LA MULTI ANI TUTUROR CELOR CARE POARTA NUME DE FLORI!

Un cer albastru fara nori,  In calea ta sa fie, Sa ai in viata numai flori,  Noroc si bucurie. La Multi Ani cu sanatate, implinire si multe bucurii, unei Flori speciale!

Sarbatoarea de Florii sa aduca in casa ta frumusetea si parfumul florilor de primavara. 

La multi ani!

Duminica de Florii în superstiţii, tradiţii şi obiceiuri

Duminica Floriilor este ziua în care creştinii sărbătoresc intrarea Domnului în Ierusalim şi este precedată de Sâmbăta lui Lazăr, zi în care Iisus Hristos l-a înviat pe Lazăr, la patru zile după ce a murit. Floriile se celebrează în duminica dinaintea Paştelui şi în această zi sunt sărbătoriţi toţi cei care poartă nume de flori.

Sărbătoarea de Florii are o mare însemnătate religioasă pentru toţi credincioşii, dar de-a lungul timpului i s-au adăugat şi numeroase superstiţii populare. De fapt, această zi era iniţial dedicată zeiţei romane Flora, însă, după un timp, ea s-a celebrat în amintirea intrării Mântuitorului în Ierusalim. Legenda mai spune că, în timpurile în care Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului, plângând, şi-a pus opinci de fier, a luat un toiag de oţel şi a plecat să-şi găsească fiul. Pe drum, a ajuns la o apă şi a rugat o salcie să-i facă punte. Pentru aceasta, a binecuvântat-o să nu poată fi făcuţi cărbuni din lemnul ei şi să fie dusă în fiecare an la biserică de Florii. De aceea, în această zi oamenii duc la biserică flori şi ramuri de salcie, pentru a fi sfinţite.
Potrivit credinţei populare, “mâţişorii” sfinţiţi de preot, în biserică, în Duminica Floriilor, au puteri magice: împletiţi în coroniţe şi aşezaţi deasupra uşilor, la ferestre şi la icoane, ei apără familia de boli şi de alte rele, aducând spor şi noroc. La ţară, ramurile de salcie înmugurită sunt legate în jurul pomilor fructiferi, ca să rodească din plin şi sunt amestecate în hrana animalelor, ca să le păzească sănătatea şi productivitatea.
Tradiţia cere ca de Florii mormintele să fie curăţate şi stropite cu apă sfinţită, iar crucile să fie împodobite cu flori de primăvară şi cu crenguţe sfinţite de salcie. Se dau de pomană, pentru sufletele celor plecaţi dintre cei vii, plăcinte şi gogoşi.
Fetele nu trebuie să îşi spele părul, iar tinerele nemăritate din Banat şi Transilvania trebuie să pună o oglindă şi o cămaşă sub un păr altoit. Superstiţiile spun că la miezul nopţii fetele trebuie să fiarbă busuioc în apă, iar dimineaţa să se spele pe cap cu această fiertură. Astfel vor avea un păr frumos şi strălucitor.

 În România există mai multe tradiţii şi obiceiuri de care încă se mai ţine cont de Florii.

În România există mai multe tradiţii şi obiceiuri de care încă se mai ţine cont de Florii

Lovitul copiilor cu ramuri de salcie, aerisirea zestrei şi agăţarea de mărţişoare pe pomi înfloriţi sunt doar câteva dintre obiceiurile specifice zilei de Florii. Bătrânii spun că dacă le respecţi întocmai, vei avea parte de dragoste sănătate şi prosperitate.
Tradiţia spune ca, de Florii, mărţişoarele purtate până în această zi trebuie puse pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea să fie scoasă din gospodărie, pentru aerisire
În unele sate fetele fierb busuioc în apă de cu seara, iar dimineaţa se spală pe cap cu această fiertură. Se zice că astfel le creşte părul frumos şi strălucitor, iar băieţii se vor uita după ele ca la un pom roditor
O veche vorbă din popor spune că acela care se spală pe cap în ziua de Florii, riscă să albească.

Dacă nu cinsteşti Floriile aşa cum cere datina, te vei umple de pistrui.
Tradiţia creştină cere să mergem la Sfânta Liturghie şi să împodobim cu fire de salcie icoanele, pentru a întâmpina Intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Se zice că aceste ramuri sfinţite trebuie păstrate tot timpul anului, pentru că ajută la tămăduirea bolilor;
De Florii creştinii din Orientul Mijlociul împodobesc cu flori candelele, le aprind şi le aşează pe frunzele de palmieri.
În unele zone părinţii îşi lovesc copiii cu ramuri de salcie când se întorc de la biserică. Credinţa spune că astfel ei vor creşte isteţi şi sănătoşi.
Grecii sărbătoresc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, împletind ramuri de salcie în formă de cruci.
Tradiţia creştină spune că dacă-ţi pui o dorinţă după ce ai ţinut post şi te-ai împărtăşit în ziua de Florii, aceasta se va împlini întocmai.
În vechime, bătrânele se loveau cu tulpinile de salcie sfinţite de preot, pentru a nu le mai durea şalele
În Moldova femeile prepară plăcinte, pe care le dau de pomană săracilor. Este o zi în care, în fiecare zonă, se împarte pentru sufletul celor plecaţi dintre cei vii.
În Transilvania şi Banat tot în ajun, fetele mari pun o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit, ca răsăritul soarelui să le găsească acolo. Aceste obiecte sunt folosite apoi în farmecele de dragoste şi de sănătate.
În Oltenia tinerii care s-au căsătorit în anul care a trecut, îmbrăcaţi în hainele din ziua nunţii, merg la biserică, unde, îngenunchind pe un petic de pânză albă, sunt spovediţi de preot. După ce se mărturisesc la preot, aceştia merg la naşii de cununie, la socrii mari şi mici pentru a-şi cere iertare. Obiceiul e cunoscut sub numele de “Iertarea de Florii” sau “Spovedania pe petic alb”.

Cine se încinge peste mijloc cu salcie sfinţită, va fi ferit de dureri, iar cine înghite în aceasta zi trei mâţişori de salcie sfinţită nu va suferi de dureri de gât. Salcia se foloseşte şi în scopuri comerciale, animalele, înainte de a fi duse la târg la vânzare, trebuie atinse cu salcia, pentru a atrage cumpărătorii.
Mâţişorii se folosesc pentru a îndepărta furtunile şi grindina. Vara, când vremea este urâtă, se pun mâţişori pe foc, pentru ca fumul acestora să alunge trăsnetele şi fulgerele. Nu se munceşte în această zi, iar masa trebuie să fie întinsă tot timpul. Se mănâncă peşte, fiind dezlegare de peşte.
Pentru că se crede că acum încep să înflorească urzicile, acestea nu se mai folosesc ca alimente, iar sărbătoarea se numeşte şi „Nunta urzicilor”. Urzicile, mâncate în special în post, sunt considerate foarte sănătoase.

De asemenea, daca nu vrei sa-ti incarci constiinta cu un pacat mare (pe cruce, Mantuitorul a fost batut cu urzici) este interzis sa mananci urzici in Saptamana Mare.
Se mai spune că dacă se aud broaştele cântând până la Florii, vara care urmează va fi frumoasă. La fel, cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte.
În majoritatea localităţilor din Alba, în Duminica Floriilor, după slujbă, copiii însoţiţi de dascăli şi preot, împreună cu credincioşii străbat uliţele localităţilor cu salcie înmugurită în mână, cântând „Verşul Floriilor”, ca apoi să le depună în faţa altarului. Procesiunea simbolizează intrarea lui Iisus în Ierusalim. Ramurile de salcie sfinţite la Biserică se împart credincioşilor, care le pun, sub formă de cununiţă, la icoane sau deasupra porţilor, la intrarea în curţi.

In ajunul Floriilor, in Muntenia si Dobrogea se efectueaza un ceremonial complex, structurat dupa modelul colindelor, dedicat unei zeitati a vegetatiei - Lazarica.

Este un obicei practicat numai de fete. Una dintre fete, participanta la ceremonial, numita Lazarita, se imbraca mireasa.

Aceasta, impreuna cu alte fete cu care formeaza o mica ceata, colinda in fata ferestrelor caselor, unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pasi domoli, inainte si inapoi, in cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile, urcarea in copac pentru a da animalelor frunza, moartea neasteptata prin caderea din copac, cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui, aducerea acasa, scaldatul ritual in lapte dulce, imbracarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.

Dupa acest scenariu, tipic pentru renovarea timpului anual sau sezonal, urma sarbatoarea prepascala a Floriilor.

Sarbatoarea ofera numeroase practici populare legate de cultul mortilor: pomeni, infigerea ramurilor de salcie in morminte, amenajarea si curatirea mormintelor, acte de divinatie in care se solicita ajutorul spiritelor mortilor.

 

Şi să nu uităm: în Duminica Floriilor îi sărbătorim pe toţi cei cu nume de floare! Aşadar, mult soare şi senin în viaţă, iar norocul să vă înflorească destinul! La mulţi ani!

Sursa: http://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura/duminica-de-florii-in-superstitii-traditii-si-obiceiuri-224956.html

http://www.ziarulunirea.ro/duminica-floriilor-simboluri-crestine-obiceiuri-si-traditii-populare-256659.html

http://ph-online.ro/actualitate/item/41329-supersti%C5%A3ii-de-florii-de-ce-nu-e-bine-s%C4%83-te-speli-pe-cap-%C5%9Fi-cu-ce-fac-fetele-farmece-de-dragoste

Unic. SINGURUL MOMENT în care Iisus a acceptat să fie aclamat ca ÎMPĂRAT

Autor:  Roxana Roseti

"Ce facem, pentru că Omul acesta face multe minuni? Dacă-L lăsăm aşa toţi vor crede în El…" (Ioan 11, 47-48). Aceasta îşi spuneau arhiereii, fariseii şi cărturarii în momentul intrării lui Iisus în Ierusalim, ei fiind deja bântuiţi de păcatul uciderii Mântuitorului.

Duminica Floriilor marchează momentul intrării triumfale a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimile şi Învierea Sa. În tradiţia populară, Duminica Floriilor  semnifică reînvierea naturii. De Florii îşi sărbătoresc ziua onomastică toţi cei cu nume de flori şi este dezlegare la peşte.

Îşi aşterneau hainele pe cale

Conform profeţiilor din Vechiul Testament, Iisus şi-a pregătit singur intrarea,  pentru a fi recunoscut, după Lege, că este Mesia, Mântuitorul lumii. Locuitorii Ierusalimului au ieşit înaintea Domnului cu mare evlavie. Oamenii l-au întâmpinat cu ramuri de finic şi de măslin. Evenimentul este consemnat în Evanghelia Sf. Apostol Marcu (capitolul 11, versetele 1-9):

"Şi când s-au apropiat de Ierusalim (...) a trimis pe doi din ucenicii Săi şi le-a zis: Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi intrând în el, îndată veţi afla un mânz legat, pe care n-a stat până acum nici un om. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l(...). Şi au adus mânzul la Iisus şi şi-au pus hainele pe el şi Iisus a şezut pe el, şi mulţi îşi aşterneau hainele pe cale, iar alţii aşterneau ramuri pe care le tăiau de prin grădini. Iar cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau pe urmă strigau, zicând: Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!".

Denumirea populară

În vechime, Duminica Floriilor semnifica începutul săptămânii numite pe atunci a Paştilor. Mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi, catehumenii (cei care urmau să se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei. Se mai numea şi Duminica graţierilor pentru că împăraţii acordau graţieri.

Denumirea populara a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. Această zi semnifică reînvierea naturii prin înflorirea salciei, a pomilor fructiferi şi a florilor, în general. În tradiţia populară românească s-au adaugat semnificaţii noi, legate de cultul moşilor şi strămoşilor. De Florii îşi sărbătoresc ziua onomastică toţi cei care la botez au primit numele de Florin, Florina, Floarea, Florentina şi altele asemenea, dar şi cei cu nume de flori, precum Camelia, Viorica, Viorel, Narcisa, Margareta, Violeta şi multe altele.

Sursa: www.evz.ro/

Floriile

 Vin Floriile.Pomii infloriti rad in soare si triluri vesele de pasarele se aud

in inaltul cerului.E primavara,ce spectacol!

Verdele se imbina feeric cu azuriul si culorile pastelate ale florilor ce-si deschidI

semet petalele in apoteoza zilelor de sfarsit de aprilie.E cald.Eun tablou plin de

exuberanta,dar si de candoare.Astfel se anunta sosirea unei frumoase sarbatori

crestine-Floriile-Intrarea in Ierusalim a Mantuitorului nostru Iisus Hristos sau

sarbatoarea" vlastarilor".

               Divinitatea ne saruta si ne lumineaza existenta prin acele raze ce 

coboara spre noi prin pace si armonie,sadind in inimile noastre beatitudine si

implinire.

Iti doresc ca frumusetea si puritatea acestei zile de sarbatoare sa-ti fie aducatoare

de lumina,bucurie si iubire.

Iar in dar o poezie a unui sensibil poet barladean-G.G.URSU-(Rondelul ninsorilor

de primavara)

                        Ninsorile de primavara

                        N-ajung sa creasca in troiene,

                         Raman o clipa prinse-gene

                        Si printre lacrimi se strecoara.,

Mai au aleanuri pamantene,

Dar le e scris in cer sa moara,

Ninsorile de primavara

N-ajung sa creasca in troiene.

                           Vor inverzi,arzand,poiene,

                            Iubirea-n viscole de para

                            Si-a ierbii flacara amara,

                             Eu am sa trec cum trec alene

Ninsorile de primavara.

 cu mult drag,

MIRA

Sursa: primit pe mail

Obiceiuri şi tradiţii de Florii

Peste 1,4 milioane de români îşi serbează duminică ziua. FOTO Arhivă „Adevărul“ Ortodocşii prăznuiesc, duminică, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori.

Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână. De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită“, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire, potrivit Mediafax. Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate. De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit. În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească. La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim. Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi. În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post. Tot în sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa“, se îmbraca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor unde erau primite. Lazăriţa se plimba cu paşi domoli, înainte şi înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simplă, drama lui Lazar sau „Lazărica“: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunză, moartea neaşteptată prin căderea din copac, căutarea şi găsirea trupului neînsufleţit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc şi aruncarea scaldei mortului pe sub nuci. În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele. De asemenea, exista şi obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi. De Florii, arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.

Sursa: http://adevarul.ro

Duminca Floriilor

Sărbătoarea Floriilor ne aduce aminte de intrarea triumfală a lui Iisus în orasul Ierusalim. Este sărbătorită în fiecare an cu o săptămână înainte de Paste si se mai numeste Duminica Stâlpărilor.

După învierea minunată a lui Lazăr, căpeteniile iudeilor au luat hotărârea să-l omoare pe Iisus cu primul prilej care li se va ivi. Arhiereii si fariseii <spune Sf.Ap. Ioan> „dăduseră poruncă, că dacă va sti cineva unde este, să dea de veste ca să-L prindă”(Ioan 11;57). Această hotărâre nu este surprinzătoare deoarece ei îsi vedeau puterea si influenta subminate ( dacă Îl lăsăm asa toti vor crede în El...  Ioan 11;48). Cel care ia hotărârea cum să fie rezolvată această problemă este arhiereul Caiafa: „mai de folos ne este să moară un om pentru popor, decât să piară întreg neamul.”(Ioan 11;50). Pentru că era arhiereu, Caiafa prin cuvintele sale a proorocit scopul jertfei lui Iisus –salvarea neamului omenesc.

După ce Iisus se întoarce din cetatea Efraim la prietenul său Lazăr, ia hotărârea să meargă la Ierusalim. Pe drumul spre Ierusalim, lângă muntele Măslinilor, Mântuitorul îi trimite pe doi dintre ucenicii săi să îi aducă din sat un mânz de asin pe care nu a mai stat nimeni. Acestia l-au găsit, după cum a spus Învătătorul lor: Mergeti în satul dinaintea voastră si, intrând în el, veti găsi un mânz legat pe care nimeni dintre oameni n-a sezut vreodată...(Luca 19;30).

Pentru a-si arăta pretuirea pe care o aveau pentru Iisus, oamenii asterneau în calea lui ramuri, si chiar hainele lor strigând:  Osana[1]!Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului! ...Osana, Fiul lui David! Vestea venirii lui Iisus în Ierusalim s-a întins foarte repede, datorită faimei sale si a minunii extraordinare pe care o înfăptuise în urmă cu câteva zile si care îi pusese pe jar pe mai-marii iudeilor: toată cetatea s-a cutremurat (Matei 21;10-11)

Evident această primire i-a întărâtat si mai rău pe sinedristi care, supărati îl apostrofează pe Iisus zicându-I: Învătătorule, ceartă-ti ucenicii. Dar El le răspunde: Dacă vor tăcea acestia, pietrele vor striga! (Luca 20;39-40) Acest episod se repetă în templu când copii îi adresează aceleasi urale, spre disperarea arhiereilor si cărturarilor (Matei 21;15-16).

Următorul lucru inedit pe care îl săvârseste Hristos este alungarea negutătorilor care pângăreau templul lui Dumnezeu: Casa mea, casă de rugăciune se va chema,  iar voi o faceti pesteră de tâlhari! (Matei 21;12-13). Înlăturând această cutumă, arhiereii si cărturarii îsi văd amenintate acum, după putere si pozitie, si veniturile (de loc neglijabile).

După alungarea „tâlharilor” din templu, Iisus a săvârsit o serie de minuni vindecând oameni orbi si schiopi. În tot acest timp arhiereii si cărturarii unelteau fără succes să-L prindă pe Iisus: Arhiereii si cărturarii si fruntasii poporului căutau să-L piardă. Si nu găseau ce să-I facă, deoarece tot poporul se tinea după El, ascultându-L (Luca 19;47-48).

Din relatarea evenimentelor de mai sus vedem cum actiunea se desfăsoară pe două planuri: Unul în care sunt prezentati oamenii ce se bucură de prezenta Mântuitorului în mijlocul lor, de cuvintele si de minunile pe care le înfăptuia. Si un altul ocult format din mai-marii evreilor care urmăreau stoparea „furtunii” iscate de Iisus între iudei prin cel mai brutal mod posibil: omorârea lui Iisus.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIA

DICTIONAR AL N.T. –de Ioan Mircea

---

[1] Osana- cuvânt aramaic ce înseamnă ajută-ne, miluieste-ne. Ei credeau că Iisus e Mesia, Care trebuia să vină ca urmas si fiu al lui David si să întemeieze pe pământ împărătia lui Israel; de aceea îl aclamau ca pe un împărat pământesc/lumesc.

Sursa: http://oradereligie.uv.ro

SARBATOAREA FLORIILOR: TRADITII SI OBICEIURI

Acest articol apartine blogului Cerceteaza 

Cel dintai dintre praznicele imparatesti cu data schimbatoare, din cursul anului bisericesc, este Duminica Stalparilor sau a Floriilor, numita in popor si Floriile, cu o saptamana inainte de Pasti (duminica ultima din postul Pastilor). Este sarbatoarea care ne aminteste intrarea triumfala a Domnului in Ierusalim, inainte de Patimi (Matei 12, 1-10; Ioan 12, 12-18).

Primele mentiuni despre aceasta sarbatoare de origine ierusalimica provin din secolul al IV-lea. Nu o gasim intre sarbatorile enumerate in Constitutiile Apostolice, dar pomenesc despre ea: Sf. Epifanie, caruia i se atribuie doua predici la aceasta sarbatoare, pelerina apuseana Egeria (Silvia sau Etheria), care in insemnarile ei de calatorie, descrie chipul cum se sarbatorea aceasta duminica la Ierusalim, spre sfarsitul secolului al IV-lea cand ea viziteaza Tara Sfanta, precum si mari predicatori din secolul al IV-lea de la care au ramas predici tinute in cinstea acestei zile, ca: Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Ambrozie si Sf. Chiril al Alexandriei. In Apus, mentiuni mai tarzii despre existenta acestei sarbatori se gasesc la Sf. Isidor de Sevilla.

In vechime, Duminica Floriilor era inceputul saptamanii numite pe atunci a Pastilor. De aceea este numita si Duminica aspirantilor sau a candidatilor la botez, pentru ca in aceasta zi catehumenii mergeau cu totii, cu mare solemnitate, la episcop, spre a-i cere sa fie admisi la botez, iar acesta le dadea sa invete Simbolul credintei.

Se mai numea si Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei imparatii acordau gratieri.

Dupa un obicei stravechi, mentionat chiar in secolul al IV-lea de catre pelerina Egeria si generalizat in toata Biserica crestina, se aduc in biserici ramuri de salcie care sunt binecuvantate si impartite credinciosilor, in amintirea ramurilor de finic si de maslin cu care multimile au intampinat pe Domnul la intrarea Sa triumfala Ierusalim si pe care noi le purtam in maini ca semn al biruintei impotriva mortii, castigata de Domnul prin invierea lui Lazar, savarsita cu o zi mai inainte (Sambata Floriilor sau a lui Lazar) si apoi prin Invierea Sa insusi.

Atat in Bizant, cat si la curtile domnesti din Tarile Romanesti, sarbatoarea Floriilor se praznuia cu multa solemnitate. Luau parte imparatii cu demnitarii lor, carora li se imparteau faclii aprinse ca si la Pasti. In seara acestei duminici incep in biserici frumoasele slujbe ale deniilor din saptamana Sfintelor Patimi.

Obiceiuri in prag de florii

In Banat si Transilvania, in ajunul Floriilor, fetele mari aveau obiceiul de a pune oglinda, impreuna cu o camasa curata, sub un par altoit, trebuind neaparat ca, a doua zi de dimineata, la rasaritul soarelui sa le gaseasca acolo, oglinda fiind apoi intens folosita la farmecele de dragoste, sanatate 

Femeile fac tot felul de bunatati la cuptor, si in special placinte, pe care le impart mai ales saracilor de pomana (Mosii de Florii), ca san u pateasca si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte; 

Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele; 

Se fac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor morti.

Superstitii in jurul sarbatorii floriilor

In Duminica Floriilor, numita si a florilor, stalparilor sau a vlastarilor, s-ar fi umplut ciubarasul cu florile ce urmau a fi folosite la inflorirea oualor pentru Pasti. 

Despre cel care se impartasea in Duminica Floriilor se spunea ca orice dorinta isi punea cand se apropie de preot, se implineste 

Despre cei care indrazneau sa se spele pe cap se credea ca vor albi ca pomii; uneori era voie sa te speli doar folosind apa descantata. 

Despre vremea din ziua de Florii se crede ca se va repeta in prima zi de Pasti, 

Despre urzici se spune ca infloresc nemaifiind bune de mancat 

Cine nu serbeaza ziua lui Lazar se umple de pistrui; 

Vitele manaca cateva ramuri de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul; 

In pomii fructiferi sau butucii de vie sunt si ei la randul lor impodobiti pentru a da rod bogat si manos. 

Acum se aerisesc hainele. 

Aceasta sarbatoarea este si un prilej de petrecere pentru romani;

Obiceiuri pagane de florii

In vreme de furtuna sa se puna pe foc muguri din salciile de la Florii, pentru a imprastia norii si grindina; 

Cu ramurile de salcie, apicultorii inconjoara in ziua de Florii stupii, iar taranii, convinsi de efectul miraculos al acestor muguri, ii ingropa sub brazda. 

Denumirea populara a sarbatorii vine de la zeita romana a florilor, Flora; 

aputem spune ca aceasta sarbatoare a Floriilor are o strabunica pagana. 

In zilele noastre insa , Floriile simbolizeaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim; 

sursa: util21.ro

Sursa: Cerceteaza

MESAJE DE FLORII

Acest articol apartine blogului Cerceteaza 

Duminica Floriilor are loc cu o saptamana inainte de Pasti celebrand ziua in care Iisus Hristos a intrat in Ierusalim, fiind intampinat cu frunze de palmier (finic) de catre discipoli si de catre locuitorii orasului.

De Florii, se obisnuieste a se sarbatori toti cei care poarta nume de floare. Exemple de nume care se sarbatoresc in Duminica Floriilor:

Brandusa, Camelia, Codrina, Codrut, Codruta, Crina, Crizantema, Delia, Floarea, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofita, Gherghina, Iris, Lacrimioara, Laur, Laura, Laurentiu, Margareta, Narcis, Narcisa, Panseluta, Romanita, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorica, Zambila, Zambilica, etc.

Aceasta zi este dedicata celui mai frumos lucru din lume: unei flori. La Multi Ani!

Pentru ca esti o persoana deosebita, toate florile din lume ureaza un sincer La Multi Ani unei alte flori.

Aceasta zi este dedicata celui mai frumos lucru din lume: florile, minuni ale naturii. La Multi Ani!

Totul pe lume se schimba doar florile se deschid in fiecare primavara. Pentru ca esti minunata, toate florile din lume iti ureaza la multi ani!

Sa primesti flori de ziua ta. Sa inveti de la fiecare floare sa iubesti, sa fii tandra, sa luminezi pe cei din jur, sa-i lasi sa te admire, sa aduci bucurie si sarbatoare. La multi ani!

Aceasta zi sa iti aduca atat de multe flori incat sa te pierzi printre ele si tot atatea realizari. La multi ani unei persoane deosebite!

Sa-ti fie viata un buchet de flori intr-o gradina plina de realizari. La multi ani de ziua numelui!

La multi ani, sanatate si fericire! Sa ciocnim un paharel , celebrand un Floricel.

Florii alese si zile senine, saptamana patimilor sa te tina in leagan de flori si lumina curata DUMNEZEIASCA.

Flori frumoase sa rasara-n calea ta, zile lungi si fericire iti doresc din partea mea. La multi ani de ziua numelui!

De ziua numelui tau, iti doresc ca toate lucrurile bune si frumoase sa te copleseasca si sa straluceasca in calea ta catre fericire si succes. La Multi Ani!

Ziua numelui sa-ti fie plina de realizari si sa te bucuri mereu de orice lucru frumos din viata ta! La multi ani!

Florii alese si zile senine, saptamana mare sa te tina in leagan de flori si lumina curata. La Multi Ani!

Cele mai frumoase flori, cele mai sincere urari pentru o zi minunata si un an plin de realizari. La multi ani infloritori!

Astazi, fiind o zi frumoasa si stiind ca-i ziua ta, In parfumul diminetii, tin a te felicita. La multi ani de ziua numelui!

http://www.keepto.ro

Cum va fi VREMEA DE FLORII ŞI PAŞTE. Ce spun meteorologii

Veşti bune: vreme frumoasă atât de Florii, cât şi de Paşte! Specialiştii spun că temperaturile vor atinge maxime uşor peste normele climatologice toată Săptămâna Patimilor.

Dumitru Baltă, meteorolog în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a declarat pentru Realitatea TV, la emisiunea "Săptămâna de vreme", că în România vremea va fi destul de bună în preajma sărbătorilor pascale. "Aproape în toată Săptămâna Patimilor va fi vreme bună. O vreme plăcută, predominant frumoasă, exceptând zonele joase. Numai în zonele montane va fi ceaţă şi se va înregistra o uşoară instanbilitate, mai ales după-amiaza", a spus specialistul.

În comparaţie, în Grecia vremea va fi mai instabilă. "La noi pare a fi a mai frumos, doar cu câteva picături de ploaie în prima parte a zilei", a completat Dumitru Baltă.

Potrivit acestuia, luna aprilie este recunoscută ca fiind capricioasă. Însă, anul acesta aprilie pare să fie mai blândă. "În luna aprilie, de obicei, instabilitatea se înregistrează în zona de vest şi de centru a ţării. Luna aprilie este capricioasă, dar de această dată se pare că va fi mai blândă. Instabilitatea va fi undeva la sud de Dunăre", a mai spus meteorologul Dumitru Baltă.

Chiar dacă din popor se ştie că vremea de Florii prevesteşte vremea de Paşte, specialiştii spun că "nu există ştiinţific o regulă", însă vremea de Florii va fi caldă, cu temperaturi de până la 20 de grade Celsius. " În vestul, centrul şi nordul ţării vremea va fi mai instabilă, cu averse trecătoare.

Temperaturile cele mai mari se vor înregistra în partea de S-V a ţării, căci se ştie că primăvara vine începând cu Oltenia, Banat unde se înregistrează temperaturi mai ridicate, în condiţiile în care presiunea atmosferică este în creştere", a mai spus specialistul. 

Sursa:  REALITATEA.NET