Se afișează postările cu eticheta plata. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta plata. Afișați toate postările

sâmbătă, 26 mai 2012

Şefa FMI se leapădă de greci: Îmi pasă mai mult de copiii din Africa, voi plătiţi-vă impozitele!


Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, le-a cerut grecilor să-şi plătească impozitele şi a recunoscut că este mai preocupată de situaţia din Africa Subsahariană decât de zona euro.
"Referitor la Atena, mă gândesc la toate acele persoane care încearcă tot timpul să evite plata impozitelor. Cred că ar trebui să se ajute în mod colectiv, plătindu-şi toţi impozitele", a declarat Lagarde, într-un interviu publicat sâmbătă de ziarul britanic The Guardian.
Directorul FMI a recunoscut că este mai preocupată de situaţia copiilor din Africa Subsahariană, care nu au şansa să înveţe decât de Grecia. "Cred că au mai mare nevoie de ajutor decât populaţia din Atena", a subliniat Lagarde.
Întrebată dacă ţările europene au avut momentul lor de bunăstare şi dacă a venit momentul să restituie banii primiţi, ea a punctat: "Corect". Şi a admis că se gândeşte atât la grecii din sectorul privat, cât şi la cei din domeniul public, dar şi la cei care nu îşi achită impozitele.
Lagarde a mărturisit că nu are intenţia să flexibilizeze condiţiile impuse în pachetul de austeritate prescris Greciei, subliniind că ţara trebuie "să facă mai mult" pentru a depăşi criza şi să accepte că există "un preţ" ce trebuie plătit pentru a fi membră a zonei euro.

marți, 27 martie 2012

UNGARIA VA APELA LA INTRAREA ÎN INCAPACITATE DE PLATĂ


Acest articol apartine blogului Romanialeaks.org
Cititi si:
Falimentul controlat al Greciei… Se pregăteşte România
Datoria reala a Romaniei: 140 miliarde euro!
Dovada faptului că Regimul Băsescu duce la indeplinire “Planul de vânzare pe degeaba a României” inceput din anul 2000 de …. Mugur Isărescu!

Ungaria va apela la intrarea în default (incapacitate de plată) ca soluţie la problemele pe care le are cu datoria de stat, deoarece austeritatea severă necesară pentru a aduce situaţia financiară a ţării pe o traiectorie sustenabilă ar putea fi respinsă de populaţie, potrivit Capital Economics.

“Credem că Ungaria va apela în final la o formă de default ca soluţie la problemele actuale cu datoria de stat. Alternativa este mai multă austeritate. Deşi ne aşteptăm ca Ungaria să mai rămână un timp pe acest drum, nu suntem convinşi că populaţia, şi implicit clasa politică, mai au răbdare pentru tăierile suplimentare care ar fi necesare pentru a aduce datoria pe o traiectorie sustenabilă”, notează analistul William Jackson de la firma britanică de consultanţă Capital Economics, într-un raport prezentat vineri.
Datoria de stat a Ungariei a ajuns la 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel dintre statele emergente din Europa Centrală şi de Est. Şi sectorul privat este puternic îndatorat, cu rate de 37,7% din PIB în cazul populaţiei şi peste 72% din PIB în cazul băncilor şi companiilor nefinanciare.
România are o datorie publică în jurul a 33% din PIB ( 129 de miliarde de euro estimat pentru 2011), dar dacă se adaugă şi cea privată, datoria este de 108% din PIB, adică aproximativ 140 de miliarde de euro!
Mulţi analişti spun că la datoria totala nu ar trebui socotita si cea privată, ceea ce este fals deoarece pentru firmele private ajunse in incapacitate de plată, – până la urma tot Statul plăteste, este exact ce se petrece acum in Grecia!
Totodată, majoritatea datoriilor publice şi private ale Ungariei sunt în monedă străină – franci elveţieni în cazul populaţiei, euro în cazul companiilor. Forintul unguresc s-a depreciat în ultimii cinci ani cu 15% faţă de euro şi cu 35% faţă de franc.
Perspectivele economice ale ţării sunt constrânse de situaţia complicată din zona euro, care se confruntă de doi ani cu criza datoriilor de stat şi se află deja, potrivit estimărilor oficiale şi din sectorul privat, cu o nouă rundă de recesiune. Astfel, statele est-europene, precum Ungaria şi România, nu pot miza, cel puţin în acest an, pe o contribuţie pozitivă semnificativă la creşterea economică din partea exporturilor.
Pe fondul problemelor din zona euro, guvernul ungar nu se poate baza pe creştere economică pentru rezolvarea problemei datoriei de stat, iar devalorizarea datoriilor prin inflaţie iese din calcul, din moment ce majoritatea împrumuturilor statului şi sectorului privat sunt în valută, notează Capital Economics.
Austeritatea sunt patronajul FMI/CE rămane ultima soluţie înainte de default, însă gravitatea situaţiei din Ungaria ar putea impune tăieri imposibil de suportat. Guvernul Ungariei, instalat la jumătatea anului 2010, a suspendat acordul de finanţare externă încheiat cu FMI şi Comisia Europeană la finele lui 2008 şi a adoptat mai multe măsuri economice şi politici controversate, criticate de organismele internaţionale.
Aflat în faţa unei crize economice iminente, Executivul de la Budapesta a anunţat la sfârşitul anului trecut că are nevoie urgentă de un nou acord de asistenţă externă de la FMI şi CE. Instituţiile financiare internaţionale au tratat însă cu răceală Ungaria, făcând presiuni asupra guvernului pentru a determina modificarea legilor neagreate introduse în ultimul an şi jumătate.
Guvernul a cedat la mai multe cerinţe ale Comisiei, iar Ungaria va negocia în curând un nou acord cu FMI şi CE, care presupune noi măsuri de austeritate, prelungind politica de “tăieri” din ultimii ani. Capital Economics estimează că Ungaria are nevoie de un excedent de cont curent de 3,5% din PIB în următorii cinci ani pentru a aduce cu succes datoria de stat pe o traiectorie sustenabilă.
Însă ţinând cont de perspectivele sumbre din zona exporturilor, ajustarea nu poate fi reuşită decât prin scăderea importurilor, ajutată probabil de o cerere internă foarte scăzută.
Firma de consultanţă consideră că o politică atât de dură de austeritate ar limita creşterea medie a Produsului Intern Brut al Ungariei la 1% pe an în următorii cinci ani, cu şanse mici de creare de locuri de muncă. Aflată în cel de-al cincilea an consecutiv de “strâns cureaua”, populaţia ar putea respinge încă cinci ani de austeritate, iar clasa politică va începe în scurt timp să caute alternative. “Anticiparea momentului schimbării de direcţie este dificilă, însă alegerile din 2014 s-ar putea dovedi punctul de cotitură”, notează Jackson.
Intrarea în default, cu efecte devastatoare asupra pieţelor financiare locale, s-ar putea dovedi soluţia preferată a Budapestei, deoarece cea mai mare parte a datoriilor este deţinută de creditorii externi. Distribuţia variată a datoriei între sectorul public şi cel privat scade şansele guvernului de a impune un default, astfel că autorităţile ar putea opta pentru o restructurare coordonată, în negociere cu toate părţile expuse – bănci, companii. Datoria sectorului privat reprezintă cel mai important motiv de îngrijroare, astfel că va fi probabil zona vizată de procedurile de restructurare.
Băncile au fost deja obligate să accepte anumite pierderi pe creditele către populaţie prin limitarea cursului de schimb la care sunt rambursate împrumutrile în valută, însă măsura a avut un impact relativ redus, afectând puţin peste 5% din soldul total al creditelor. Capital Economics anticipează noi măsuri asemănătoare în următorii ani, poate chiar extinderea schemei către companii şi autorităţi locale.
Astfel, băncile ungare ar putea avea nevoie de recapitalizări în valoare totală de 4% din PIB, adică aproximativ 4 miliarde euro, iar condiţiile de creditare vor rămâne probabil foarte dificile. Default-ul va declanşa vânzări în masă pe piaţa obligaţiunilor şi cea valutară, însă poate pregăti terenul pentru revenirea la creştere economică, conchid analiştii Capital Economics.
WikiLeaks.ro documente


Sursa: WikiLeaks Romania Romanialeaks.org

luni, 7 noiembrie 2011

Rezerva Federala Americana plateste bancile pentru a NU imprumuta bani

Congresmanul Dennis Kuchinich vorbeste cu Neil M. Barofsky, Inspector General in programul TARP, despre faptul ca Rezerva Federala Americana plateste bancilor o dobanda mai mare decat cea pe care o platesc americanii bancilor. Scopul acestei strategii este de a tine banii blocati (700+ miliarde de dolari), pentru a nu ajunge la populatie. Ideea de baza este ca un grup de interese controleaza Rezeva Federala si ia decizii care sunt in defavoarea majoritatii oamenilor. In alte marturii, Ben Bernake, presedintele Rezervei Federale, vorbeste despre banii imprumutati bancilor europene fara ca publicul, congresul american, sau o agentie de control sa poata interveni. Se creaza bani care nu au acoperire, bani care ajung la bancile mari apoi la populatie cu dobanzi ridicate si voi arata mai jos mecanismul.
Americanii ies in strada pentru ca bancile pot fi salvate de Rezerva Federala, in schimb oamenii obisnuiti isi pierd casele deoarece nu mai pot plati dobanzile. Voi da doar un exemplu cu o banca din Romania, desi sunt sigur ca metodele prin care oamenii pot fi manipulati sa plateasca dobanzi mai mari sunt infinite. Va voi arata un act aditional, dat clientilor de catre Alpha Bank, si aproape sigur si de alte banci. Clientii bancii care au luat un credit sunt pusi sa semneze un act care arata asa:
1. Dobanda
Pentru creditul pus la dispozitie (dupa expirarea perioadei de dobanda fixa daca din Contract rezulta ca pe o anumita perioada din durata contractului dobanda este fixa), Imprumutatul va plati Bancii o dobanda variabila pe toata perioada de creditare, compusa din Dobanda de Referinta plus Marja Fixa.
Informatiile au fost luate de pe Alphaoug50 – Grupul clientilor nemultumiti ALPHA Bank, Files – Acte Aditionale, este o copie scanata a contractului aditional publicata de un client nemultumit. Si sunt sigur ca mai exista situatii similare la alte banci. In esenta actul aditional spune ca banca poate modifica dobanda dupa cum doreste. Daca nu semnezi contractul aditional, ajungi sa te judeci cu banca, adica avocati, cheltuieli, etc. Din actul aditional, nu e asa de clar ce se afla in spatele lui, cel putin pentru multi oameni care nu cunosc un astfel de limbaj, in esenta manipulativ. Ideea este ca prin astfel de proceduri, pana la urma oamenii platesc dobanzi din ce in ce mai mari. Si sunt sigur ca daca nu e un act aditional, va exista un alt document care pana la urma are acelasi efect, adica de a mari dobanda cu acordul clientului.
Prin astfel de mecanisme, din ce in ce mai multi bani pleaca de la populatie si ajung la marile institutii financiare, care, asa cum Dennis Kuchinich (si altii care au audiat Rezerva Federala Americana) au aratat, sunt niste corporatii ce isi urmaresc doar propriile interese.
Mecanismul este urmatorul, pe de-o parte se dau bani la populatie cu dobanzi mari (camuflate cu tot felul de acte aditionale, factori variabili, indicatori, etc) pana cand unii oameni ajung sa nu mai poata plati, banca ia casa si o da la un alt individ care si el ia un credit, etc. Se perpetueaza de fapt acelasi mecanism – creare de noi bani care sa acopere datoriile vechi. Pe de alta parte, bancile mari nu dau bani pe piata atunci cand este nevoie, pentru ca primesc dobanzi mai mari de la Rezerva Federala (sau alta insitutie, am dat exemplul SUA). Bancile primesc dobanda la bani care au fost creati in prima faza aritificial de catre Rezerva Federala, prin sistemul rezervelor fractionare.
Cum functioneaza sistemul rezervelor fractionare? Sa zicem ca Rezerva Federala Americana creaza 10 miliarde de dolari. Din acestia 10% (1 miliard) sunt pusi ca si garantie iar restul de 9 miliarde pot fi folositi pentru a fi imprumutati, cu dobanda tot 10%. Deci rezerva detine 1 miliard plus dobanda adica 900 de milioane (1.9 miliarde dolari) si cei 9 miliarde ramasi sunt dati la o banca care foloseste acelasi mecanism. Banca face depozit 10% din 9 miliarde (900 milioane) si imprumuta restul de bani (8.1 miliarde) la o alta banca tot cu dobanda 10% (810 milioane). Asadar prima banca detine (900 milioane depozit + 810 dobanda = 1.71 miliarde dolari). A doua banca face acelasi lucru, pana cand la finalul circuitului din cei 10 miliarde initiali se creaza aproximativ 27 miliarde. Deci 17 miliarde sunt bani falsi, bani ficitivi, bani creati din datorie. Cu cat exista mai multe banci care imprumuta, cu atat cantitatea de bani fictivi este mai mare. Deci, in sistemul actual, toate bancile functioneaza sub un sistem Ponzi. Banii se aduna la varf, sunt platiti cativa oameni, apoi se sparge balonul si cei mai multi oameni raman fara bani. Cu cat esti mai jos in lant, cu atat platesti o dobanda mai mare.
Iar aceste dobanzi pe care trebuie sa le plateasca oamenii sunt camuflate sub tot felul de formule bancare, indici, DAE, comisioane si tot felul de alte mecanisme. Pana acum, noi am crezut ca doar anumite banci functioneaza dupa acest sistem, dar in prezent ne-am trezit la adevarul, putin mai greu de acceptat, ca si bancile de stat functioneaza sub acelasi mecanism Ponzi. Audierile asupra rezervei Federale Americane au aratat ca ea tipareste bani fara acoperire. Intregul sistem financiar este gresit, dar el este reflexia societatii. Si voi spune de ce. Oamenii de fapt considera ca bunurile, banii, etc vin la ei din aer. Oamenii cheltuie banii pe tot felul de lucruri neimportante si sunt prinsi in iluzia consumerismului, fie ca e mancare, medicamente, fleacuri, masini foarte scumpe, haine, stiri si programe care manipuleaza, susbstante nocive si orice altceva la care ne-am putea gandi. Este normal ca bancile sa creeze bani din aer, daca noi credem ca totul vine din aer.
Acum in prezent, pur si simplu nu mai pot fi creati bani din nimic, sunt prea multe datorii. Am ajuns intr-un punct de rascruce si el corespunde cu transformarea la nivelul constiintei care are loc la nivel planetar. Mai multe razboaie vor costa mai multi bani care vor duce la dobanzi mai mari din partea bancilor si asa nu ajungem nicaieri. Iar FMI, de la care Romania imprumuta bani este exact ca Rezerva Federala Americana. Pana la urma va fi imposibil sa fie creati bani din nimic, dar sistemul nu se va schimba decat daca oamenii gandesc diferit si se trezesc.
Daca considerati ca si alti oameni ar beneficia de acest articol, dati-l mai departe, pe mail, facebook, messanger, oriunde. Este important sa avem acces la informatii nedistorsionate.
sursa
http://salt-in-constiinta.blogspot.com/2011/11/rezerva-federala-americana-plateste.html
Sursa: 2012 – Mit şi Adevăr — sfârşit şi / sau început -? DE LA LUME ADUNATE !!! PAX Et LUX !

duminică, 10 iulie 2011

Christine Lagarde, noul director FMI, avertizează asupra "consecinţelor deplorabile" pe care le-ar avea INTRAREA SUA ÎN INCAPACITATE DE PLATĂ

Intrarea Statelor Unite în incapacitate de plată ar avea "consecinţe deplorabile" atât pentru ţară, cât şi pentru restul lumii, a declarat, duminică, directorul general al fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, potrivit AFP.
Intrarea Statelor Unite în incapacitate de plată ar avea "consecinţe deplorabile" atât pentru ţară, cât şi pentru restul lumii, a declarat, duminică, directorul general al fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, potrivit AFP.
"Dacă luăm în calcul scenariul unei intrări complete în incapacitate de plată, se ajunge, binenţeles, la majorări de dobânzi, consecinţe majore asupra bursei şi efecte deplorabile pentru SUA, dar şi pentru pentru economia mondială pe ansamblu", a spus Lagarde, într-un interviu pentru postul american de televiziune ABC, adăugând că nu-şi imaginează nici măcar "o secundă" că SUA ar putea intra în default.

Statele Unite se află în impas politic după ce democraţii şi republicanii nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa majorării plafonului de îndatorare. SUA au atins, în luna mai, pragul maxim al îndatorării, de 14.300 de miliarde de dolari, iar Trezoreria a autorizat măsuri extraordinare, care permit guvernului să poată angaja împrumuturi până pe 2 august. După această dată, guvernul nu va mai avea dreptul să se împrumute şi nu îşi va putea onora obligaţiile, inclusiv serviciul datoriilor.
O parte a economiştilor consideră că guvernul ar putea să se împrumute şi după această dată, însă Lagarde pare să susţină poziţia autorităţilor americane, care au avertizat că în lipsa uni creşteri a limitei de îndatorare, consecinţele vor fi extrem d grave.
Lagarde, care a preluat marţi conducerea FMI, a afirmat că predecesorul său, Dominique Strauss-Kahn, a făcut "o treabă excelentă" ca şef al instituţiei internaţionale.
Lagarde a fost desemnată director general după ce postul a devenit vacant la mijlocul lunii mai, ca urmare a demisiei lui Dominique Strauss-Kahn, arestat la New York pentru acuzaţii de viol, respinse de fostul oficial.
Articol de Marius Oncu
Sursa: gandul.info