Se afișează postările cu eticheta maramures. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta maramures. Afișați toate postările

sâmbătă, 8 septembrie 2012

Descopera Romania : „Șatra Pintii” din Cernesti, Maramures


În Maramureș, în comuna Cernești, există un munte vulcanic, cunoscut printre oamenii zonei drept „Șatra Pintii”, zona de refugiu a vestitului haiduc Pintea Viteazul în care nicio femeie nu are voie să calce.
Povestea începe la poalele muntelui, în „Seciu cu Arine”. Ștefan Bărbos, moroşan de prin părţile locului, povesteşte despre Fântâna Rece și cum se ajunge la Șatră, acolo unde se spune că a fost refugiat Pintea, cu haiducii lui. „Acolo stătea Pintea, se refugia, dădea târcoale prin sat, și pregătea atacul pentru a lua de la bogați și să dea la săraci”, explică bărbatul.
Vestitul haiduc, era un om al zonei, născut la Măgoaja. „Aici și-a făcut ceată de haiduci, vreo 20. Era un om tare bun, îi ajuta pe săraci, pe aceia care nu aveau nici măcar o coajă de pâine. Știa foarte bine zona, avea niște cărări ocolitoare, care le știa numa’ el. Astăzi povestea aici cu tine, peste un ceas era dincolo și mergea pe sub poala pădurii, mergea către oraș și nu-l mai cunoștea nimeni. (…) Îi cunoștea pe toți foarte bogați, dar și pe cei săraci. El mergea cu haiducii, lua de la bogați și le dădea la ceia săraci, necăjiți”, povestește Bărbos.
Pornind încet către vârf, se ajunge la „Locu lu Ciulu”. Acolo, printre tufe, Pintea ascundea caii și urmărea unde poate să dea atacul. „De aici se văd toate localitățile, Trestie, Ciocotișu, Fânața, tot mai sus mergea și vedea tot. De aici supraveghea și către Baia Mare, din Vârful Măguricii se vede foarte bine Baia Mare, Baia Sprie și Tăuțiu”, arată bătrânul.
Şatra Pintii, loc jurat
După aproximativ două ore de mers pe jos, se ajunge la Schitul Șatra lui Pintea sau Șatra Pintii. „Ăsta era locul lui de refugiu. Aici e o zonă jurată, femeile nu au voie. Seara se adunau toți și frigeau slănină, numa’ că el frigea câte un porc odată. Acuma e criză, când n-o fost frigeam și noi bucată mai mare. Când sfârie slănina, parcă suntem haiducii lui Pintea”, spune Bărbos.
La doar câteva minute de schit, într-o pădure tânără era casa lui Pintea. „Aici oarecând se vedeau ușă și geamuri, da’ acum e acoperit de vegetație. Era un semn acolo și nu intra nimeni. Mai sus e peștera lui Pintea, o grotă de patru-cinci metri adâncă. Aici se ascundeau haiducii și își puneau toate averile”, adaugă maramureșeanul.
Din păcate, toate locurile sfinte pentru localnici s-au deteriorat de-a lungul anilor. „E un loc secret, ascuns. E la vreo zece metri de aici, dar acum nici pușca nu-mi încape. Aici o fost o glotă, dar e astupat tot. O fost o scară de lemn, coborai și te băgai pe sub”, mai spune bărbatul.
Legenda spune că Pintea era nemuritor. „Când o umblat să-l împuște, cineva din ceata lui l-o turnat. Pintea era un om blăstămat, cu tri fire de duh sfânt și-un firicel de argint subsoară de-a stânga, că acolo îi sta puterea. Pe el îl putea împușca oricând că n-o murit până atunci, da’ cineva l-o depistat c-o fost blăstămat de mă-sa, să nu moară. Cam atâta știu”, încheie Ștefan Bărbos.
Pintea Viteazul (1670 – 1703) a fost căpitanul cetei de haiduci care acționa în zona de nord-vest a Transilvaniei la începutul secolului al XVIII-lea. Reședința de bază a cetelor de haiduci conduse de Pintea Viteazul era muntele Șatra (azi numit Șatra lui Pintea sau Șatra Pintii, un munte vulcanic de 1.041 metri altitudine) – o fortificație naturală greu de cucerit. De aici Pintea Viteazul organiza și ataca reședințele nobiliare ale grofilor din nordul Transilvaniei. Ca să ajungi pe muntele Șatra Pintii trebuie să treci prin frumoasa comună maramureșeană Cernești.
Adevarul.ro
Sursa:  www.2012en.ro 


Источник:http://www.2012en.ro/2012/09/descopera-romania-satra-pintii-din-cernesti-maramures/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29



Источник:http://www.2012en.ro/2012/09/descopera-romania-satra-pintii-din-cernesti-maramures/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29



Источник:http://www.2012en.ro/2012/09/descopera-romania-satra-pintii-din-cernesti-maramures/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+blogspot%2FaMYX+%282012+Era+Noastra%29

sâmbătă, 21 mai 2011

gnis, Maramures. Locul unde Zeii, s-au suparat pe oameni. Le-au dat inca o lectie! Si ce daca!

Ignis vest. Sfinx. Un megalit, un simulacru superb!
Un complex megalitic misterios! Simulacre antropomorfe, zoomorfe exceptionale!
De o frmusete tulburatoare!
Poate vom afla vreodata … taina acestui complex megalitic urias
Imi aminteste de … Gradina Zmeilor, jud. Salaj

DOSAR. In anul 2004, la 1.307 metri altitudine, pe varful Ignis, a fost instalat un radar ultraperformant. Financiar, investitia din apropierea Baii Mari a insumat 1,5 milioane de euro, dupa cum declara Victor Popescu, responsabil Compartiment Aparare impotriva inundatiilor din cadrul Serviciului de Gospodarire a Apelor (SGA) Maramures.
Structura radarului. Suma a fost suficient de mare incat investitia ar fi trebuit sa fie considerata de catre administratorul ei, Directia Apelor Somes-Tisa, gaina cu oua de aur a prognozelor hidrologice, insa nu a fost tocmai asa. Banii au venit pe un proiect PHARE, cofinantat de Guvern, un proiect de prevenire a inundatiilor in Bazinul Superior al raului Tisa (proiectul „Flood Prevention”).
Radarul cumparat pentru statia de pe varful Ignis era un Doppler automat (in banda C) de provenienta germana – Gematronik. Pentru comparatie, in tara exista la aceasta ora doar inca trei asemenea echipamente. In fine, modernul echipament a fost cocotat pe o structura cu inaltimea de 40 de metri (camera de comanda este la 33 metri). Asadar, a fost ceva de munca si ceva de investit, proiect complex.
„Ucigasul” radarului. Insa, in pofida importantei investitii, bani pentru un sistem de paratraznete n-au mai ramas, asa ca s-a montat unul singur, solutie care, dupa mai putin de doi ani, s-a dovedit fatala. In decembrie 2006, radarul a fost „ucis” de un traznet „grozav”, dupa cum ni s-a explicat „pe intelesul tuturor”, si a devenit inutilizabil.
„In urma traznetului, au fost afectate acoperisul radarului, instalatia electrica, partea de control a antenei, sistemul de transmitere a datelor, grupul electrogen si UPS (pe partea de alimentare), infrastructura…”, a explicat Popescu. Practic, n-a mai ramas nimic neafectat. Totusi, reparatia nu era atat de scumpa. Insa nefiind bani deloc, radarul de 1,5 milioane de euro a fost lasat in conservarea naturii.
Perioada „comatoasa”. Cat timp a ramas radarul nefolosit? Doi ani si jumatate. De ce? Pentru ca nu s-au gasit 200.000 – 250.000 de euro pentru repunerea in functiune a unei investitii de 1,5 milioane de euro. Asadar, si distractia cu paratraznetul solitar si cu „traznetul grozav” a costat ceva bani.
Specialistul SGA Maramures, Victor Popescu, explica: „Nu exista un sistem care sa garanteze 100% protectia impotriva traznetelor. E drept, exista solutii mai viabile decat cea adoptata, dar totul s-a facut in functie de banii pe care i-am avut. Asa ca s-a montat un singur paratraznet”.
Reanimarea si urmarea. Intelegand ca nu exista un alt vinovat in afara „traznetului grozav”, am aflat, cu surprindere, ca dupa remedierea defectiunilor (cu o suma consistenta – pana la 250.000 de euro) si repunerea in functiune, in iulie 2009, radarul doppler de varful Ignis e protejat… tot de un singur paratraznet. Care va rezista probabil pana la urmatorul „traznet grozav”. (extras esentialul. restul, Click link).
Dar Zeii … au si ei … aparatura lor! Pare incredibil, dar nu exclus!
Ati remarcat “ciudatenia”, nu-i asa?
Zeii Ignis-ului, continua sa vegheze!
Cei de “jos” , aparati de cei de “sus”!
Oameni, nu va puneti cu zeii!
OPINIE PERSONALA
Amplasarea megalitilor de catre enigmaticii constructori, oricum nu primitivii neoliticului cum se sustine in lumea “buna a specialistilor”, nu este intamplatoare!
A tulbura cu intentie sau fara aceaste “amplasamente sacre, posibil chiar stiintifice”,
este nu numai un sacrilegiu, dar poate fi chiar periculos!
Apropo de Romania,
Pamant sfant, Gradina Maicii Domnului!
Tot mai multi vorbim de un BLESTEM al locurilor, care vine din vremuri indepartate!
Nimic nu este exclus! Zeii ne-au dat, ne-au oferit sansele sa fim fericiti, dar noi trebuia sa stim sa le folosim! Punct. Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga si-n traista! …
Admin
Sursa: Romania megalitica