Se afișează postările cu eticheta creează. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta creează. Afișați toate postările

luni, 10 septembrie 2012

Asta este ceea ce vreau eu sa creez?


Postat Maria
Calatoria anului 2012 va fi una de neuitat, din multe puncte de vedere. Pentru toata lumea va fi vorba despre o trezire in fata unui potential personal mai mare, pe cai pe care insa nu le putem numi neaparat distractive, placute sau pozitive. Inaltarea este o promisiune si noi suntem implinirea ei. Modul in care o implinim este calea pe care trebuie sa o alegem acum. Luandu-ne ramas bun de la trei luni de curatire emotionala si spirituala, pasim in patru luni in care vom decide ce urmeaza sa facem cu ceea ce am invatat, promovand apoi aceste decizii, sub forma intentiilor pe care sa le punem in practica, in viata noastra. Sunt doua evenimente importante in septembrie: o cuadratura Uranus – Pluto pe 19 septembrie, a doua dintr-o serie care se va incheia in martie 2015 si o luna plina deosebit de puternica, pe 29 septembrie, in Berbec, care va sublinia aceasta cuadratura. Putem continua sa cautam raspunsuri sau sa le implementam pe acelea pe care le-am gasit, pentru a incepe sa facem schimbari in vietile noastre. Lumea din jur este o intrebare care asteapta raspuns; noi suntem acest raspuns. Pe masura ce incepem sa aflam daca suntem fie dispusi sa raspundem, fie sa reactiona, putem ramane cu un pas inaintea schimbarilor lumii, astfel incat acestea sa ne reflecte energia, in loc sa ne jucam de-a prinselea cu ceea ce vedem a fi un flux fara sfarsit de haos, control, ciudatenii si frica. In orice domeniu in care simtim ca ne opunem schimbarii, acela este locul in care putem cauta mai profund, pentru a gasi motivele. Rezistenta noastra este o comoara de informatii, pentru ca in ea se afla fricile noastre, locurile in care ne agatam de orice ne este frica sa pierdem sau in care ne simtim neputinciosi, din cauza potentialului de transformare. Atunci cand lucrurile nu merg, este pentru ca nu ar trebui sa facem acel lucru sau pentru ca ne sabotam inconstient evolutia si transformarea? Este o panta alunecoasa, in drumul nostru de asumare a puterii si a starii de maestru. Am observat un lucru despre ciclurile de cuadraturi Pluto - Uranus si anume ca, in timpul acestor cuadraturi, una dintre planete este intotdeauna retrograda cu exceptia ultimei, in care sunt ambele directe. Acest lucru creeaza un efect de tras–impins atunci cand Pluto ne dragheaza lumea interioara si Uranus ne deterima sa trecem la fapte. Apoi, vedem toate rezultatele actiunilor noastre, astfel incat sa putem alege ce pastram si la ce renuntam, ce ne sustine si ce ne epuizeaza, In septembrie putem incepe din nou sa facem pasi inainte, asigurandu-ne permanent ca servim binelui si nevoilor noastre superioare. Putem ramane in permanenta aliniati cu intentia noastra, daca ne punem intrebarea: „Asta este ceea ce vreau eu sa creez?” Cuvantul cheie al lunii septembrie este implinire. Asta nu inseamna neaparat sa va aflati in bucurie, pace, iubire si belsug – cu toate ca avem tendinta sa gandim ca suntem impliniti, doar atunci cand am atins varful unei experiente minunate si care ne imbogateste viata. Suntem impliniti, atunci cand suntem „plini ochi” de ceva – asadar, putem fi plini de bucurie, abundenta, frica, indoiala, confuzie, anxietate, durere sau bucurie. Cu ce sunteti „plini ochi”? Va place, de cand sunteti „plini ochi” cu asa ceva – si nu credeti ca a venit timpul sa va umpleti cu altceva? Pe masura ce treceti prin zilele acestei luni, fiti atenti in ce domeniu va simtiti plini, stiind ca acesta poate fi o situatie in care va este de ajuns sau una in care vreti mai mult. Energiile din jurul nostru se misca atat de rapid acum, incat materializarea urmeaza imediat gandului. Este intruparea mintii asupra materiei – totul este energie si, prin urmare, ceea ce este in mintea voastra, devine materie in realitatea voastra. Creeati ceea ce conteaza cu adevarat pentru voi. […] Sa aveti o luna minunata si amintiti-va sa va stabiliti intentii puternice in fiecare zi, astfel incat sa puteti folosi aceasta energie, spre a va „umple ochi” cu tot ceea ce inima voastra isi doreste intentionat, penru viata voastra Cu multe binecuvantari, Jennifer Hoffman Copyright (c) 2012 by Jennifer Hoffman.

vineri, 27 iulie 2012

Iubirea nu limitează, nu pune bariere, nu creează închisori!


Iubirea extinde libertatea. Iubirea autentică îl ajută pe celălalt să evolueze, să-şi depăşească limitele, să-şi îmbogăţească experienţa, să se cunoască în profunzime. Iubirea adevărată nu limitează, nu pune bariere, nu creează închisori.Inchisorile sunt create din frică. Majoritatea sunt invizibile. Controlul nu este iubire! Rădăcina nevoii de control este insecuritatea. Dacă ai fi sigur pe tine, i-ai acorda celuilalt toată libertatea din lume.

 A iubi necondiţionat este o mare putere! Dacă el sau ea pleacă într-o altă direcţie, tu nu vei fugi după el ca să-ţi exprimi iubirea. Este ca şi cum un trandafir ar alerga după cineva ca sa-i ofere parfumul. Iubirea este parfumul fiinţei tale (când fiinţa a înflorit pe deplin).

Cum se iubeşte fără a fi dependent? Cum să separi iubirea de nevoia de a poseda, teama de abandon, nevoia de control, teama de respingere? Într-un singur fel. Aflând cine eşti! Când ştii cine eşti, la nivelul cel mai profund din tine însuţi, poţi iubi fără condiţii. Când eşti în contact cu Sinele nu mai ai nevoie de nimic de la celălalt şi nici nu te mai aştepţi la ceva de la el. Altfel e ca şi cum i-ai cere să-ţi aprindă o lumânare ziua în amiaza mare. E ridicol. Să-ţi simţi Sinele este o fericire atât de mare încât primul lucru care-ţi vine să-l faci este să o împărţi cu cineva, să o dăruieşti cuiva.

A afla cine eşti şi a-ţi manifesta Sinele este esenţa căutării spirituale. Cei care depind de o altă fiinţă pentru a fi fericiţi sunt undeva pe traseu sau fac primele mişcări de încălzire pentru a pleca la drum. Nimeni din afara ta nu te poate face cu adevărat fericit. Poţi avea momente de bucurie, poţi să te simţi bine perioade mai mari de timp, poţi trăi chiar o viaţă agreabilă. Dar fericit în sensul cel mai înalt eşti doar în contact cu Sinele.

Cum ai putea să te mai agăţi de cineva când trăieşti această fericire? Poţi să te bucuri împreună cu cineva, să împărtăşeşti această fericire cu ea. Dar ea, dacă pleacă, nu pleacă şi cu fericirea ta. Fericirea rămâne cu tine! De aceea nu te cramponezi, de aceea respecţi şi încurajezi libertatea.
Posesivitatea este strâns legată de ignoranţă. Iată în ce fel. Ce faci atunci când încerci să posezi o altă persoană? Ce faci când încerci să pui stăpânire pe partenerul sau partenera ta? Te agăţi de ea. Te agăţi de celălalt, încerci să-l transformi într-un bun personal, deoarece nu ştii cine eşti. Dacă ai şti ce comori deţii înlăuntrul tău, nici prin cap nu ţi-ar trece să încerci să posezi, să controlezi sau să domini o altă persoană. Dar tu nu ştii cine eşti. Crezi că eşti un biet cerşetor care s-a trezit peste noapte cu ceva valoros. De acest ceva ţii cu dinţii. A devenit posesia ta. Nu îi mai dai drumul. Te agăţi cu disperare deoarece relaţia aceasta te face să te simţi un pic mai bine. Aceasta este iubirea, în opinia ta.

Totul este, evident, o iluzie. Iubirea nu ia ostatici. Nu leagă oamenii de piciorul scaunului, şoptindu-le: “Eşti atât de important pentru mine. Te preţuiesc atât de mult.” A iubi înseamnă a dărui. Când iubeşti îi oferi celuilalt ceea ce ai tu mai bun. Nu îi oferi ceea ce nu ai. Îi oferi ceea ce ai. Ceea ce s-ar putea dovedi satisfăcător pentru el/ea. Sau nu. Asta este o altă problemă. Important este că atunci când iubeşti cu adevărat, oferi ceea ce ai de oferit şi nu ceri nimic în schimb. Desigur, primeşti dacă ţi se oferă. Ar fi o nebunie să refuzi. Dar nu pretinzi.
Iubirea nu obligă pe nimeni să facă nimic. În acest sens iubirea este libertate. Acesta e un criteriu cristalin după care poţi şti dacă iubeşti sau nu pe cineva. Dacă iubeşti o persoană îi respecţi libertatea. Mai mult decât atât. Dacă poţi, o ajuţi să-şi extindă libertatea. Hrănită cu iubirea ta, iubita ta devine o persoană din ce în ce mai liberă. Ea se extinde în mai multe direcţii, îşi revelează aspecte noi ale personalităţii, învaţă să-şi protejeze adecvat vulnerabilităţile, transformă ceea ce este grosier.
Tu nu iubeşti pentru că ai nevoie de celălalt. Nu eşti un cerşetor. Eşti un împărat! Nu se pune problema să iei ceva, ci să dăruieşti ceva. Repet: poate că şi celălalt are ceva să-ţi dăruiască. Asta este ceea ce eu numesc o relaţie minunată. Este o relaţie între un împărat şi o împărăteasă. Aristocraţia autentică la nivelul ei cel mai înalt. Doi oameni care îşi oferă reciproc ceva din bucuria, calităţile, energia sau timpul lor, fără să ceară nimic în schimb. Orice altceva nu este o relaţie de iubire reală. Este întâlnirea a doi cerşetori, care din când în când poate mai dau câte ceva şi gratuit.

Când iubeşti cu adevărat te reverşi. Dai pe dinafară. Eşti plin cu energia iubirii şio împărtăşeşti cu cineva. Este foarte simplu. Iubirea a apărut în tine şi de la tine curge spre altcinevaDe aceea nu ceri nimic în schimb. De aceea nu există posesivitate. Dacă cel spre care curge iubirea ta o respinge, asta nu reprezintă nici un fel de problemă pentru tine. Nu apare nici o suferinţă. O orientezi spre altcineva (nu neapărat o persoană). Eşti exact ca o apă curgătoare în calea căreia a apărut un obstacol. Vei înceta să curgi? Nici pomeneală, o să virezi puţin la stânga sau la dreapta şi asta-i tot. Vei continua să curgi.

Există oameni a căror iubire a fost respinsă şi care au hotărât să nu mai curgă. Ei au încercat sau încearcă să blocheze iubirea. Dar iubirea care nu se exprimă naştemonştri interiori! Energia care nu-şi urmează cursul natural se transformă în contrariul ei. Chinezii ştiu asta de foarte mult timp. Excesul de Yin începe să devină Yang excesul de Yang începe să devină Yin. O apă a cărei curgere este blocată ştii ce devine? O mlaştină. Nu cred că ţi-ar plăcea să conţii o mlaştină în interiorul tău.
Iubirii adevărate îi pasă de bucuria celuilalt. Iubirii iluzorii îi pasă de Eu. Reţine acest criteriu: dacă iubirea ta te-a condus la suferinţă, a fost o iubire în mare parte imaginată; în spatele ei nu s-a aflat Sinele, ci Eul. Eul are această particularitate: orice ar face, generează, într-un final, suferinţă.
Revenind mai spre început, aceasta înseamnă că nu ştii cine eşti. Crezi că eşti Eul. Nu eşti! Câtă vreme te vei identifica cu Eul, îţi va fi imposibil să iubeşti cu adevărat. Nu vei putea fi un om fericit. Eul este limitat şi luptă cu toate mijloacele pentru supravieţuire. Esenţa lui este frica. O modalitate de a face faţă acestei frici este încercarea de a acapara. Se agaţă de o persoană şi încearcă să pună stăpânire pe ea. Dar celălalt, în adâncul lui, îşi doreşte să fie liber. Aşa începe lupta! Lupta nu este întotdeauna pe faţă şi consecinţele ei (răni, vătămări grave) nu sunt întotdeauna vizibile. Eul creează suferinţă. Iubirea creează libertate şi bucurie. Dacă simţi că ai eşuat în dragoste, te rog, nu acuza iubirea de asta. Fii cât de lucid poţi şi vezi care este responsabilitatea ta. Poate ai avut anumite aşteptări. Anumite pretenţii. Cereri pe care nu le-ai exprimat niciodată. Dorinţe de care nici tu nu erai conştient. Toate acestea îţi aparţin. Nu au nici o legătură cu iubirea. Îţi aminteşti? Iubirea este dăruire, împărtăşire.

În iubire nu există victime. Victimile există doar în luptă. Dacă stai acum şi plângi, acesta nu e semnul că ai iubit. Este semnul că ai pierdut lupta. Dacă vei continua să visezi că iubeşti, nu vei experimenta niciodată iubirea reală!  Mesaje de Suflet
Adrian Nuţă, Inchisorile invizibile


Mintea este cea care creeaza indoiala


Postat Maria
- Cred ca am nevoie de ajutor. Sunt sigur ca am nevoie de ajutor. Cum sa ma deschid? Cum sa ma deschid? Cum sa iti dau voie sa ma ajuti? - Cum sa te deschizi... Daca poti arunca aceasta idee... "Cum sa te deschizi?", "Cum sa te deschizi?"... Daca o iei in serios, te va face sa crezi ca esti inchis. Chiar faptul ca ai venit aici este un pas de deschidere. Deci nu ai nevoie de acest gand: "Cum sa ma deschid?" Este un gand daunator.Poti vedea puterea gandurilor: un gand fara credinta nu are nicio putere, insa un gand in care crezi poate declansa un razboi. Sunt multe ganduri pe care le mentinem, dar care nu sunt in folosul nostru. Ele te fac sa te simti mic, prins in capcana. nu vreau sa spun sa schimbi un gand cu un alt gand. Spun sa te eliberezi de ganduri. Atunci, poti folosi gandurile fara sa ti le insusesti. Simti ca ceva este inchis? Da... Stii, uneori - imi aduc aminte acum, o femeie a intrebat, ea a spus: "Vreau sa fiu 100% sigura!" "Vreau sa fiu 100% sigura!" I-am spus: "Uita aceasta!" Mintea este cea care spune: "Vreau sa fiu 100% sigura!" Si mintea este cea care creeaza indoiala. Deci, daca crezi aceasta, intotdeauna vei simti ca ceva lipseste. Poate fi doar jumatate de procent, insa aceasta jumatate te va framanta. Va fi in mintea ta chiar si cand mergi la culcare. 99,5% nu este suficient. Aceasta este mintea. Ea a spus: "Vreau sa fiu 100% sigura!" Eu iti spun sa renunti la aceasta idee de a fi 100% sigur, este o idee mentala. Este suficient ca Vezi. Iar daca Vezi chiar si numai atat, atunci fii complet acolo si va incepe sa se extinda. Intotdeauna va exista o indoiala, nu-i acorda atat de multa atentie. Sta in natura mintii egotice sa creeze mereu indoiala. In esenta, nu este nimic. Chiar si indoielile, nici ele nu sunt un lucru rau. Insa indoiala de rutina, indoiala habituala, aceasta vine din minte. Deci, cand te aud spunand: "Cum sa ma deschid?", imediat imi doresc sa te scutesc de probleme. Nu atinge acest gand! Esti Viu. Esti Viata insasi. Esti Sinele. Sinele pur. Doar conditionarea noastra ne face sa simtim ca suntem mintea, gandurile noastre. Nu crede in ea atat de usor. Cand ma uit la fiecare dintre voi, nu vad nimic gresit. Dar in modul in care priviti din interior, poate voi credeti ca ceva este gresit. Ma intreb care dintre noi are dreptate. Fiind aici, stai, ramai in interiorul Fiintei tale. Si cand spun: "in acel spatiu al deschiderii",nu este ceva dificil, doar fii Aici. Nu totul se intampla prin cuvinte. Intreaga Putere a Universului se afla aici, de asemenea. Mooji

luni, 13 iunie 2011

„ZUMZETUL” – Un sunet bizar creeaza panica în mai multe zone ale lumii

Citez din articolul Zumzetul: Un sunet bizar creează panică în mai multe zone ale lumii:
Mii de oameni din toate colţurile lumii au raportat un fenomen bizar pe care l-au denumit „zumzetul”. Ultima localitatea afectată de acest fenomen este satul Woodland din Marea Britanie. Localnicii susţin că, pe timpul nopţii, un sunet ciudat se aude în întreaga zonă.
Oamenii spun că sunetul este similar cu cel făcut de motorul autoturismelor. Câteodată, povestesc localnicii, sunetul este atât de puternic încât le zdruncină paturile în timpul nopţii.
„În anumite zone din casă, sunetul se aude mai puternic decât în altele. Zumzetul provine în mod cert de afară, este pur şi simplu în aer . Am oprit toate aparatele electronice din casă şi tot nu a dispărut”, a declarat Marylin Grech, un localnic în vârstă de 57 de ani, citat de The Telegraph.
În apropierea localităţii nu există fabrici sau mine abandonate.
Aflaţi la capătul răbdării, oamenii au alertat autorităţile care au deschis o anchetă în acest caz. Chiar dacă ancheta a fost demarată de ceva vreme , oficialii nu au reuşit să găsească o explicaţie logică pentru respectivul sunet.
Fenomentul a avut loc şi alte zone ale Globului, iar satul de 300 de locuitori din Marea Britanie este ultima localitate care se confruntă cu această problemă.
Bizarul zumzet a dat naştere, în trecut, unor teorii care mai de care mai fanteziste. În timp ce unii susţin că sunetul ar putea fi provocat de extratereştrii, alţii spun că zumzetul provine de la experimente secrete ale guvernului.
Fenomentul este atât de răspândit, încât a fost tratat şi în cunoscutul serial de televiziune “Dosarele X”. În anii `70, mai mult de 1.000 de oameni din Bristol s-au confruntat cu insomnii, sângerări nazale şi dureri de cap din cauza bizarului sunet.
 
Sursa: Saccsiv’s Weblog