SARBATOAREA FLORIILOR: TRADITII SI OBICEIURI

Acest articol apartine blogului Cerceteaza 

Cel dintai dintre praznicele imparatesti cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc, este Duminica Stalparilor sau a Floriilor, numita in popor si Floriile, cu o saptamana inainte de Pasti (duminica ultima din postul Pastilor). Este sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (Matei 12, 1-10; Ioan 12, 12-18).

Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare de origine ierusalimica provin din secolul al IV-lea. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice, dar pomenesc despre ea: Sf. Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, pelerina apuseana Egeria (Silvia sau Etheria), care in insemnarile ei de calatorie, descrie chipul cum se sarbatorea aceasta duminica la Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea cand ea viziteaza Tara Sfanta, precum si mari predicatori din secolul al IV-lea de la care au ramas predici tinute in cinstea acestei zile, ca: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Ambrozie si Sf. Chiril al Alexandriei. In Apus, mentiuni mai tarzii despre existenta acestei sarbatori se gasesc la Sf. Isidor de Sevilla.

In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea este numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.

Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.

Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.

Atat in Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Romanesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti. In seara acestei duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din saptamana Sfintelor Patimi.

Obiceiuri in prag de florii

In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate 

Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte; 

Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele; 

Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.

Superstitii in jurul sarbatorii floriilor

In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti. 

Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste 

Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata. 

Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti, 

Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat 

Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui; 

Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul; 

In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos. 

Acum se aerisesc hainele. 

Aceasta sarbatoarea este si un prilej de petrecere pentru romani;

Obiceiuri pagane de florii

In vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina; 

Cu ramurile de salcie, apicultorii inconjoara in ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingropa sub brazda. 

Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora; 

aputem spune ca aceasta sarbatoare a Floriilor are o strabunica pagana. 

In zilele noastre insa , Floriile simbolizeaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim; 

sursa: util21.ro

Sursa: Cerceteaza

MESAJE DE FLORII

Acest articol apartine blogului Cerceteaza 

Duminica Floriilor are loc cu o saptamana inainte de Pasti celebrand ziua in care Iisus Hristos a intrat in Ierusalim, fiind intampinat cu frunze de palmier (finic) de catre discipoli si de catre locuitorii orasului.

De Florii, se obisnuieste a se sarbatori toti cei care poarta nume de floare. Exemple de nume care se sarbatoresc in Duminica Floriilor:

Brandusa, Camelia, Codrina, Codrut, Codruta, Crina, Crizantema, Delia, Floarea, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofita, Gherghina, Iris, Lacrimioara, Laur, Laura, Laurentiu, Margareta, Narcis, Narcisa, Panseluta, Romanita, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorica, Zambila, Zambilica, etc.

Aceasta zi este dedicata celui mai frumos lucru din lume: unei flori. La Multi Ani!

Pentru ca esti o persoana deosebita, toate florile din lume ureaza un sincer La Multi Ani unei alte flori.

Aceasta zi este dedicata celui mai frumos lucru din lume: florile, minuni ale naturii. La Multi Ani!

Totul pe lume se schimba doar florile se deschid in fiecare primavara. Pentru ca esti minunata, toate florile din lume iti ureaza la multi ani!

Sa primesti flori de ziua ta. Sa inveti de la fiecare floare sa iubesti, sa fii tandra, sa luminezi pe cei din jur, sa-i lasi sa te admire, sa aduci bucurie si sarbatoare. La multi ani!

Aceasta zi sa iti aduca atat de multe flori incat sa te pierzi printre ele si tot atatea realizari. La multi ani unei persoane deosebite!

Sa-ti fie viata un buchet de flori intr-o gradina plina de realizari. La multi ani de ziua numelui!

La multi ani, sanatate si fericire! Sa ciocnim un paharel , celebrand un Floricel.

Florii alese si zile senine, saptamana patimilor sa te tina in leagan de flori si lumina curata DUMNEZEIASCA.

Flori frumoase sa rasara-n calea ta, zile lungi si fericire iti doresc din partea mea. La multi ani de ziua numelui!

De ziua numelui tau, iti doresc ca toate lucrurile bune si frumoase sa te copleseasca si sa straluceasca in calea ta catre fericire si succes. La Multi Ani!

Ziua numelui sa-ti fie plina de realizari si sa te bucuri mereu de orice lucru frumos din viata ta! La multi ani!

Florii alese si zile senine, saptamana mare sa te tina in leagan de flori si lumina curata. La Multi Ani!

Cele mai frumoase flori, cele mai sincere urari pentru o zi minunata si un an plin de realizari. La multi ani infloritori!

Astazi, fiind o zi frumoasa si stiind ca-i ziua ta, In parfumul diminetii, tin a te felicita. La multi ani de ziua numelui!

http://www.keepto.ro

OAMENII DE ŞTIINŢĂ AU FĂCUT O DESCOPERIRE CARE ELUCIDEAZĂ ORIGINEA OMULUI

Acest articol apartine blogului Blog Enciclopedic 

O echipă internaţională compusă din cercetători de la Universitatea din Toronto, Universitatea Boston şi Universitatea Ebraică din Ierusalim au făcut o descoperire care oferă noi informaţii extrem de importante despre istoria omenirii.

Oamenii de ştiinţă au identificat în peşterea Wonderwerk din Africa de Sud dovezi ce indică faptul că oamenii au folosit focul în urmă cu un milion de ani. Specialiştii au ajuns la această concluzie după analizarea urmelor microscopice de cenuşă de lemn descoperite lângă oase de origine animală şi instrumente de piatră într-un strat vechi de un milion de ani.

„Această descoperire schimbă ceea ce ştim despre descoperirea focului, indicând că strămoşii noştri au folosit focul cu 300.000 de ani mai devreme decât se credea până acum. Astfel, se pare că inclusiv Homo erectus folosea focul”, a declarat antropologul Michael Chazan, co-director al proiectului arheologic şi totodată şeful Centrului de Arheologie din cadrul Universităţii din Toronto.

Identificarea momentului în care omenirea a început să folosească focul este considerat a fi extrem de important, deoarece acest lucru a permis membrilor speciei noastre să se dezvolte. Prin prepararea termică a hranei, extragerea de energie din mâncare a devenit mult mai rapidă şi mai eficientă.

Richard Wrangham, profesor de bioantropologie în cadrul Universităţii Harvard, susţine că descoperirea gătitului a fost pasul cheie care a permis strămoşilor oamenilor de astăzi să deschidă o altă cale evoluţionară pe lângă cea care a dus la existenţa gorilelor şi cimpanzeilor. Gătitul le-a permis strămoşilor noştri să dezvolte un creier mai mare, fiind astfel principalul motiv pentru care oamenii de astăzi există. Conform ipotezei lui Wrangham, prepararea termică a hranei constituie un element mult mai important în istoria omenirii decât invenţia agriculturii sau includerea cărnii în dietă.

Până acum, criticii ipotezei lui Wrangham afirmau că aceasta nu este susţinută de dovezi arheologice. „Dacă strămoşii noştri găteau în mod regulat, unde sunt rămăşiţele fosilizate ale folosirii focului?” era o întrebare cheie adresată lui Wrangham.

Acum, prin descoperirea dovezilor din peşterea Wonderwerk din Africa de Sud, ipoteza lui Wrangham pare a fi confirmată de dovezi. Până acum, cea mai veche dovadă a folosirii focului venea din Israel, descoperirile făcute în situl Gesher Benot Ya’akov datând de acum aproximativ 800.000 de ani.

Oamenii de ştiinţă nu au putut spune clar dacă focul de acum 800.000 de ani descoperit în Israel fusese pornit în mod voit de către oameni sau avea cauze naturale. Urmele descoperite în Africa de Sud se găseau la 30 de metri în interiorul peşterii Wonderwerk, ceea ce face puţin probabil ca focul să fi fost rezultatul unor cauze naturale.

„Urmele sunt la 30 de metri în interiorul peşterii, iar acolo nu creşte niciun copac sau vreo plantă similară care să ardă în acel loc, deci pot fi excluse cauzele naturale”, a explicat profesorul Paul Goldberg de la Universitatea Boston, autor al studiului.

„Urmele de cenuşă sunt delicate, deci nu ar fi putut fi transportate în acel loc de vânt sau apă, pentru că nu ar fi supravieţuit ca piese intacte. Dovezile indică faptul că urmele descoperite sunt rezultatul unui foc făcut în acel loc”, a adăugat Goldberg.

Oamenii moderni sunt adaptaţi biologic la mâncarea gătită, susţine Wrangham, pentru că gătitul înseamnă că hrana este parţial digerată înainte ca noi să o mâncăm. Mâncarea gătită le-a permis oamenilor să nu mai fie nevoiţi să petreacă jumătate din zi mestecând hrana crudă, aşa cum fac celelalte primate moderne. În comparaţie cu maimuţele antropoide, oamenii moderni au sisteme digestive mult mai scurte, iar fălcile noastre sunt mult mai slabe.

Conform ipotezei lui Wrangham, mâncarea gătită a permis evoluţia strămoşului nostru, Homo erectus, acum 1,9 milioane de ani. Homo erectus avea creierul cu 50% mai mare decât precedentul strămoş al omului, Homo habilis.

„Gătitul i-a dat mai mult energie, pe care a folosit-o pentru succesul evoluţionar. I-a redus timpul de hrănire, le-a dat bărbaţilor mai mult timp să vâneze, a redus timpul necesar înţărcării, permiţând existenţa unor familii mai numeroase şi a permis creierului să devină mai mare. De asemenea, gătitul ne-a permis să împărţim lucrul pe sexe. De aceea, gătitul a fost atât de important încât a condus la evoluţia genului Homo. Astfel, dacă ipoteza gătitului este adevărată, înseamnă că gătitul ne-a transformat din maimuţe antropoide avansate în oameni”, afirmă Wrangham.

Dovezile descoperite în peştera Wonderwerk sugerează că oamenii ar fi fost sursa focului descoperit. Spre exemplu, cercetătorii au găsit în peşteră capace pentru oale meşterite din fier. „Este imposibil ca aceste lucruri să fi ajuns în peşteră altfel decât aduse de oameni”, afirmă Goldberg. De aceea, dovezile par să sugereze că focul de acum 1 milion de ani a fost aprins de strămoşii noştri.

Goldberg spune că descoperirea pe care a făcut-o în peştera Wonderwerk aduce dovezi în favoarea ipotezei lui Wrangham. „Să fiu sincer, l-am ascultat de multe ori pe Richard ţinând prelegeri pe tema ipotezei sale, dar mereu mă gândeam că nu există dovezi în favoarea ei. Acum, am descoperit chiar eu o dovadă în favoarea sa”, a explicat profesorul.

Surse: eScienceNews, The Guardian

Sursa: BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

AUTOMOBILUL ZBURĂTOR DEVINE REALITATE

Acest articol apartine blogului Blog Enciclopedic 

Galerie foto (5)

O companie americană a anunţat recent că primul său prototip de automobil zburător a reuşit primul zbor experimental, deschizând astfel o nouă eră a transporturilor auto. Compania a declarat că, în decursul anului următor, automobilul zburător va fi produs în serie şi va putea fi cumpărat de orice doritor.

Compania Terrafugia a declarat că vehiculul, denumit Transition, este echipat cu două locuri şi are două aripi care se pot plia atunci când automobilul rulează pe şosea la fel ca orice altă maşină “clasică”. În decursul experimentelor efectuate luna trecută, prototipul a reuşit să zboare la altitudinea de 426 metri, timp de 8 minute.

Aproximativ 100 persoane au depus deja suma de 10.000 USD ca avans, pentru a-şi rezerva dreptul de a se număra astfel printre primii norocoşi care vor deţine un automobil zburător. Preţul final pentru un automobil Transition este estimat la 279.000 USD.

Printre alte adaptări speciale de care s-a ţinut seama la proiectare – şi care au avut nevoie de aprobarea guvernului – se numără utilizarea unor cauciucuri şi geamuri care sunt mai uşoare decât cele folosite la automobilele obişnuite, pentru a reduce greutatea maşinii în zbor.

Oficialii din cadrul Terrafugia au declarat că proprietarul unui automobil zburător va trebui să treacă de un test special şi să aibă circa 20 de ore de zbor al activ, pentru a primi astfel dreptul de a conduce un Transition.

Conform lui Steven Moscaritolo, purtătorul de cuvânt al companiei, automobilul zburător va atinge viteza maximă de 112 kilometri/oră pe şosea şi va putea zbura cu viteza de 185 kilometri/oră.

Sursa: Press Association

Sursa:

BLOG ENCICLOPEDIC 2 – DESCOPERA

Ce este bine să faci în APRILIE. Obiceiuri şi superstiţii româneşti de Paşte

Bătrânii spun că, dacă în aprilie va fi frumos, în mai va fi frig iar vara întreagă vor fi furtuni. În schimb, dacă va ploua mult în aprilie, în mai va fi cald. În această lună se sădesc puieţi, se altoiesc; se seamănă legume, trifoi, lucernă, ovăz, porumb; se dă treptat nutreţ verde vitelor.

Următoarele tradiţii, obiceiuri şi superstiţii, pagâne sau creştine, au fost prezentate de Muzeul Ad Astra din Sibiu şi preluate de traiesteromaneste.ro.

Joia Mare - 12 aprilie

să aveţi in şi cânepă din belşug, ca apărare de piatră sau secetă; 

nu se spală rufe;

se face borş; 

cine doarme va fi puturos tot anul;

nu sunt permise descântece;

gunoiul să fie ars, gardurile reparate, cânepa toarsă;

cloşca pusă acum va scoate cocoşei;

"nunta urzicilor": urzicile înfloresc şi nu se mai mănâncă;

"vin sufletele strămoşilor la streaşină", li se pun ulcele cu apă şi se face foc din vreascuri rupte cu mâna; se pun lumânări la morminte; se dau ulcele cu apă de pomană, colaci, colivă.

Vinerea Mare - 13 aprilie

dacă plouă, va fi an mănos;

nu se lucrează la câmp că iese "sec"; nu se coase, că orbeşti;

cei bolnavi se scaldă în râu, "să le sece boala"; se culeg flori pentru Hristos; se coace pasca ("alte aluaturi nu cresc");

se merge în haine bune la biserică, se înconjoară biserica apoi se merge acasă cu lumânarea aprinsă, se înconjoară casa, apoi lumânarea se stinge şi se păstrează la icoana Maicii Domnului; se aprinde la vreme rea.

SÂMBĂTA PAŞTELUI - 14 aprilie

se încondeiază ouăle; 

se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşti; 

cojile ouălelor gătite se aruncă pe apă de sufletul morţilor (Blajinilor);

se ung pomii cu aluat de cozonac să fie roditori; 

se udă vitele cu apă sfinţită;

noaptea "se deschid cerurile";

oamenii veghează aşteptând Învierea Domnului (slujba se ţine la miezul nopţii), vin la slujbă cu un coş cu bucate care vor fi sfinţite, iau “paşti” pe care le duc acasă (în fiecare dimineaţă vor gusta din ele înainte de a mânca), se cântă “Hristos a înviat”.

ÎNVIEREA DOMNULUI, SFINTELE PAŞTI- 15 aprilie

Cei născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi; cine moare merge în Rai ("este deschis");

la trezire se atinge fierul (“dă sănătate”), nu se atinge sarea (“dă năduşeli”), se spală pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc ca să fie curaţi, sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi;

după slujba din biserică oamenii se salută cu “Hristos a înviat”, “Adevărat a înviat”;

obiceiuri: se înconjoară casa cu lumânarea aprinsă de la biserică, ca să o protejeze de rele; se binecuvântează oamenii la mormintele străbunilor şi se dau daruri de vase la tinerii căsătoriţi;

LUNEA ALBĂ - 16 aprilie

se dezleagă spălatul rufelor, ca să fie albe;

se fac vizite la rude (părinţi, naşi) dăruindu-se pască, ouă roşii;

obiceiuri: "datul în scrânciob" (pentru a fi sănătoşi), "Plugarul" (pentru an mănos), "Udatul" fetelor (ca să se mărite); stropitul fetelor cu parfum (obicei preluat de la saşi).

SÂNGIORZUL VACILOR (Ajunul Sf. Gheorghe) - 22 aprilie

pentru apărare, vitele se rourează (se scot noaptea la iarbă), li se pune tămâie, usturoi în corn; se pun brazde cu rugi la uşi şi se ung ferestrele cu usturoi;

"Alesul"(obicei pastoral) ciobanii aleg locul stânii, aleg mieii de oi, fac primul caş din primul muls;

"strigarea peste sat", obicei prin care se batjocoresc fetele şi nevestele leneşe;

se scot sculele de ţesut să răsară soarele pe ele pentru a avea spor;

prin practici magice se recunosc strigoii şi fermecătoarele.

Sfântul Gheorghe - 23 aprilie

dacă plouă de Sf. Gheorghe, va fi an mănos; dacă pică în sec (post) va fi laptele slab;

oamenii se scaldă dimineaţa în râu, se spală cu rouă, se cântăresc, se urzică, beau vin roşu pentru a fi sănătoşi şi vioi tot anul. Se dă lapte de pomană (Moşii);

se aduc "sânjorji" (crengi de fag) care se pun la sâlpul porţii pentru apărare de rău şi belşug în casă;

gunoiul pus la pomi îi ajută la rodire, se seamănă busuioc pentru noroc şi dragoste;

se tocmesc ciobanii.

Sursa: REALITATEA.NET

Previziune APOCALIPTICĂ: Un tsunami înalt de 35 de metri s-ar putea produce oricând

Un val gigant având 35 de metri înălţime ar putea acoperi coasta japoneză, în caz de cutremur, spun oamenii de ştiinţă japonezi, care au revizuit în creştere previziunile lor privind eventualitatea unui tsunami după dezastrul din 11 martie 2011.

În cazul unui cutremur de magnitudine 9 provenind din zona seismică Nankai, la sud-vest de coasta Japoniei, porţiuni mari din zonele de coastă ar putea fi acoperite de apă, valuri având peste 20 de metri înălţime pornind dinspre Tokyo spre insula Kyushu (sud-vest), conform acestor oameni de ştiinţă care fac parte din cabinetul premierului.

În oraşul Kuroshio, din prefectura Kochi (sud-vest), tsunami-ul ar putea atinge 34,4 metri înălţime, aşa cum este calculat de către cercetători, conform unui raport făcut public sâmbătă seara, scrie Mediafax. 

Valul care ar lovi centrala nucleară Hamaoka - în prezent scoasă din funcţiune - din prefectura Shizuoka (centru), cu o înălţime maximă de 21 de metri, ar depăşi barajul având 18 metri ca înălţime şi care este actualmente în construcţie, conform oamenilor de ştiinţă.

Previziunile anterioare, care datează din 2003, susţineau că nici o locaţie din Japonia nu ar putea fi afectată de un val mai înalt de 20 de metri.

În timpul cutremurului din 11 martie 2011, având magnitudinea 9, valuri de 15 metri înălţime au devastat regiunile de coastă din nord-est, ducând la moartea a 19.000 de oameni şi provocând la centrala Fukushima cel mai mare dezastru nuclear după cel de la Cernobâl (Ucraina), din 1986.

Sursa:  REALITATEA.NET

Pământul, la un pas să fie lovit de un asteroid

Un asteroid cu un diametru de 45 de metri, care dacă ar fi lovit Pământul ar fi avut efectul unei bombe atomice, a trecut, duminică, la o distanţă de numai 230.000 de kilometri de Terra.

Corpul ceresc, denumit 2012 EG5, a fost descoperit cu doar două săptămâni înainte de a trece pe lângă Terra, de un telescop din Hawaii. Duminică dimineaţă, el s-a apropiat de Pământ mai mult decât Luna, scrie Mediafax.ro.

"Asteroidul 2012 EG5 va trece fără probleme pe lângă Terra pe 1 aprilie", au susţinut cercetătorii de la un laborator NASA pe Twitter.

Impactul cu un asteroid de o asemenea dimensiune ar fi lovit suprafaţa planetei şi ar fi explodat.

Cei de la NASA au încercat mereu să excludă teoriile conform cărora asteroizii ar putea lovi Pământul, mai ales în contextul teoriilor despre finalul lumii din 2012. "Pământul a fost mereu ţinta asteroizilor şi a cometelor, dar un impact cu un obiect uriaş este foarte rar", au declarat cei de la NASA.

Alţi doi asteroizi de mici dimensiuni au trecut pe lângă Pământ în acest weekend.

Sursa:  REALITATEA.NET