Ioan Ghişe va propune un proiect prin care să se constate că preşedintele Traian Băsescu a fost demis de popor

Senatorul PNL Ioan Ghişe va propune, luni, în plenul reunit al celor două Camere, un proiect de hotărâre a Parlamentului prin care să se ia act de deciziile BEC şi CCR şi să se constate că preşedintele Traian Băsescu a fost demis de popor la referendum prin votul a peste 7,4 milioane de români.

‘Această hotărâre vizează aplicarea articolului 10 din Legea referendumului în continuarea obligaţiei ce revine Parlamentului conform articolului 3 din Hotărârea 34 a Parlamentului, din 6 iulie, prin care Legislativul urmează să decidă procedura de urmat. Procedura de urmat este că prin decizia ei, CCR în loc să se pronunţe în privinţa constituţionalităţii procedurilor privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, s-a pronunţat asupra legalităţii referendumului, ori Curtea nu este competentă să facă aşa ceva’, a declarat, sâmbătă, pentru Agerpres, Ioan Ghişe.

El a explicat că CCR a dat o ‘hotărâre în constatare’ care vine în contradicţie cu decizia BEC, care a stabilit că referendumul s-a desfăşurat legal.

‘Hotărârile în constatare nu sunt executorii’, a subliniat Ghişe.

Liberalul a precizat că CCR trebuia să vegheze la respectarea procedurilor pentru organizarea referendumului şi că înainte de acest scrutin ar fi trebui să se pronunţe în cazul în care existau cazuri de neconstituţionalitate în cazul unor articole din lege.

‘Referendumul este un moment al exercitării suveranităţii poporului. Nu pot şase oameni şi dacă sunt ei judecători de la mama Leone sau de la Curtea Constituţională să exercite suveranitatea în nume propriu, stabilesc ei că ce a votat poporul suveran nu este valabil, ei neavând competenţă decât pentru constituţionalitate, nu pentru legalitate. (…) Ce au făcut judecătorii este ceea ce se numeşte abuz de drept, adică au hotărât ceea ce ei nu au competenţă să hotărască. Ei hotărăsc în decizia Curţii cine pleacă, cine vine. Cine eşti tu în statul român - Constituţie republicană - să hotărăşti cine pleacă, cine vine?’, a spus senatorul PNL.

El a susţinut că prin decizia adoptată referitoare la referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, judecătorii au comis mai multe infracţiuni, indicând uzurparea de calităţi oficiale, pronunţându-se pe chestiuni de legalitate în locul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, uzurparea suveranităţii poporului.

Ghişe a precizat că a înaintat proiectul spre consultare conducerii PNL şi parlamentarilor liberali şi că aşteaptă o decizie în acest caz.

‘Indiferent dacă îl susţin sau nu, eu îl depun luni la Parlament’,a subliniat senatorul PNL.

Proiectul de hotărâre propus de Ghişe şi remis Agerpres prevede că Parlamentul a luat act de hotărârile BEC şi CCR, constată că sunt îndeplinite prevederile articolul 10 din legea 3/2000 a referendumului şi că preşedintele României a fost demis de către popor. De asemenea, proiectul prevede că legislativul constată că funcţia de preşedinte al României este vacantă, iar în termen de 90 de zile Guvernul va organiza alegeri pentru această funcţie. (sursa: antena3.ro)

Ziua „Z” sau sau ziua „D”(ezastrului)

Parlamentarii majorităţii guvernamentale au posibilitatea să îl demită pe Traian Băsescu. Documentul CCR conţine elemente neconstituţionale. Senatorul Ioan Ghişe a fost ameninţat cu moartea.

Cum poate ataca Parlamentul, hotărîrea CCR

Parlamentul poate în şedinţa de plen din 27 august să atace şi să „răstoarne” hotărîrea nr.6 a CCR prin care 6 judecători au invalidat referendumul. Posibilitatea îi este dată de art.3 din HOTĂRÂRE nr. 34 din 6 iulie 2012 privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României. Articolul respectiv prevede: „În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat. Ultima teză a articolului permite Parlamentului să decidă concret rezultatul real al referendumului şi totodată şi demiterea lui Traian Băsescu. Parlamentul mai are posibilitatea să schimbe ceea ce au hotărât 6 judecători din 9 ai CCR şi din cauza încălcării  legii referendumului, a unei foarte importante hotărîri a BEC şi inclusiv a Constituţiei prin documentul votat de cei 6.

De ce este atacabilă hotărîrea CCR

Cotidianul.ro a arătat http://www.cotidianul.ro/parlamentul-este-cel-care-poate-decide-ce-face-cu-basescu-192226/ că Hotărîrea CCR reprezintă un abuz de drept şi că este neconstituţională.

La argumentele juriştilor consultaţi de redactorii noştri, mai prezentăm două, care demonstrează „întinderea” abuzului de drept. În legea referendumului nu se face nicio trimitere la Legea 370 din 2004, legea privind alegerea preşedintelui României pentru a fi utilizat vreun articol în organizarea şi desfăşurarea referendumului; Pe 28 iulie 2012 BEC emite Hotărîrea nr.34 – atenţie, hotărîre în interpretarea legii – unde spune negru pe alb la ce legi se face trimitere pentrul referendumul din 29 iulie. Reluăm dispozitivul hotărârii BEC: „În temeiul art. 25 alin 2 din legea nr. 3/2000,

Biroul Electoral Central hotărăşte

În cazul referendumului naţional pentru demiterea preşedintelui României sunt aplicabile prevederile Titlul I al legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea şi completarea legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, în măsura în care legea nr. 3/2000 nu dispune altfel.

Nimeni, nici chiar judecătorii CCR nu aveau dreptul să treacă peste această hotărîre. Şi totuşi, 6 judecători CCR au trecut peste hotărîrea BEC şi au apelat (a se vedea faimoasa aşa-zisă erată, în fapt o clară adăugire la textul hotărîrii iniţiale a CCR) la articole din Legea alegerilor prezidenţiale. Un fapt de o gravitate absolută. La Legea alegerilor prezidenţiale se poate apela, doar în caz de excepţie. Este vorba de situaţia în care un referendum naţional se desfăşoară în paralel cu alegerile prezidenţiale. Ori aşa ceva nu a existat pe 29 iulie. Plecând de la hotărîrea dată de BEC, repetăm, în interpretarea legii, inclusiv declaraţia preşedintelui CCR, Augustin Zegream, „orice lege lasă loc de interpretare”, reprezintă un abuz de drept.

Două curente în rândul majoritarilor

În sânul majorităţii parlamentare sunt două curente. Unul favorabil demiterii lui Traian Băsescu, vârf de lance fiind senatorul PNL, Ioan Ghişe, el înaintând conducerii PNL două proiecte de hotărîri parlamentare, una prin care documentul CCR se retrimite judecătorilor pentru a fi redactat conform Constituţiei şi a doua, prin care se decide demiterea lui Traian Băsescu. Un al doilea curent îi cuprinde pe cei indecişi, resemnaţi sau poate temători privind eventuale reacţii ale Bruxelles-ului, reacţii care, se ştie, au la bază dezinformările trimise de la Bucureşti de tabăra Băsescu.

Este foarte dificil să anticipăm cum se va termina plenul zilei de luni. Ioan Ghişe ne-a declarat duminică seara că este optimist şi că semnalele primite de la colegi lasă să se întrevadă o opţiune clară pentru demitere. Totuşi, senatorul liberal şi-a manifestat dezamăgirea faţă de intenţiile unor colegi de-ai săi. Ghişe ne-a relatat că la un post TV, deputata Alina Gorghiu a afirmat că boicotează plenul „pentru a nu gira o ilegalitate”.

O declaraţie „ciudată” a dat la Realitatea TV şi „playmaker”-ul PSD, Viorel Hrebenciuc: „Conform legii, nu este loc de surprize. Practic, mâine se citeşte motivarea Curţii Constituţionale, după care se publică în Monitorul Oficial şi devine oficială reîntoarcerea lui Băsescu la Cotroceni. (…) Din ceea ce ştiu eu, nu cred că există altă posibilitate astăzi şi ştiu bine legea”. Rugat să se pronunţe asupra iniţiativei lui Ioan Ghişe, social-democratul şi-a mai nuanţat poziţia: „Este un parlamentar creativ şi inventiv, dacă a găsit o asemenea soluţie, o vom discuta mâine” (luni – n.a.).

Vor avea majoritarii majoritate?

Presupunând că iniţiativa lui Ioan Ghişe va intra în dezbatere, se impune o întrebare: vor avea majoritarii, numărul suficient de voturi ca să adopte hotărîrile propuse de senatorul liberal? Cazul Alina Gorghiu este singular sau mai sunt şi alţii care vor boicota plenul? Se vor întoarce de pe litoral parlamentarii USL aflaţi în vacanţă? Reporterii Cotidianul au depistat numai pe o arie restrânsă din Mamaia doi parlamentari USL, unul venit chiar duminică seara. Pe hârtie, raportul de forţe este următorul: PSD+PNL+PC+UNPR au în total 238 de senatori şi deputaţi; cu USL votează sigur 4 parlamentari independenţi. De cealaltă parte, PDL şi UDMR au împreună 169 de senatori şi deputaţi şi mai sunt sprijiniţi de 4 independenţi. Nu am luat în calcul cei 16 deputaţi ai minorităţilor. De regulă, grupul minorităţilor votează cu majoritatea guvernamentală. Cvorumul de lucru este de 217 parlamentari, iar o hotărîre parlamentară se adoptă cu voturile majorităţii parlamentarilor prezenţi.

Ioan Ghişe ameninţat cu moartea

Senatorul PNL, Ioan Ghişe a declarat pentru Cotidianul.ro că a primit prin mail o ameninţare cu moartea. „Cel care m-a ameninţat, am verificat mail-ul, pare să fie din Canada. Oricum, eu am făcut o plângere la poliţie”, ne-a declarat Ghişe. El ne-a mai precizat că nu se lasă intimidat de ameninţare, chiar dacă bănuieşte că la origine este totuşi cineva din România.

Iniţiativele senatorului PNL

Senatorul liberal a trimis duminică pentru Cotidianul.ro cele două proiecte pe care intenţionează să le supună dezbaterii în Parlament. Le prezentăm integral, cu menţiunea – făcută chiar de către autor – că ar putea exista completări de ultimă oră.

Proiectul I

HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI

privind rezultatul referendumului  pentru demiterea preşedintelui României suspendat, dl Trăian Băsescu, din data de 29.07.2012,

În conformitate cu prevederile art. 3 din Hotărârea nr.  34/2012 a Parlamentului, plenul Camerelor Parlamentului, reunite în şedinţă comună, aprobă:

Art. 1.  Hotărârea nr. 6/2012 a Curţii constituţionale referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, Trăian Băsescu, şi la confirmarea rezultatului acestuia va fi retrimisă la Curtea Constituţională pentru a se pronunţa doar cu privire la modul în care a vegheat la respectarea procedurilor pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

27 august 2012

Initiator Ioan Ghise, senator liberal de Brasov

Proiectul II

HOTĂRÂREA PARLAMENTULUI

privind rezultatul referendumului  pentru demiterea preşedintelui României suspendat, dl Trăian Băsescu, din data de 29.07.2012,

În conformitate cu prevederile art. 3 din Hotărârea nr.  34/2012 a Parlamentului, plenul Camerelor Parlamentului, reunite în şedinţă comună, aprobă:

Art. 1. Parlamentul României ia act şi constată cu privire la faptul că  prevederile existente la pct. 1. şi 2. din dispozitivul Hotărârii nr. 6/2012 a Curţii constituţionale referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, Trăian Băsescu, şi la confirmarea rezultatului acestuia îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 146 lit. i) din Constituţia României.

Art. 2. Parlamentul României constată că prevederile de la pct. 3., 4. şi 5. din dispozitivul Hotărârii nr. 6/2012 a Curţii constituţionale referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, Trăian Băsescu, şi la confirmarea rezultatului acestuia nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 146 lit. i) din Constituţia României.

Art. 3. Parlamentul României constată că preşedintele României, Trăian Băsescu, este demis conform prevederilor art. 95 alin. (3) din Constituţia României.

Art. 4. Parlamentul României constată că functia de presedinte al Romaniei este vacantă, potrivit art.97, alin 1 din Constitutia Romaniei.

Art. 5. In termen de 3 luni, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou presdinte, potrivit art. 97, alin(2) din Constitutia Romaniei.

Art. 6 - Prezenta Hotarare se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

27 august 2012       Initiator – Ioan Ghise, senator liberal de Brasov

Lucian Gheorghiu
sursa: cotidianul.ro

Sursa: gandeste.org

Traian Băsescu poate fi demis ACUM. Argumente juridice. Vezi DECIZIA CCR de invalidare a referendumului

Premisele concluziei de demitere: În conformitate cu Constituţia, Art. 95, Parlamentul, după consultarea CCR, suspendă din funcţie preşedintele României.
În mod simetric arhirecunoscut, Parlamentul este instituţia în drept care să-l şi repună în funcţie, dacă există temeiuri de fapt şi de drept pentru repunere.

CCR nu-l poate repune în funcţie, deoarece nu CCR l-a suspendat şi nici nu există altă prevedere legală care să stipuleze, în mod expres, că CCR îl repune în funcţie pe preşedintele suspendat, dacă există temeiuri pentru repunere.

Rolul CCR în procesul de suspendare şi demitere este precizat clar în lege.

-CCR dă un aviz consultativ asupra intenţiei de suspendare ce i-a fost adusă la cunoştinţă de către Parlament;

-Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului;

-Decizia CCR asupra valbilităţii referendumului nu este o decizie de repunere în funcţie, deoarece nu CCR a decis suspendarea;

-(2) Hotararea Curtii Constitutionale stabileste NUMAI daca a fost respectata procedura pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia.

-Ca orice Hotărâre a CCR, decizia asupra valabilităţii referendumului se publică în M.O.;

-(3) Inaintea publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, hotararea Curtii Constitutionale se prezinta Camerei Deputatilor si Senatului, întrunite in sedinţa comună.

Ca for care a decis SUSPENDAREA, Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra DEMITERII. (Parlamentul nu este poştaş, să primească Hotărârea CCR şi s-o trimită la M.O., mai ales că nu există o prevedere explicită în acest sens.)

Parlamentul, în temeiul tuturor probelor existente la dosarul Referendumului, are atribuţia legală în această privinţă, atribuţie conferită de Legea Referendumului, Art. 10, care are următorul cuprins:

„ ART. 10. Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.”

Această atribuţie, stabilită expres în Lege, nu poate fi a altei instituţii; ea poate fi numai a Parlamentului. Iată şi de ce:

Conform Art 47 din Legea Curţii Constituţionale („Art. 47. - (1) Plenul Curtii Constitutionale decide cu o majoritate de doua treimi asupra valabilitatii referendumului”). Coroborat cu Art. 5, alin (2) din Legea Referendumului („ART. 5 (2) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.”) Curtea are atribuţii NUMAI în privinţa VALABILITĂŢII Referendumului, dar nu are atribuţii să se pronunţe asupra demiterii.

Aplicarea Art 10 din Legea Referendumului cade, fără dubii, în sarcina Parlamentului, deoarece Art. 10 nu se referă la aceleaşi fapte şi la acelaşi moment, ca Art. 5.

Aplicarea Art.5 şi aplicarea Art. 10 nu pot fi făcute de aceeaşi instituţie şi din cauză că prevederile celor două articole sunt aproape contradictorii.

Citirea corectă, logic, a celor două articole ne duce, fără nicio îndoială, la următoarea

CONCLUZIE:

1.CCR decide NUMAI dacă Referendumul a îndeplinit condiţiile de valabilitate, în baza tuturor prevederilor legale care-i cad in competenţă.

2.Parlamentul analizează, în plenul celor două camere, decizia CCR privitoare la valabilitate.

3.Parlamentul are, conform Art. 10 din Legea Referendumului, atribuţia şi posibilitatea de a APROBA DEMITEREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI, prin referire numai la CONDIŢIA întrunirii majorităţii voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.

Această prevedere din Lege are corespondenţă logică în Turul al doilea al alegerilor pentru preşedinte, situaţie în care nu mai este necesară NICIO condiţionare a prezenţei la vot.

Pe deasupra, Parlamentul are la dispoziţie şi Temeiul că numărul votanţilor pentru demitere a fost de 7,4 milioane, ceea ce corespunde la un cvorum ce 14,8 milioane de votanţi. 

jurist Florea Ciobanu - 

sursa: jurnalul.ro

Sursa: gandeste.org

Proiect USL: Presedintele, demis cu votul majoritatii cetatenilor participanti la referendum

Senatorul PSD Georgica Severin si deputatul PNL Cornel Pieptea au depus la Senat un proiect de lege potrivit caruia presedintele tarii poate fi demis cu votul majoritatii cetatenilor participanti la referendum.

Este vorba despre referendumul organizat in urma suspendarii presedintelui Romaniei de catre Parlament.

Legea actuala prevede ca demiterea presedintelui este aprobata numai daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale.

Initial, proiectul de lege a fost inregistrat la Camera Deputatilor, dar in ultima sedinta a conducerii acestui for s-a stabilit transmiterea documentului la Senat, considerandu-se ca este de competenta Camerei sa dea un vot final pe aceasta lege.

Potrivit proiectului de lege depus la Senat, initiatorii propun modificarea articolului 10 din Legea 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului. Astfel, demiterea presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum.

Potrivit expunerii de motive la proiectul de lege, in legea actuala, conditia de valabilitate a referendumului impusa de lege este aceeasi pentru toate tipurile de referendumuri. In ceea ce priveste modalitatea de stabilire a rezultatelor referendumurilor, acestea difera.

Astfel, asupra problemelor de interes national, altele decat demiterea presedintelui Romaniei, precum si in cazul referendumurilor locale, cetatenii decid prin majoritatea voturilor exprimate la nivelul tarii, respectiv la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

In alt caz, demiterea presedintelui este aprobata numai daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale.

Potrivit initiatorilor propunerii legislative, forma diferita de stabilire a rezultatului referendumului in cazul demiterii presedintelui Romaniei nu isi gaseste justificarea in prevederile Constitutiei, in legea fundamentala nefacandu-se o ierarhizare a problemelor deosebite ce pot face obiectul referendumului national.

"In acest context, propunem reformularea articolului 10, in sensul aprobarii demiterii presedintelui Romaniei daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul tarii, ale cetatenilor care au participat la referendum", se mai arata in exprunerea de motive.

Astfel, initiatorii apreciaza ca toate problemele supuse referendumului national sau local vor fi guvernate de reguli procedurale similare, garantandu-se astfel unitatea de tratament precum si o corecta reprezentare a vointei alegatorilor.

Sursa: Mediafax

Ce a insemnat revocarea din functie de ieri?

Acest articol apartine www.digerate.blogspot.com

Ieri nu am avut timp de calculator. Sau de televizor. Pur si simplu am existat pe planeta fara a ma informa. Cum am deschis seara tarziu televizorul am auzit bomba: Ministrul Muncii a fost demis. Asa ca am inceput sa procesez informatia; au rezultat 3 ipoteze care nu numai ca nu se contrazic reciproc, dar se si sprijina.
Ministrul Muncii era cotat ca un posibil viitor premier. Unde viitorul, existau zvonuri, era foarte aproape. Aproape prezent. O revocare din functie a fost foarte utila pentru actualul premier care, lansat in cursa de salvare a Romaniei (pana nu vad rezultate nu cred…), simtea mereu o rasuflare fierbinte in ceafa. Din ce in ce mai aproape, din ce in ce mai amenintatoare. Prin urmare premierul, atins de disperarea alergatorului de cursa lunga, a facut ce trebuia sa faca, sperand ca astfel isi conserva pozitia de lider.
In partidul portocaliu de ceva timp incoace niste “grei” sunt lasati pe margine. Joaca drept “rezerve”. Adica nu joaca. Fapt ce nu putea sa-i multumeasca. Dupa ce ai jucat niste roluri extrem de importante in plan public… simti din nou nevoia de lumina reflectoarelor. Si cand numirea unuia dintre acesti vechi oameni de baza (neglijati in ultima perioada) pe postul de Ministru al Muncii a sosit… toata lumea a redevenit fericita. Animozitatile s-au mai estompat si fiecare om din partid se simte din nou ca si cum ar avea bastonul de maresal in ranita.
Pe de alta parte imaginea aceluiasi partid este erodata iremediabil. Demisul ministru al muncii era anti-sistem, cica. Pentru ca nu era inregimentat in partid si primise un post major, in conditiile in care nu se sfia sa critice public partidul si membrii componenti. Revocandu-i aceasta numire pe post fostul ministru a devenit o victima. A mafiei portocalii. Care l-a sacrificat in numele unor interese malefice. Deci domnul fost va fi victimizat. Ce alta metoda de a atrage simpatia populara exista? Da-i poporului impresia ca s-a facut o nedreptate si-l va ridica pe un piedestal pe perdant. Chiar daca ieri il injura. Chiar daca ceea ce a facut cat era in functie a contravenit dorintei populare. Mai pe sleau spus: a venit, a dat niste legi extrem de nepopulare, a facut niste declaratii in mod egal urate si de popor si de partidul care il sprijinea… acum poate sa plece. Prima parte a planului a fost indeplinita. Acum urmeaza partea cu infiintarea unui nou partid (compus din tot felul de bucatele) si folosirea mazilirii ca vector de atragere a adeziunilor populare, dar si a voturilor.
Asadar avem de-a face cu o situatie win-win. Toata lumea castiga. Disensiunile din partid se linistesc pentru o perioada, programul de guvernare continua linistit, premierul are ocazia sa se relaxeze si proaspatului fost I se deschid noi orizonturi, de mii de ori mai ofertante.
Una peste alta observ ca in zilele in care sunt ocupata se intampla lucruri majore. Ce ziceti, facem o cheta sa plec in vacanta o luna de zile? Am putea avea surprize nesperate…

Daca v-a placut acest articol nu uitati sa-l distribuiti mai departe. Multumesc.

Sursa: Digerate