de maşini de marfă, aflate sub piciorul stîng, reprezintă, de fapt, forţa şi lejeritatea cu care SUA se mişcă prin lume, fără să aibă nimic de ascuns! Din păcate, greşelile NATO din Af-Pak ar trebui să-l facă pe Obama să pună pe el o haină mai groasă, gerul siberian anunţîndu-se în relaţiile cu Pakistanul. Pe de altă parte, US Army ar trebui să nu se mai bazeze foarte mult pe NATO, care seamănă tot mai mult cu Împăratul din poveste umblînd gol în faţa supuşilor!
Sute de pakistanezi furioşi pe Statele Unite au protestat pe străzile mai multor oraşe din Pakistan duminică, unde au incendiat efigii ale preşedintelui Barack Obama şi drapele americane, pentru a denunţa moartea a 24 de militari pakistanezi în urma unui raid al NATO, principalul aliat al Americii în regiune. Protestele au fost organizate de partide de opoziţie şi de grupări islamiste de dreapta în principalele oraşe din Pakistan, o ţară cu 167 de milioane de locuitori care deţine arma atomică. La Karachi, portul utilizat de Statele Unite pentru tranzitul proviziilor destinate trupelor din Afganistan, peste 700 de persoane s-au adunat în faţa consulatului SUA, scandînd “Jos America“, “Nu vă atingeţi de Pakistan”, “Vom fi mînă în mînă cu armata noastră“. Forţele de ordine au desfăşurat un cordon de protecţie în jurul consulatului SUA. În faţa Clubului de presă de la Karachi, zeci de militanţi politici au incendiat efigii ale preşedintelui Obama, potrivit unui fotoreporter al AFP. La Multan (centru), peste 300 de partizani ai fostului premier Nawaz Sharif, precum şi comercianţi au ieşit în stradă şi au incendiat drapele ale Statelor Unite şi NATO. Exprimîndu-se în faţa manifestanţilor, deputatul de opoziţie Javed Hashmi a cerut Guvernului pakistanez să pună capăt alianţei cu Statele Unite. La Islamabad, circa 200 de militanţi ai partidului islamist radical Jamaat-e-Islami (JI) au participat la o manifestaţie. Islamabadul, a decis să blocheze transporturile de provizii pentru ISAF care tranzitează teritoriul său. De asemenea, Islamabadul a cerut militarilor americani să se retragă în termen de 15 zile de la baza aeriană Shamsi, situată în sud-vestul Pakistanului.
Atacul elicopeterelor americane a fost executat sîmbătă dimineaţă asupra unui post al armatei pakistaneze de la frontiera cu Afganistanul, din Sala, în districtul Baizai, regiune aflată în nord-vestul Afganistanului, în regiunea tribală. Zonele tribale din nord-vest sînt fiefuri ale talibanilor şi principala zonă de dispunere a celulelor Al-Qaeda care comit, în mod regulat, atacuri împotriva ISAF pe teritoriul afgan. SUA execută lovituri aeriene în zona tribală şi la frontiera afgano-pakistaneză, în general cu avioane fără pilot, în urma acestora fiind înregistrate în repetate rînduri pierderi în vieţi omeneşti din rîndul civililor şi militarilor pakistanezi. Pînă în prezent nu a fost înregistrat un atac similar în urma căruia să fie ucişi un număr atît de mare de militari pakistanezi. Ruta de aprovizionare terestră prin Pakistan este ruta principală de aprovizionare a trupelor ISAF, ruta nordică prin Rusia, Kîrgîstan, Tadjikistan fiind încă în fază incipientă. Din acest motiv, blocarea aprovizionării trupelor americane din Afganistan, acum, ar însemna un dezastru!
Pe de altă parte, un eventual refuz al Rusiei de a coopera cu NATO la transportarea livrărilor spre Afganistan ar însemna finalul “resetării” relaţiilor ruso-americane, a opinat luni expertul în spaţiul ex-sovietic al Fundaţiei Heritage, Ariel Cohen. Expertul de la Washington a comentat astfel declaraţiile ambasadorului Rusiei la Alianţa Nord-Atlantică, Dmitri Rogozin, potrivit cărora Moscova ar putea să-şi revizuiască relaţia cu NATO în special în dosarul afgan, dacă Occidentul ignoră doleanţele ţării sale în privinţa apărării antirachetă. SUA transportă prin Rusia între 60% şi 75% din încărcăturile destinate trupelor lor din Afganistan, potrivit postului Vocea Rusiei.
Independent de posibilul blocaj al aprovizionării prin Pakistan, Guvernul britanic a propus, iar NATO a acceptat, să se lanseze o nouă iniţiativă destinată să pună capăt insurgenţei talibane, şi anume plata cu 150 de dolari lunar a talibanilor care sînt de acord să renunţe la luptă. Mai mult, potrivit iniţiativei, talibanii vor avea voie să-şi păstreze armele. Programul de “reintegrare”, care a fost propus de guvernul britanic, are drept scop să ferească forţele internaţionale din Afganistan de atacurile militanţilor talibani. Luptătorii talibani care vor să iasă din insurgenţă vor urma un program de trei luni de “dez-îndoctrinare”, la care vor fi învăţaţi despre valorile pe care trebuie să le preţuiască un bun cetăţean. Ei trebuie să-şi dorească să rupă orice legături cu Al Qaeda, să nu mai ia parte la violenţe şi să susţină legea în Afganistan. Profesori islamici le vor preda talibanilor “pocăiţi” lecţii prin care le vor explica de ce adevărata cale a islamului este non-violentă. În timpul acestei perioade, voluntarii sînt plătiţi cu circa 150 de dolari pe lună. Peste 2.700 de insurgenţi talibani au fost reintegraţi în societarea afgană începînd din octombrie 2010. Dintre aceştia, numai cinci s-au întors la insurgenţă, în timp ce alţi 800 şi-au manifestat deja “interesul” de a-i părăsi pe militanţi.
Totuşi, numărul talibanilor care părăsesc insurgenţa nu a fost într-atît de mare pe cît erau aşteptările şi puţini dintre cei care spun că “au dezertat” sînt, în realitate, insurgenţi. “Din aproape 30.000 de insurgenţi, numai 8% au fost ‘reconvertiţi’, iar 99% dintre ei nu sînt din sud, acolo unde influenţa talibană este puternică”, a declarat Hanif Atmar, fost ministru de interne, citat de publicaţia britanică The Sunday Telegraph.
Planul te face să zîmbeşti! El nu poate ascunde realitatea despre hainele cele noi ale Împăratului: NATO şi-a cam epuizat ideile (şi resursele!) în ceea ce priveşte Afgansitanul!
Sursa: MERKAVA

luni, 22 august 2011

AFGANISTAN – SFÎRŞITUL ISTORIEI

La aproape 32 de ani de la invazia trupelor sovietice în Afganistan şi alungarea regelui, naţiunea afgană se zbate să-şi revină după decenii de secetă, cutremure şi război. În Kabul, ajutorul străin aduce o speranţă. În provincii, unde şefii de triburi şi sărăcia fac legea, ajutoarele şi speranţa sînt greu de găsit. Corupţia endemică, generată de sărăcie şi disperare, face ca, în comparaţie, România să pară o Suedie a corectitudinii politice şi administrative. Am scris textul de vineri cu gîndul la jurnaliştii, civilii şi instructorii români, din MApN şi MAI prezenţi în Afganistan. Pentru întreţinerea celor 170.000 de soldaţi şi 130.000 de poliţişti afgani sînt necesare 6 miliarde de dolari anual! Naţionalismul fervent al afganilor şi resentimentele faţă de trupele de ocupaţie nu pot fi, însă, ignorate şi nici cumpărate. Demult, prin 2003, la prima mea vizită în teatrul de operaţii afgan, un tînăr din Kandahar mă întreba retoric: “Cît veţi putea rezista aici? 10 ani, 20? Apoi, veţi pleca aşa cum au plecat şi englezii în urmă cu 85 de ani! Noi (afganii) avem tot timpul din lume”! Că tînărul Assedullah a avut dreptate o dovedesc rapoartele oficiale – şi nu numai! – care sosesc zilnic din statul aflat pe prima poziţie a statelor ONU. Indiferent ce face comunitatea internaţională în această ţară, este clar că CEVA trebuie schimbat, chiar dacă acum pare că, în ciuda eforturilor, istoria se sfîrşeşte sub ochii noştri.
Statele Unite ale Americii şi Afganistanul sînt pe punctul de a semna un pact strategic care să permită militarilor americani să rămână în această ţară pînă, cel puţin, în 2024, potrivit Agerpres. Acordul ar permite nu doar instructorilor militari să rămînă să continue reconstrucţia armatei şi poliţiei afgane, ci şi rămînerea militarilor americani din forţele speciale şi din aviaţie. Specialişti în contrainsurgenţă şi analişti în probleme de securitate afirmă, însă, că războiul din Afganistan nu poate fi „cîştigat“ militar şi că retragerea trupelor este inevitabilă. Indiferent de succesele tactice din teren, Coaliţia a pierdut bătălia pentru cîştigarea “sufletelor şi minţilor” afganilor. Democraţia occidentală, vînturată ca un nou tip de jihad, nu se potriveşte acelui spaţiu geografic, iar populaţia civilă şi negustorii sînt tot mai oprimaţi de noii conducători “democratici” ai ţării, lucru care nu se întîmpla în perioada Emiratului islamic! Pe de altă parte, talibanii nu au iniţiat acţiuni de terorism împotriva puţinilor occidentali aflaţi pe teritoriul afgan, nu au avut ambiţii în afara Afganistanului şi nu au fost deosebit de ataşaţi de Al Qaeda. Propulsat din industria americană a petrolului direct în fotoliul de preşedinte, Hamid Karzai, imprevizibil, a devenit cu timpul antioccidental. El este convins că singura cale de a rezolva conflagraţia din Afganistan este o înţelegere cu insurgenţii talibani. Încă din 2007, el a avut contacte cu liderii “moderaţi” ai acestora. Karzai crede că negocieri cu participarea ţărilor vecine, în special Pakistanul şi Iranul, ar crea condiţii favorabile pentru un acord politic, ar facilita participarea talibanilor la procesul de guvernare şi ar duce la pacificarea Afganistanului. El a declarat categoric şi repetat că „trupele internaţionale trebuie să-şi sisteze operaţiunile din Afganistan“. Un astfel de comportament, perpetuu în ultimii ani, exhibat repetat chiar la conferinţele donatorilor din Germania, mă face să mă îndoiesc de “buna credinţă” a negocierilor cu SUA. Poate, doar, dorinţa de “căpătuire” excesivă şi personală să-i mai “spele” din discursul său aniti-occidental!
Perspectiva unui astfel de acord nu este văzută cu ochi buni nici de vecinii Afganistanului. Iranul s-a exprimat deja public împotriva unui astfel de pact strategic, în timp ce Pakistanul a exprimat acelaşi punct de vedere, dar într-un cadru mai privat. Există şansa ca acordul să fie respins şi de talibani.
În raportul “Asistenţă şi conflict în Afganistan” al International Crisis Group publicat recent şi de blogul “http://blackopssecurity.blogspot.com/” se arată ca la un deceniu de la intrarea trupelor SUA, eforturile din Afganistan nu au reuşit să stabilizeze această ţară, ce va ceda dacă asistenţa internaţională nu va fi reevaluată. În decursul războiului, liderii afgani s-au îmbogăţit personal prin acţiuni flagrante de corupţie, prin delapidarea fondurilor alocate de coaliţia NATO pentru reconstrucţie şi prin nepotism. Hamid Karzai a fost reales în 2009 ca preşedinte al Afganistanului prin alegeri fraudate. Guvernul actual de la Kabul, dezbinat, corupt şi incompetent, nu beneficiază de legitimitate, respect şi loialitate din partea populaţiei afgane, terorizate tocmai de actualele trupe de securitate afgane, antrenate, echipate şi…plătite de Occident, dar şi de temutul serviciu de spionaj afgan. Menţinerea trupelor străine în Afganistan necesită fonduri imense. Pentru cei 100.000 de militari americani, de exemplu, Statele Unite cheltuiesc în jur de 120 de miliarde de dolari anual. Alte miliarde sînt necesare pentru trupele din ţările NATO aliate cu SUA, inclusiv România. Cu toate acestea, conform principiilor războaielor de contrainsurgenţă, numărul actual al militarilor coaliţiei din Afganistan este departe de a fi suficient pentru „pacificarea“ ţării. Raportul de forţe l-am prezentat în articolul precedent!
Potrivit raportului ICG referitoar la Afganistan: – strategiile derulate pînă în prezent s-au concentrat prea mult pe obiective militare şi nu au acordat suficientă atenţie dezvoltării – de exemplu strategia militară contrainsurgenţă adoptată în 2009, ce prevedea o suplimentare a trupelor pentru a contracara extinderea influenţei talibanilor, nu a dus la un Afganistan stabil din punct de vedere politic sau viabil din punct de vedere economic. Dovadă că trupele afgane de securitate au devenit “noile miliţii” şi că structurile democratice (Preşedinţie, Guvern, parlament etc) nu îşi exercită autoritatea decît în 70% din capitala Kabul; – nu există posibilitatea ca asistenţa internaţională pentru forţele de securitate afgane să stabilizeze ţara în următorii trei ani în cazul în care nu vor exista schimbări semnificative în strategiile, priorităţile şi programele internaţionale – în condiţiile în care comunitatea internaţională intenţionează să predea sarcina asigurării securităţii afganilor şi să retragă toate forţele străine pînă la sfîrşitul lui 2014; – În condiţiile în care preşedintele Karzai a cerut retragerea tuturor PRT-urilor din ţară, statul afgan nu va fi, în 2015, în poziţia de a oferi servicii de bază cetăţenilor săi, ceea ce va submina şi mai mult stabilitatea internă; – în pofida asistenţei umanitare şi pentru dezvoltare în valoare de miliarde de dolari şi a suplimentării personalului civil, pe lîngă cea a trupelor, eforturile s-au concentrat prea mult pe obţinerea de rezultate rapide; – o mare parte din ajutor nu ajunge de la guvernul central la nivelul provinciilor sau districtelor. Programele nu includ nici asistenţa, nici monitorizarea oficialilor locali afgani, pentru a asigura că acoperă nevoile populaţiei şi sînt subminate de corupţia de la Kabul. Ceea ce înseamnă că autorităţile locale nu obţin capacitatea sau mijloacele de a menţine proiectele în derulare pe termen lung; – insurgenţa se extinde în zone care erau considerate sigure, ceea ce poate afecta livrarea de ajutor umanitar şi submina reconstrucţia şi dezvoltarea.
Acestea sînt doar cîteva dintre concluziile desprinse din Raportul ICG. O retragere precipitată, dictată de raţiuni electorale în SUA şi Europa, în 2012, şi planuri prost concepute, ar putea ameninţa cîştigurile minore din educaţie, sănătate şi drepturile femeilor după îndepărtarea de la putere a talibanilor. Probabil, revenirea la putere a talibanilor şi recunoaşterea internaţională a unui Emirat islamic ar simplifica lucrurile. Însă, acest rezultat ar declanşa o “euforie” puţin controlabilă a pashtunilor din Zona liberă tribală a Pakistanului, deloc pe placul puterii de la Islamabad, ameninţată serios de talibanii pakistanezi. Actualul război rece între Pakistan şi India menţine şi o situaţie instabilă în Afganistan, unde Islamabadul s-a dovedit un susţinător al pashtunilor, iar Delhi, al celorlalte comunităţi afgane. Deocamdată, Afganistanul rămîne locul unde istoria s-a sfîrşit şi despre care RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI merită să relateze. Fie şi numai pentru eforturile naţionale ale României în acel spaţiu, pentru contribuţia noastră la eforturile NATO şi Coaliţiei internaţionale, pentru profesionalismul instructorilor români şi pentru sacrificiul militarilor noştri! Sper să mă citească CINEVA…
Sursa: MERKAVA

luni, 1 august 2011

NEXUS 7: Un experiment din Afganistan cu aplicabilitate globala …

Citez din articolul Ce este NEXUS 7, unul dintre cel mai bine păzite secrete ale SUA:
Cercetătorii de top de la Pentagon au pus la punct şi conduc un program secret şi controversat în Afganistan, cunoscut drept Nexus 7, scrie wired.com. Deşi părea a fi doar un program de supraveghere a zonei de război, acesta este mult mai complex, informează publicaţia. Astfel, el oferă informaţii din Afganistan, de la amplasarea radarelor-spion la preţul fructelor din piaţă, totul pentru a strânge cât mai multe date despre situaţia acestei ţări.
Programul a fost impus de Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansată în Domeniul Apărării din SUA (DARPA), care vede în Nexus 7 o unealtă revoluţionară de analiză, dar şi un program mai degrabă activ, decât analitic.
Totuşi, criticii spun că americanii aruncă zeci de milioane de dolari pe o tehnologie care nu poate opri efectiv talibanii.
Cum funcţionează Nexus 7
În cei zece ani de război, forţele americane au strâns câţiva exabiţi (un exabit=un miliard de gigabiţi) de informaţie despre duşmanii din Afganistan. Nexus 7 vrea să analizeze aceste date şi să afle mai multe despre poporul afgan, despre cum interacţionează între ei, respectiv cu guvernul ţării.
Totuşi, scrie wired.com, nu oricine poate interpreta aceste date, pentru că Nexus 7 le livrează într-un limbaj inaccesibil. Practic, programul pare “un proiect ştiinţific obscur, fără vreo utilitate imediată”, notează sursa.
Însă pe reţeaua militară secretă a SUA, Nexus 7 este considerat revoluţionar, pentru că adună date sute de surse ale serviciilor secrete şi creează un profil al populaţiei afgane. Se spune că programul iniţiat de DARPA este în stare să coreleze datele în mod automat şi să analizeze ca un întreg zeci de documente separate, la doar câteva secunde după ce acestea au fost introduse în sistem.
Practic, asta înseamnă că Nexus 7 poate afla care comunităţi din Afganistan se destramă şi care sunt mai unite, care sunt loiale guvernului de la Kabul şi care cad pradă militanţilor.
Aşadar, în loc să caute acul în carul cu fân (cum au făcut, spre exemplu, cu bin Laden), americanii lasă calculatoarele să scaneze fiecare fir de iarbă. “Decât să urmăreşti o singură maşină, nu mai bine le urmăreşti pe toate?”, se întreabă retoric unul dintre cei apropiaţi de programul Nexus 7, care a vorbit sub protecţia anonimatului.
Nexus 7, o strategie pe termen lung
Toţi angajaţii armatei şi ai serviciilor secrete americane au fost puşi la curent cu modul în care funcţionează Nexus 7. Wired.com comentează că, indiferent dacă va avea sau nu succes, programul ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte folosirea tehnologiei moderne în război şi direcţia în care se îndreaptă conflictul militar din Afganistan.
Jurnaliştii se întreabă dacă ar trebui ca SUA să contraatace cu analize sociale exhaustive sau pur şi simplu să ia la ţintă militanţii. Şi dacă DARPA ar trebui să adopte o strategie pe termen lung, bazată pe cercetare, sau una pe termen scurt.
Comentariu saccsiv:
Afganistanul este locul unde se experimenteaza multe legate de Big Brother.
Cu japca, dar Afganistanul intra si el in randul lumii: Armata SUA colecteaza date biometrice in Afganistan. Carduri de identificare biometrica pentru intreaga populatie pana 2013
Dupa India, CARD de indentitate CU CIP, obligatoriu si in AFGANISTAN. Dovada faptului ca SISTEMUL vine cu CIPUL dupa tine si in jungla si pe dealurile pustii, pana la capatul pamantului …
In SUA se repeta scenariul din Afganistan? Acolo au inceput cu scanarea irisului si colectarea de date biometrice, in numele luptei impotriva terorismului, si au ajuns la … CARD de indentitate CU CIP, obligatoriu
Si e limpede ca ceea ce se experimenteaza acolo, se va implementa mai apoi la nivel global.
Cat despre DARPA, cititi va rog si:
DARPA vrea sa opreasca propaganda pe Twitter, Facebook si Youtube
DARPA, Microsoft si colosul fabricant de arme Lockheed Martin ne pregatesc NOUL INTERNET?
VIDEO: HAARP, arma meteorologica (si nu numai)? Detalii importante despre finantatori
World Wide Web. CINE L-A CONCEPUT SI CINE IL STAPANESTE?

Sursa: Saccsiv’s Weblog