În timp ce BNR, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, îndeamnă la calm, cifrele arată că dacă Italia va avea probleme cu datoria publică, şocul care se va resimţi în cazul României va fi mult mai puternic decât cel datorat crizei din Grecia.
BNR a anunţat marţi cel mai prost curs al leului faţă de euro, de 4,2838 de unităţi, din acest an, după ce investitorii au renunţat la valutele considerate riscante în urma creşterii temeriilor privind situaţia din Italia.
În timp ce în România investitorii au renunţat la lei, în Europa au renunţat la euro şi s-au refugiat în francii elveţieni, ducând astfel cursul local la un nou maxim record, de 3,6921 lei/franc.
În timp ce BNR, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, îndeamnă la calm, cifrele arată că dacă Italia va avea probleme cu datoria publică, şocul care se va resimţi în cazul României va fi mult mai puternic decât cel datorat crizei din Grecia.
"Nu putem vorbi despre o tendinţă după un sfert de şedinţă de tranzacţionare valutară. Dacă această mişcare se transformă într-o tendinţă putem avea motive de îngrijorare. Dar nu putem vorbi despre motive de îngrijorare după un sfert de şedinţă de tranzacţionare", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, cu o oră înainte de publicarea de către banca centrală a cursului oficial de marţi.
Toate monedele din regiune au avut de suferit
Deprecierea a fost una regională, toate monedele din zona României pierzând teren faţă de euro datorită aversiunii faţă de risc a investitorilor. Astfel, zlotul polonez s-a depreciat marţi cu 1,6%, forintul maghiar cu 1,5% iar coroana cehească a pierdut la rândul ei 0,3% faţă de euro moneda unică europeană.
Dacă în ceea ce priveşte situaţia din Grecia principalul canal de propagare a şocului financiar către România este prin băncile cu capital grecesc de pe plan local, eventuala prăbuşire a Italiei ar putea afecta direct milioane de români.
Efectele unei eventuale crize a Italiei asupra României vor fi directe
La începutul acestui an numărul oficial al românilor care lucrează în Italia a fost estimat la 1,2 milioane de persoane. În condiţiile în care ei au trimis în România, în 2010, circa 1,22 miliarde de euro, o criză a datoriei suverane în Italia, care va determina, inevitabil, o serie de măsuri de austeritate ar putea afecta milioane de români.
România este legată de Italia şi din punct de vedere bancar, respectiv prin băncile cu capital italian de pe plan local. Gigantul bancar italian UniCredit este prezent în România prin UniCredit Ţiriac Bank, care deţinea la începutul acestui an active de circa 4,8 miliarde de euro, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de circa 6%. O altă bancă italiană importantă prezentă în România este IntesaSanpaolo.
O altă legătură importantă este cea comercială. Italia este pe locul doi în topul partenerilor comerciali ai României, după Germania, cu o pondere de 13,5% din exporturile efectuate în primele două luni ale acestui an.
Panică pe cele mai importante burse din UE, cu excepţia celei de la Milano
Efectele temerilor investitorilor privind datoria publică a Italiei s-au resimţit şi pe bursele europene. Cei mai importanţi indici bursieri europeni au închis şedinţele "pe roşu". FTSE 100 (bursa din Londra) a picat cu 1,02%, DAX (bursa din Germania) cu 0,78% şi CAC 40 (bursa din Franţa) cu 0,84%. În Italia însă, principalul indice bursier, MIB, a crescut marţi cu 1,18%.
În România principalul indice bursier, BET, care reflectă evoluţia celor mai lichide titluri de pe piaţă, a scăzut cu 0,89% marţi, în timp ce BET-C, indicele care reflectă evoluţia tuturor acţiunilor listate a pierdut 1,5%. Bursa de la Bucureşti a pierdut marţi peste jumătate de miliard de euro din capitalizare (valoarea tuturor acţiunilor listate), ajungând la 26,54 miliarde de euro.
Povestea italiană. Cum a explodat totul
"Reţeta" incertitudinii actuale privind Italia are drept principale "ingrediente" rapoartele negative emise recent de către agenţiile de rating Moody's şi Standard & Poor's, expunerea băncilor italiene pe titlurile de stat locale, faptul că Italia este pe locul doi în topul celor mai îndatorate state (după ponderea datoriei publice în PIB - 120%) după Grecia dar şi faptul că premierul Silvio Berlusconi şi ministrul italian al Economiei, Giulio Tremonti, nu au căzut încă de acord asupra unui plan de austeritate.
În momentul în care investitorii, deja speriaţi de faptul că cele două agenţii de rating au anunţat scăderea ratingului de ţară a Italiei au văzut că statul italian începe să se împrumute din ce în ce mai scump au vândut masiv acţiunile băncilor italiene, cu expuneri mari pe datoria publică. Prăbuşirea bursei la sfârşitul săptămânii trecute a alimentat şi mai mult temerile şi a dus la o nouă creştere, considerabilă, a costului de împrumut al Italiei.
- În următorii trei ani ajung la scandeţă titluri de stat în valoare de circa 500 de miliarde de euro, adică două ori mai mult decât întregul plan de salvare financiară acordat de UE şi FMI Irlandei, Portugaliei şi Greciei
- Datoria publică a Italiei este de 120% din PIB, respectiv de 1.800 de miliarde de euro.
- Italia ar putea plăti anul acesta creditorilor, sub forma dobânzilor la titlurile de stat, circa 75 de miliarde de euro, respectiv 5% din PIB.
- Dacă dobânda la care Italia se împrumută ar creşte de la previziunea iniţială de 5% pe an la 6%, atunci suma dată pe dobânzi ar creşte cu încă 35 de miliarde de euro.
- Un cost mediu de finanţare de 5,5% pe an ar însemna că Italia ar trebui să aibă un excedent bugetar primar de 3% an de an până în 2015 doar pentru a stabiliza nivelul datoriei la 120% din PIB.
- Randamentul titlurilor de stat italiene cu maturitate de 10 ani a crescut la 5,76% pe an, după ce a atins în ultimele zile şi nivelul de 5,96%, care a fost cel mai ridicat nivel din 1997.
- Nici cu împrumuturile pe termen scurt situaţia nu este mai bună. Marţi Italia a împrumutat 6,75 miliarde de euro, prin titluri de stat cu maturitatea de un an, fiind nevoită să ofere un randament de 3,67% pe an, faţă de 2,147% pe an cât a oferit luna trecută.
Deşi nu s-au prezentat soluţii concrete, nici din partea oficialilor italieni nici a celor UE, analiştii străini susţin că situaţia s-ar calma accelerat dacă Italia ar prezenta un plan de austeritate credibil, pe care să şi reuşească să îl pună în practică în cel mai scurt timp. Un deficit bugetar mai mic, rezultat din tăieri de cheltuieli şi majorări de venituri (din creşterea taxelor şi impozitelor) va însemna un necesar mai mic de împrumuturi, deci o presiune mai mică pe randamentele titlurilor de stat.
