Se afișează postările cu eticheta ieftina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ieftina. Afișați toate postările

sâmbătă, 8 februarie 2014

Problema „oamenilor strazii” ar putea fi rezolvata intr-un an daca s-ar recurge la aceasta metoda simpla


Dacă guvernanţilor chiar le pasă de cei care nu au adăpost şi sunt fără locuinţă, atunci aceasta ar putea fi o soluţie (cel puţin temporară!) prin care „problema” ar putea fi rezolvată foarte repede şi aproape fără costuri, cu atât mai mult cu cât numărul locuinţelor goale sunt din ce în ce mai multe, dar situaţia celor fără adăpost rămâne totuși dramatică. Este adevărat că această problema este mai dificilă în Occident (de pildă, în America numărul caselor care nu sunt ocupate este de cinci ori mai mare decât cel al „oamenilor străzii”), însă chiar şi în celelalte zone ale lumii, implicit la noi în ţară, această soluţie se poate dovedi foarte bună.


În mod uimitor, casele pot fi construite chiar din sticlele de plastic, pe care le aruncăm dupa ce le-am golit conţinutul. Dacă ele sunt umplute cu nisip și apoi zidite împreună, utilizând ca liant lutul sau cimentul, pereţii care rezultă sunt foarte rezistenţi atât la şocuri, cât şi la foc, menţinând de asemenea în interior o temperatură confortabilă.

Materia primă nu lipseşte, întrucât numai în SUA se folosesc 129,6 milioane de sticle din plastic în fiecare zi, ceea ce înseamnă 47,3 miliarde de sticle pe an, dintre care aproximativ 80% sunt aruncate sau distruse.

O casă cu două camere şi o suprafaţă de aproximativ 110 metri pătraţi necesită aproximativ 14 000 de sticle din plastic. Un calcul simplu ne arată că în acest mod, numai în SUA ar putea fi construite 9257 case pe zi din sticlele de plastic aruncate.

 
http://www.youtube.com/watch?v=LPxXH7rCSHQ


Metoda este cu success aplicată în ţările din lumea a treia din Africa şi din Asia. Un bun exemplu, care merită să fie urmat şi de ţările aşa-zis „civilizate”.






 


Sursa: http://www.edituradaksha.ro/

marți, 28 ianuarie 2014

Solutii ieftine pentru incalzirea unei camere cu 2 lei pe zi si obtinerea apei calde fara energie electrica

Solutii ieftine pentru incalzirea unei camere cu 2 lei pe zi sau aproximativ 60 lei pe luna



http://www.youtube.com/watch?v=brHqBcZqNzE


Apă caldă fără sfârșit fără energie electrică!




http://www.youtube.com/watch?v=5IRLVCJ1olA



vineri, 7 septembrie 2012

Era alimentelor ieftine ar putea ajunge curând la sfârşit


Scumpirile cauzate de recoltele sărace şi de cererea tot mai mare reprezintă momentul potrivit pentru ca Occidentul să reevalueze avantajele utilizării biocombustibililor, scrie The Guardian.
Dacă ultimul deceniu a marcat dispariţia petrolului ieftin, ingredientul magic al creşterii economice mondiale după cel de-Al Doilea Război Mondial, creşterea preţurilor porumbului, grâului şi a boabelor de soia din această vară, a treia în ultimii cinci ani, indică sfărşitul erei alimentelor ieftine.

Atât creşterea cotaţiilor petrolului cât şi scumpirea alimentelor sunt exemple bune ale forţei pe care o au pieţele. Expansiunea pieţelor în curs de dezvoltare, precum China, a alimentat creştere cererii în perioade când existau probleme cu oferta. În cazul ţiţeiului, acestea, printre probleme se numără războiul din Irak, embargoul impus Iranului sau faptul că unele dintre vechile terenuri petroliere seacă înainte ca altele noi să fie descoperite.
Aceeaşi dinamică a cererii există şi în cazul alimentelor. Situaţia se agravează nu doar pentru că populaţia globală creşte cu 1% pe an, ci şi deoarece consumatorii din ţările în curs de dezvoltate preferă alimentaţia occidentală bogată în proteine.
Consumul de carne a crescut în China, India şi Brazilia şi din moment ce sunt necesare şapte kilograme de cereale pentru a produce un kilogram de carne de vită şi patru kilograme pentru un kilogram de carne de porc, cererea pentru cerealele furajere urcă şi ea la nivel global.
Fermierii deven tot mai eficienţi, mărindu-şi terenurile de producţie, însă această evoluţie a fost echilibrată de doi factori negativi, respectiv politicile din Statele Unite şi UE, prin care cantităţi mari de porumb sunt folosite pentru producerea biocombustibilor, şi recoltele slabe din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.
Dacă proiecţiile Băncii Mondiale sunt corecte, în urmatoarele două decenii va fi nevoie de creşterea masivă a productivitatăţii agricole. Fiecare an va aduce încă 70 milioane de guri de hrănit, ceea ce va determina creşterea cererii de hrană cu 50% până în 2030. Între timp, cantitatea de teren arabil pe cap de locuitor va continua să scadă.
Dificultatea problemelor este evidenţiată de seceta extremă din Statele Unite din acest an. Recolta slabă de porumb, cu 100 milioane tone mai redusă faţă de aşteptările producătorilor, a avut un impact direct puterbic asupra grâului, cu toate că recolta pentru pentru acesta nu a fost afectat de secetă.
Preţul ambelor cereale a crescut cu 100 de dolari pe tonă în această vară. Ultimele date ale Băncii Mondiale arată că preţurile alimentelor au avansat cu 10% în perioada iunie-iulie, depăşind maximul atins în 2011.
Însă până când majorările vor avea un impact direct asupra consumatorilor, va trece ceva timp. Pe termen scurt preţul cărnii nu va fi afectat deoarece piaţa e dominată de proprietarii care îşi sacrifică animalele din cauza furajelor scumpe. Dar până la sfărşitul anului hrana se va scumpi.
Este puţin probabil ca băncile centrale să-şi înăsprească politicile ca urmare a accelerării inflaţiei, întrucât aceasta e văzută ca un şoc extern, cu efect asupra puterii de cumpărare a consumatorilor.
Însă nivelul stocurilor de cereale este atât de scăzut încât recoltele slabe din 2013 vor veni cu preţuri impresionante, panică în rândul cumpărătorilor, dar şi blocarea exporturilor şi, probabil, revolte.
Un raport al Oxfam arată că SUA vor avea de suportat secete severe în următoarele decenii. "SUA au trecut prin dezastre de 14 miliarde de dolari în 2011, un record istoric, incluzând un viscol, tornade, un uragan, o furtună tropicală, secetă, valuri de caldură şi incendii".
În anul acesta s-a înregistrat cea mai severă secetă din ultima jumătate de secol. Acesta ar putea fi momentul oportun ca occidentalii să reanalizeze beneficiile biocombustililor. Distileriile de etanol din SUA au folosit 120 milioane de tone de porumb, iar Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Hrană şi Alimentaţie a solicitat ca reacţie utilizarea producţiei de porumb pentru consumul uman.
Biocombustibilul trebuia să fie o alternativă lipsită de costuri şi daune pentru ţările dezvoltate, drept răspuns la schimbările climatice. Creşterea randamentelor culturilor înseamnă suficiente cereale anual pentru a produce etanol. Occidentalii ar putea face astfel un mic pas în salvarea planetei fără a-şi schimba obiceiurile de trai. Acum însă, acest lucru este discutabil, notează The Guardian.
Ce se întâmplă în continuare? O soluţie de durată la problema alimentelor implică acţiuni la nivelul cererii, ofertei sau mai probabil în ambele direcţii. Modalităţile evidente de reducere a cererii sunt controlul populaţiei sau diminuarea consumului de carne.
În ceea ce priveşte oferta, soluţia pe termen scurt constă în căutarea de alternative pentru biocombustibili. Pe termen lung, se poate spera doar că presiunea unei populaţii în creştere şi explozia preţurilor vor duce la o a doua revoluţie verde care va determina creşterea dramatică în acele părţi ale globului, precum Africa sub sahariană, unde producţia e acum scăzută. Unul dintre puţinele beneficii ale creşterii preţurilor cerealelor este faptul că fermierii îşi vor putea permite fertilizatori.
Ideea care pare să domine prezentul este că lumea poate avea o populaţie în ascensiune, un consum de carne tot mai mare, mai puţin teren arabil destinat producţiei alimentare pentru a atinge ţintele legate de schimbările climatice. Acest lucru este de domeniul fantasticului.
Se poate practica fie o agricultură intensivă, folosindu-se ultimele tehnologii din domeniu pentru a hrăni o populaţie flămândă în creştere, fie o agricultură organică cu producţii reduse destinată unei populaţii ce consumă mai puţină carne.
Sursa: The Guardian

marți, 24 mai 2011

Cat te costa sa-ti construiesti o casa ieftina si care sunt optiunile

Cei care vor o casa ieftina au in general trei optiuni: lemn, caramida sau BCA. iata asadar o comparatie intre cele trei timpuri de case:
Pentru casele din lemn, constructorii spun că, în ciuda prejudecăţilor existente, din punct de vedere tehnic şi al costurilor, locuinţele individuale se dovedesc a fi confortabile şi rezistente în timp. Costurile unei locuinţe din lemn pornesc de la aproximativ 350-360 de euro pe metru pătrat, preţ care include materialele folosite, manopera şi finisajele. Concret, acesta este preţul minim cerut de constructorii de case din lemn pentru o locuinţă livrată în stadiul “la cheie”.

“Cele mai multe cereri sunt pentru proiecte de locuinţe cu suprafaţa medie construită de aproximativ 150 de metri pătraţi, respectiv proiecte de tipul parter plus mansardă”, spune Liviu Iconaru, director de producţie al firmei Maria House din Constanţa. În acest caz, durata de execuţie a locuinţei este de două-trei luni.
Cât de repede sunt ridicate casele din lemn

Metoda de execuţie este una simplă şi constă în realizarea pereţilor în hala de producţie, transportarea acestora cu tirul pe terenul clientului şi asamblarea lor. Toate aceste operaţiuni se desfăşoară în aproximativ cinci zile, adaugă Iconaru. Durata de execuţie şi montaj a pereţilor poate fi mai mare atunci când sunt executate proiecte de case cu suprafeţe mai mari. Ulterior, se procedează la execuţia părţii de izolaţie, la ignifugarea şi realizarea finisajelor. În general, pentru structura locuinţei de acest tip se foloseşte lemn de brad, uscat şi tratat, însă există şi alte opţiuni, dar la preţuri mai mari. Casa din lemn beneficiază de tencuială armată, iar pentru partea de izolaţie se folosesc, de pildă, un polistiren special, vată minerală, folie-barieră pentru vapori şi plăci de OSB.

Românii caută case ieftine şi durabileConstrucţiile din lemn destinate rezidenţei sunt cele mai apreciate în unele ţări precum Statele Unite ale Americii sau Canada, multe dintre ele având deja vârste care depăşesc 100 de ani. Prin urmare, durabilitatea acestora este comparabilă cu cea a caselor ridicate din cărămidă sau BCA.
“Românii manifestă încă o reticenţă nefondată în legătură cu acest tip de case, însă experienţa nord-americană, precum şi cea a unor state europene arată că locuinţele din lemn au o serie de avantaje în faţa celor din cărămidă sau beton”, precizează Alexandru Radu, manager al Alma Construct. În ultimii ani, pe fondul crizei şi al reducerii bugetelor pentru construirea de case şi al contactului pe care mulţi români îl au cu metodele de construire a locuinţelor individuale în străinătate, tot mai mai mulţi tineri încep să prefere casele din lemn.
“În cazul unui cutremur, o construcţie din lemn are mai multe şanse să reziste, deoarece aceasta este mai flexibilă.”, LIVIU ICONARU, director de producţie Maria House
În cazul în care optaţi pentru o construcţie din cărămidă, veţi putea alege dintre cele două tehnologii folosite astăzi în mod frecvent: cea de tip Porotherm şi cea de tip GVP, cu goluri verticale. Preţurile, pentru prima variantă, pornesc de la aproximativ 150 de euro/metru pătrat, pentru stadiul “la roşu”, care reprezintă construcţia fără finisaje, instalaţii şi partea exterioară a acoperişului, care poate fi din ţiglă sau tablă. În cazul celei de-a doua variante, costul minim pe metru pătrat este de 155 de euro, pentru aceeaşi fază a construcţiei. Având drept etalon o construcţie cu amprenta la sol de circa 75 de metri pătraţi, cu etaj, obţinând, astfel, o suprafaţă construită de 150 de metri pătraţi, bugetul minim aproximativ va fi de 22.500-23.250 de euro pentru o casă ridicată “la roşu”, preţ care include şi fundaţia, potrivit reprezentanţilor companiei La Casa. În cazul unei construcţii “la cheie”, costurile pentru o locuinţă realizată din cărămidă încep de la aproximativ 320 de euro pe metru pătrat. Concret, pentru o locuinţă de 150 mp
construiţi, ar rezulta un preţ al execuţiei de 48.000 de euro.
Locuinţa din BCA, de la 200 euro/metru pătrat

Pentru o casă construită din beton celular autoclavizat, material cunoscut mult mai bine sub denumirea sa prescurtată, BCA, costurile pe metru pătrat pornesc de la aproximativ 200 de euro, în varianta “la roşu”, şi de la aproximativ 400 de euro pentru o construcţie “la cheie”, cu toate finisajele executate. Utilizând acelaşi etalon de construcţie, din punct de vedere al suprafeţei, bugetul necesar va fi de 30.000-33.000 de euro pentru o casă ridicată la stadiul “la roşu”. Costurile includ şi fundaţia, ne-a spus Mihai Ştefan, director tehnic al companiei Lufin Construct din Bucureşti. De asemenea, trebuie precizat că preţul include manopera, costul materialelor, precum şi TVA-ul. Pentru acelaşi tip de construcţie, dar finalizată, costurile pe metru pătrat sunt cuprinse între 400 şi 450 de euro, în funcţie de finisaje, ceea ce conduce la buget de 60.000-67.500 de euro, a adăugat acesta.


COMPARAŢIE

Cărămida, un material mai rezistent decât BCA-ul

Din punct de vedere tehnic, cărămizile sunt mai rezistente decât BCA-ul, motiv pentru care, în cazul construcţiilor care folosesc cel de-al doilea material, structura de rezistenţă va trebui făcută mult mai trainic.

BCA-ul nu este un material suficient de durabil şi nu poate avea rolul de structură de rezistenţă, iar costurile sunt ceva mai ridicate decât în cazul construcţiilor din cărămidă prin suplimentarea cantităţii de beton şi fier-beton la stâlpii de susţinere, la grinzi şi la planşee, explică reprezentanţii firmelor de construcţii. BCA-ul este cu 10-20% mai puţin rezistent decât cărămida şi se sfărâmă mai repede la greutăţi mult mai mici.

Totuşi, ca un avantaj, pereţii din BCA sunt mai uşor de demolat decât cei din cărămidă, în cazul unei recompartimentări a locuinţei. Un alt avantaj al construcţiilor din BCA este durata mai mică de execuţie a acestora, comparativ cu cele din cărămidă, în timp ce, la capitolul izolaţie fonică, cele două materiale au performanţe asemănătoare. La fel sunt şi proprietăţile lor în ceea ce priveşte confortul termic.
De ce să alegeţi o casă din lemn

Potrivit reprezentanţilor firmelor de construcţii, locuinţele din lemn au o rezistenţă în timp comparabilă cu cele ridicate din alte materiale, considerate mai solide. De asemenea, costurile şi timpul de execuţie ale unei construcţii din lemn sunt mult mai mici decât în cazul celor realizate din cărămidă, de pildă.

În acelaşi timp, în ciuda unor temeri manifestate de persoanele care doresc să-şi construiască o casă, construcţiile din lemn, corect tratate cu soluţii ignifuge, oferă un grad ridicat de siguranţă. În cazul unor cutremure, lemnul fiind un material mai flexibil, gradul de rezistenţă este unul destul de mare.

În ceea ce priveşte caracteristicile unei construcţii din lemn din punct de vedere al gradului de confort, aceasta, prin lipsa pericolului de igrasie şi condens, reprezintă un mediu mai sănătos pentru locatari, protejând totodată şi mediul înconjurător. Mai mult, gradul de confort termic şi fonic al unei case din lemn corect izolate este la fel de mare sau chiar superior celor raportate la construcţiile din alte material…
Sursa: evz.ro
Asadar, avand in vedere diferentele uriase de pret intre dezvoltatorii imobiliari de pe piata si costurile daca sunteti proprii dezvoltatori (pretul pe metru patrat e de cateva ori mai mic), sfatul nostru e doar unul: Do It Yourself! Oricat de frumos e ambalajul in care prezinta acele pseudo-cartiere rezidentiale, toate sunt facute pentru profit cat mai mare, deci de multe ori se face rabat la calitate. Dar cand te ocupi de alegerea constructorului, a materialelor, a proiectului, e mult mai sigur ca vei avea o casa asa cum ti-ai dorit, la un maxim de calitate pentru un minim de pret…