Leul se prăbuşeşte. Euro a atins un nou maxim istoric

Cursurile BNR pentru euro şi dolar au marcat, luni, noi maxime istorice

Leul a recuperat uşor luni din pierderea înregistrată în sesiunea interbancară de vineri, cu sprijinul intervenţiilor BNR, însă cursurile publicate de banca centrală pentru euro şi dolar au urcat la noi valori maxime, de 4,5571 lei/euro şi, respectiv, 3,7399 lei/dolar.

Cu numai câteva ore înainte de publicarea cursurilor de către Banca Naţională, ministrul Finanţelor Publice, Florin Georgescu, declarase că moneda naţională se va aprecia, iar cursul de schimb va reveni sub nivelul de 4,5 lei/euro după referendumul privind demiterea preşedintelui şi clarificarea situaţiei de pe scena politică.

Precedentele recorduri au fost înregistrate vineri, când rata de referinţă leu/euro a fost de 4,5495 unităţi, iar cursul oficial pentru dolar s-a plasat la 3,7274 lei/dolar, scrie Mediafax. 

Leul s-a depreciat mai pronunţat vineri şi rata de schimb a atins un maxim de 4,57 lei/euro pe piaţa interbancară, din cauza aversiunii la risc a jucătorilor în contextul tensiunilor politice din România.

Dealerii spun că presiunea de depreciere a fost susţinută şi de faptul că banca centrală nu mai combate atât de agresiv această tendinţă şi pemite o volatilitate mai mare.

Cotaţia de referinţă publicată luni arată o scădere a leului cu 5,5% faţă de euro comparativ cu rata de schimb de la finele aului trecut. Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro.

Faţă de dolar, pierderea anuală este de 11,9%, de la un curs de 3,3393 lei/dolar la sfârşitul lunii decembrie.

Paritatea oficială leu/franc elveţian a crescut de la 3,7883 lei/franc 3,7944 lei/franc. Aceasta reprezintă un nou maxim din ultimele zece luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 5 septembrie 2011, când francul a fost cotat la 3,8133 lei.

Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

Paritatea leu/euro a început să crească încă de la începutul săptămânii trecute, ca urmare a tensiunilor politice dintre PDL şi USL, iar suspendarea preşedintelui Traian Băsescu a intensificat aversiunea la risc a investitorilor. Astfel, în ultimele două săptămâni moneda naţională s-a depreciat cu 2,4%.

La deschidere, euro era cotat la 4,5630 - 4,5650 lei, uşor mai jos faţă de finalul săptămânii trecute, când băncile schimbau moneda unică pentru 4,4650 - 4,5680 lei.

Volumele transferate au fost reduse în prima parte a zilei, iar nivelul minim a fost de 4,5520 lei/euro. În jurul orei 13:00, operaţiunile se perfectau la 4,5550 - 4,5590 lei/euro.

Dobânzile afişate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi au urcat de la 1,68 - 2,16% la 2,33 - 2,80%, iar randamentele pentru sumele plasate pe termen de o săptămână au crescut mai uşor, de la 3,43 - 3,91% la 3,49 - 3,96% pe an.

Sursa:  REALITATEA.NET

Anunt istoric facut de BNR. Pentru prima data oficialii recunosc ca apara leul

Oficialii Bancii Nationale au recunoscut in sfarsit, miercuri, ca incearca sa ia masuri pentru a stopa deprecierea brusca a leului.

Anuntul a fost facut la cateva ore dupa ce cursul a inregistrat un nou record negativ, iar unii specialisti cred ca este doar o chestiune de timp pana cand va ajunge la 4,5 lei pentru un euro.

"Banca Nationala monitorizeaza cu mare atentie evenimentele si foloseste instrumentarul adecvat pentru ca socurile provocate sa aiba durata scurta si intensitate minima", se arata in comunicatul oficial.

In traducere, specialistii BNR recunosc ca iau masuri pentru a frana deprecierea leului, desi recunosc pe de alta parte ca efectele sunt "limitate".

'Dupa doua zile calme pe piata valuatara, leul s-a depreciat miercuri fata de toate monedele principale. Unii specialisti spun ca BNR a intervenit masiv pentru a proteja leul in timp ce altii acuza Banca Nationala ca nu a intervenit suficient de agresiv pentru a stopa deprecierea.

Oricare ar fi adevarul un roman care are de platit luna aceasta o rata la casa dar ar vrea sa isi achite si o vacanta in strainatate trebuie sa dea cu 160 de lei mai mult fata de inceputul anului.

Din pacate oamenii cu imprumuturi in euro sunt prizonierii cursului.

Cine a luat in 2010 un credit imobiliar de 50.000 de euro ar da chiar si la acest curs cu 300 de lei mai mult daca si-ar refinanta imprumutul in moneda nationala. Si asta numai din cauza dobanzilor mari la lei.

Este nevoie de un curs de 5,26 lei/euro ca refinantarea in lei sa fie avantajoasa, spun specialistii.

Nici cei care au depozite in moneda noastra nu sunt foarte fericiti: Fata de inceputul anului banii pastrati in cont valoreaza cu 4% mai putin daca ar fi transformati in euro.

Banca Nationala de vina pe vestile proaste din zona euro. Totul a pornit miercuri de la declaratiile unui fost premier grec, Lucas Papademos.

El a acordat un interviu pentru doua mari publicatii americane: Wall street Journal si CNBC, care sunt foarte urmarite de bancheri si investitori, in care a zis ca iesirea Greciei din Zona Euro ar provoca probleme grave in toata Europa, costurile vor fi foarte mari si vor avea de suferit si tarile care nu au trecut inca la euro. BNR sustine ca aceasta declaratie a pus pietele financiare pe jar.

Insa cei de la Banca Nationala spun ca interventiile au fost de ajutor deoarece leul, desi s-a depreciat, a pierdut mai putin din valoare decat zlotul, forintul sau coroana ceheasca.

Sursa: stirileprotv.ro

PANICA provocată de situaţia economică a Italiei A PRĂBUŞIT MONEDELE naţionale şi bursele. CUM AR PUTEA FI AFECTAŢI MILIOANE DE ROMÂNI

În timp ce BNR, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, îndeamnă la calm, cifrele arată că dacă Italia va avea probleme cu datoria publică, şocul care se va resimţi în cazul României va fi mult mai puternic decât cel datorat crizei din Grecia.

BNR a anunţat marţi cel mai prost curs al leului faţă de euro, de 4,2838 de unităţi, din acest an, după ce investitorii au renunţat la valutele considerate riscante în urma creşterii temeriilor privind situaţia din Italia.

În timp ce în România investitorii au renunţat la lei, în Europa au renunţat la euro şi s-au refugiat în francii elveţieni, ducând astfel cursul local la un nou maxim record, de 3,6921 lei/franc.

În timp ce BNR, prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, îndeamnă la calm, cifrele arată că dacă Italia va avea probleme cu datoria publică, şocul care se va resimţi în cazul României va fi mult mai puternic decât cel datorat crizei din Grecia.

"Nu putem vorbi despre o tendinţă după un sfert de şedinţă de tranzacţionare valutară. Dacă această mişcare se transformă într-o tendinţă putem avea motive de îngrijorare. Dar nu putem vorbi despre motive de îngrijorare după un sfert de şedinţă de tranzacţionare", a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, cu o oră înainte de publicarea de către banca centrală a cursului oficial de marţi.

Toate monedele din regiune au avut de suferit

Deprecierea a fost una regională, toate monedele din zona României pierzând teren faţă de euro datorită aversiunii faţă de risc a investitorilor. Astfel, zlotul polonez s-a depreciat marţi cu 1,6%, forintul maghiar cu 1,5% iar coroana cehească a pierdut la rândul ei 0,3% faţă de euro moneda unică europeană.

Dacă în ceea ce priveşte situaţia din Grecia principalul canal de propagare a şocului financiar către România este prin băncile cu capital grecesc de pe plan local, eventuala prăbuşire a Italiei ar putea afecta direct milioane de români.

Efectele unei eventuale crize a Italiei asupra României vor fi directe

La începutul acestui an numărul oficial al românilor care lucrează în Italia a fost estimat la 1,2 milioane de persoane. În condiţiile în care ei au trimis în România, în 2010, circa 1,22 miliarde de euro, o criză a datoriei suverane în Italia, care va determina, inevitabil, o serie de măsuri de austeritate ar putea afecta milioane de români.

România este legată de Italia şi din punct de vedere bancar, respectiv prin băncile cu capital italian de pe plan local. Gigantul bancar italian UniCredit este prezent în România prin UniCredit Ţiriac Bank, care deţinea la începutul acestui an active de circa 4,8 miliarde de euro, ceea ce corespunde unei cote de piaţă de circa 6%. O altă bancă italiană importantă prezentă în România este IntesaSanpaolo.

O altă legătură importantă este cea comercială. Italia este pe locul doi în topul partenerilor comerciali ai României, după Germania, cu o pondere de 13,5% din exporturile efectuate în primele două luni ale acestui an.

Panică pe cele mai importante burse din UE, cu excepţia celei de la Milano

Efectele temerilor investitorilor privind datoria publică a Italiei s-au resimţit şi pe bursele europene. Cei mai importanţi indici bursieri europeni au închis şedinţele "pe roşu". FTSE 100 (bursa din Londra) a picat cu 1,02%, DAX (bursa din Germania) cu 0,78% şi CAC 40 (bursa din Franţa) cu 0,84%. În Italia însă, principalul indice bursier, MIB, a crescut marţi cu 1,18%.

În România principalul indice bursier, BET, care reflectă evoluţia celor mai lichide titluri de pe piaţă, a scăzut cu 0,89% marţi, în timp ce BET-C, indicele care reflectă evoluţia tuturor acţiunilor listate a pierdut 1,5%. Bursa de la Bucureşti a pierdut marţi peste jumătate de miliard de euro din capitalizare (valoarea tuturor acţiunilor listate), ajungând la 26,54 miliarde de euro.

Povestea italiană. Cum a explodat totul

"Reţeta" incertitudinii actuale privind Italia are drept principale "ingrediente" rapoartele negative emise recent de către agenţiile de rating Moody's şi Standard & Poor's, expunerea băncilor italiene pe titlurile de stat locale, faptul că Italia este pe locul doi în topul celor mai îndatorate state (după ponderea datoriei publice în PIB - 120%) după Grecia dar şi faptul că premierul Silvio Berlusconi şi ministrul italian al Economiei, Giulio Tremonti, nu au căzut încă de acord asupra unui plan de austeritate.

În momentul în care investitorii, deja speriaţi de faptul că cele două agenţii de rating au anunţat scăderea ratingului de ţară a Italiei au văzut că statul italian începe să se împrumute din ce în ce mai scump au vândut masiv acţiunile băncilor italiene, cu expuneri mari pe datoria publică. Prăbuşirea bursei la sfârşitul săptămânii trecute a alimentat şi mai mult temerile şi a dus la o nouă creştere, considerabilă, a costului de împrumut al Italiei.

Evoluţia bursei italiene în luna iulie, cu excepţia zilei de marţi, conform Bussines Insider:

În cifre, situaţia este următoarea, conform unei analize Bloomberg:

• În următorii trei ani ajung la scandeţă titluri de stat în valoare de circa 500 de miliarde de euro, adică două ori mai mult decât întregul plan de salvare financiară acordat de UE şi FMI Irlandei, Portugaliei şi Greciei

• Datoria publică a Italiei este de 120% din PIB, respectiv de 1.800 de miliarde de euro.

• Italia ar putea plăti anul acesta creditorilor, sub forma dobânzilor la titlurile de stat, circa 75 de miliarde de euro, respectiv 5% din PIB.

• Dacă dobânda la care Italia se împrumută ar creşte de la previziunea iniţială de 5% pe an la 6%, atunci suma dată pe dobânzi ar creşte cu încă 35 de miliarde de euro.

• Un cost mediu de finanţare de 5,5% pe an ar însemna că Italia ar trebui să aibă un excedent bugetar primar de 3% an de an până în 2015 doar pentru a stabiliza nivelul datoriei la 120% din PIB.

• Randamentul titlurilor de stat italiene cu maturitate de 10 ani a crescut la 5,76% pe an, după ce a atins în ultimele zile şi nivelul de 5,96%, care a fost cel mai ridicat nivel din 1997.

• Nici cu împrumuturile pe termen scurt situaţia nu este mai bună. Marţi Italia a împrumutat 6,75 miliarde de euro, prin titluri de stat cu maturitatea de un an, fiind nevoită să ofere un randament de 3,67% pe an, faţă de 2,147% pe an cât a oferit luna trecută.

Deşi nu s-au prezentat soluţii concrete, nici din partea oficialilor italieni nici a celor UE, analiştii străini susţin că situaţia s-ar calma accelerat dacă Italia ar prezenta un plan de austeritate credibil, pe care să şi reuşească să îl pună în practică în cel mai scurt timp. Un deficit bugetar mai mic, rezultat din tăieri de cheltuieli şi majorări de venituri (din creşterea taxelor şi impozitelor) va însemna un necesar mai mic de împrumuturi, deci o presiune mai mică pe randamentele titlurilor de stat.

de Victor ROTARIU

Sursa: gandul.info