AGENDA OZN A GUVERNULUI DIN UMBRĂ. PROGRAMUL SECRET REFERITOR LA OZN-URI (5)

Cititi partea a IV-a aici:

http://sfatuitoarea.blogspot.ro/2013/03/agenda-ozn-guvernului-din-umbra_30.html

Articol apărut în Nexus New Times Magazine

de dr. Steven M. Greer

O altă zi

În 1994 am fost invitat la un spectacol televizat cu Larry King. Show-ul era transmis în direct de lângă baza aeriană Nellis, Zona 51. Producătorul de la acea vreme a lui Larry King, un tip pe nume Farmer mi-a spus că a fost show-ul cel mai vizionat pe care l-au făcut vreodată.

A existat un moment în timpul interviului când Larry s-a întors către mine şi m-a întrebat, „Ce credeţi că ştie Preşedintele despre acest lucru?” După cum ştiţi acum, am predat documente pentru informarea Preşedintelui şi a dr. Jack Gibbons, consilierul prezidenţial pe probleme ştiinţifice şi m-am întâlnit cu directorul CIA în luna decembrie a anului precedent.

Aşadar, i-am răspuns: „Cred că ar trebui să puneţi această întrebare Preşedintelui”. Şi îmi amintesc că unii dintre invitaţi şi Larry King au spus în acelaşi timp, „Ce vreţi să spuneţi?” Am răspuns: „Cred că ar fi mai bine dacă i-aţi pune Preşedintelui această întrebare.” Am fost foarte criptic.

Ulterior, în timpul genericului de încheiere, eu şi Larry King am avut o discuţie privată, deoarece el ştia că nu am spus totul. El m-a întrebat ce am vrut să spun atunci şi i-am povestit neoficial despre contactele mele cu Preşedintele şi despre faptul că deja l-am informat pe directorul CIA.

El m-a întrebat: „Doamne, de ce nu ai spus asta în direct? Asta ar fi fost o ştire de prim rang!” I-am răspuns: „Deoarece încă mai lucrez cu aceşti oameni.” Oficial nu am spus nimănui despre întâlnirea cu directorul CIA decât după ce acesta a părăsit funcţia, în ’95 sau ’96.

„Doamne, aceste lucruri sunt într-adevăr reale?” a întrebatLarry.

„Bineînţeles”, i-am răspuns, după care a urmat o conversaţie foarte interesantă.

Mai târziu, i-am spus, „Larry, de ce CNN şi alte surse de ştiri vorbesc despre procesul lui OJ Simpson şi alte nimicuri aşa cum fac ziarele de scandal, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână? Nu cunosc pe nimeni care sa fie interesat nici măcar pe departe de acest lucru. Toţi s-au săturat să mai audă despre el”. „Ei bine, trebuie”, a răspuns el.

„Ce vrei să spui prin trebuie? Eşti jurnalist, de ce nu relatezi despre ştirile tari de actualitate? Aceasta este cea mai tare ştire a secolului!” am exclamat eu.

„Ei  bine,  conducerea  îmi spune că pentru a păstra ratingurile ridicate şi a concura cu celelalte reţele trebuie să transmitem şi acest tip de murdării, iar ei mă plătesc foarte bine. Totul e legat de rating, iar ratingul aduce dolari pentru reclamă, iar aceşti dolari îmi plătesc salariul meu cel mare.” Aici a fost foarte direct.

I-am  spus:  „Da,  însă  cum rămâne cu integritatea jurnalistică şi cu discreţia editorială cu privire la ceea ce este important, la ceea ce merită a fi difuzat ca ştire?” „Fii serios”, mi-a spus. „Asta e la suprafaţă şi aşa este de ani de zile. Totul se rezumă la bani şi ratinguri.” Nu poţi să crezi cât de jos se pot coborî trusturile de presă. Este cu adevărat o cursă în a te coborî cât mai jos cu putinţă, şi reuşesc să facă din ce în ce mai mult acest lucru, în fiecare an. Există de asemenea filtre ale organismelor de securitate naţională care cenzurează ştirile sensibile pentru securitatea naţională. Corupţia din mass-media este motivul central pentru care secretul poate fi menţinut.

În 1995 am organizat prima întrunire a martorilor. Erau circa 18 colonei şi oameni din aviaţie şi de pe tot cuprinsul Statelor Unite şi Rusiei. Ne-am adunat la Asilomar, un loc situat în Pacific Grove, California, în apropiere de Monterey. Laurance Rockfeller a susţinut foarte mult această întrunire şi erau acolo şi oamenii săi, precum şi unii din martorii iniţiali, cum ar fi generalul de brigadă Stephen Lovekin. Totul a fost înregistrat video şi audio, însă oamenii cărora le-am încredinţat această sarcină au luat toate casetele şi le- au vândut pe ascuns grupului Rockefeller.

Aşadar, nu mai avem nici un fel de înregistrări ale acelor mărturii. Şi nici până astăzi nu le-am recuperat. Uneori oamenii mă vor vedea ca fiind foarte fioros şi atent cu oamenii şi organizaţiile; există un motiv foarte bun pentru asta: acest tip de furt şi trădare s-a produs în mod repetat.

Către sfârşitul lui 1996/începutul lui 1997 am hotărât că este necesar să realizăm o informare de rutină în Washington DC la care să invităm toţi informatorii guvernului, membri ai Congresului şi alţi oameni politici cu influenţă cu care am avut contacte.

Înainte de această informare, Shari Adamiak, Neil Cunningham, editor de imagine pentru BBC Londra şi cu mine am fost la un laborator din Phoenix controlat de serviciile secrete. Unul  din  conducătorii operativi a  spus „Puteţi folosi laboratoarele noastre digitale pentru a compila materialele video necesare pentru această întâlnire”.

Am strâns imagini video şi fotografice ale OZN-urilor de pe tot cuprinsul lumii. Neil Cunningham urma să ne ajute să punem laolaltă cele  mai  bune  imagini pe  care  le  aveam pentru a le arăta Congresului. Desigur, ştiam cine era acest om.

Am zburat către Phoenix cu un zbor al US Airways şi la aterizare am pus în aplicare protocoalele CE-5. Am intrat într-o  stare  de  conştiinţă  expansionată  şi  am  început  să Direcţionez aparatele extraterestre către zona Phoenix. Le-am spus extratereştrilor: „Ar fi minunat dacă aţi putea face ceva de netăgăduit câtă vreme suntem aici pentru a arăta  materialul filmat Congresului, unde vom ţine o informare peste câteva săptămâni.” Acest lucru avea loc pe data de 13 martie 1997, iar informarea congresului a avut  loc  la  începutul  lunii aprilie.

Laboratorul se găseşte în Tempe, Arizona, şi în timp ce lucram acolo cineva a intrat foarte agitat spunând: „Pe cer, deasupra Phoenix-ului, sunt OZN-uri enorme şi sunt filmate!” Era vorba de „Luminile din Phoenix”! Acest eveniment a fost de categorie CE-5 (întâlnire apropiată de gradul 5).

Am aterizat în jurul orei 5,30 p.m., iar aceste evenimente au apărut în jurul orei 8,30. Unul dintre obiectele care s-au văzut cel mai mult timp era practic deasupra laboratorului! În acea noapte la ştirile locale am văzut materialul filmat pe care îl puteam încorpora în filmul rezumat pe care apoi l-am dat spre vizionare Congresului!

Într-o seară, pe când eram în laborator, lucrând până târziu la aceste imagini digitale, şi-a făcut apariţia un general pensionat. Fusese pilot pe o linie aeriană particulară care desfăşura operaţiuni secrete şi care transporta droguri pentru aceste proiecte din umbră. Acest general era terminat – era absolut ieşit din minţi din cauza drogurilor. Intrând, a văzut o parte a materialului filmat despre OZN-uri pe care l-am primit dintr-o sursă militară. S-a uitat la mine şi m-a întrebat:

„Cum naiba ai obţinut asta? Este strict secret.” M-am uitat la el şi i-am răspuns „Şi crezi că am să-ţi spun?” „Cine naiba eşti?”, m-a întrebat. I-am răspuns, „Sunt dr. Greer.” Mi-a răspuns: „Da, ştiu cine eşti.” Am fost în acest laborator zile întregi până târziu după miezul nopţii. Personajele care s-au perindat pe acolo erau incredibile: agenţi drogaţi, foşti oameni din forţele aeriene şi spionaj, oameni din cadrul operaţiunilor „negre”, dependenţi de droguri, oameni din domeniul  înaltei  tehnologii,  întreaga  gamă  de  personaje, toate acţionând având ca bază acest laborator obscur din Tempe...

Un domn care m-a abordat la o conferinţă din Tennessee a spus că nu ştia de ce nu eram mort şi că eram urmărit în tot ceea ce făceam. Era un om care a fost implicat personal şi care a văzut lansarea unei arme care a ţintit şi distrus vehicule extraterestre utilizând sisteme electronice avansate.

Desigur, acoperirea pentru „Războiul Stelelor” sau Iniţiativa de Apărare Strategică (SDI) este că există nişte particule radiante – cum sunt cele utilizate în programul SDI pentru a intercepta rachetele şi lucrurile de acest tip. În realitate, acţiunea reală a fost dintotdeauna în domeniul sistemelor de arme electromagnetice, a armelor cu impuls electromagnetic (EMP) şi a armelor cu unde scalare. Atunci când o navă extraterestră se materializează în spaţiu-timpul nostru, ea este vulnerabilă faţă de aceste arme electromagnetice avansate.

Avem   martori   la   nivele ultrasecrete care au fost prezenţi imediat după aceste evenimente în care au văzut sau au recuperat  nave prăbuşite. Unul din martori, Jonathan Weygandt, se afla la graniţa dintre Bolivia şi Peru când clica secretă a doborât una din aceste nave extraterestre la începutul anilor 1990. Avem oameni  care au participat la întâlniri în care se plănuia doborârea navelor spaţiale extraterestre. Avem şi oameni care au participat la dezvoltarea acestor arme.

În 1997, la o întâlnire din Washington DC, a venit un martor   pentru   membrii   Congresului,   Casa   Albă   şi funcţionarii de la Pentagon, pe care l-am găzduit. Printre oamenii  cheie  prezenţi  la  acest  eveniment  se  afla  şi Congresmanul Dan Burton, care a fost preşedintele Casei Guvernamentale  pentru  Reformă  şi  a  Comitetului  de Supraveghere. Unii dintre oamenii care au decis să  rupă tăcerea urmau să spună lucruri mult dincolo de siguranţa celui mai „prietenos” dintre membrii acestui grup de control. Acest martor special, G.A., a avut informaţii specifice şi detaliate despre planurile ascunse ale Războiului Stelelor.

El a participat la întâlniri comune cu NSA, CIA, NRO şi unele programe corporaţioniste unde a văzut aceste planuri, începând cu anii ’70. A spus că acestea erau complet operaţionale: există capacitatea secretă nu numai de a ţinti şi ataca vehicule extraterestre, ci, de asemenea, de a înscena un atac fals asupra Pământului, utilizând reproduceri ale vehiculelor extraterestre realizate de către om şi alte arme ultrasecrete. Intenţia era  de  a  utiliza aparate de  figuraţie pentru a înscena un atac extraterestru astfel încât omenirea să se unească în jurul „Fratelui mai mare” şi al unei grupări corporaţioniste militare. Operaţiunile ar fi precum cele din Războiul Lumilor. Şi acest lucru va lua prin surprindere Centrul Naţional Militar de Comandă, CIA-ul, Casa Albă şi Congresul, ca să nu mai vorbim de mase şi de organele de informare. Aşa cum masele credule au înghiţit poveştile cu răpiri şi mutilări ca dovadă a extratereştrilor răi, vor muşca din nou această momeală a „Războiului Stelelor”. Am intervievat numeroşi oameni care au luat parte la proiecte secrete şi care au participat la brigăzile ce realizau aceste răpiri, înscenând răpiri şi mutilări.

G.A. era foarte nervos când era vorba de a dezvălui lucrurile în care a fost implicat. El a avut încredere în mine pentru că a fost abordat de oameni cu care lucrase înainte: erau tovarăşi care fuseseră în operaţiuni cu adevărat speciale, iar unii din ei, în diverse situaţii, salvaseră vieţile altora. Asemenea grupuri constituie o adevărată frăţie.

Ei nu au putut comunica între ei o lungă perioadă de timp însă ştiau ce se făcea în cadrul proiectului Disclosure. Cu siguranţă suprvegheau interacţiunea sa cu mine.

Ei l-au implorat pe G.A. să se întâlnească cu ei înainte de a spune ce avea de spus în faţa oamenilor din Congres şi de la Casa Albă. La această întâlnire era un bun prieten al lui Al Gore şi Bill Clinton şi ştiau că acolo urmau să fie congresmeni puternici. Aşadar a fost de acord să se întâlnească cu ei. În dimineaţa evenimentului, în aprilie 1997, ne-am adunat pentru  o  întâlnire  privată  a tuturor martorilor strict secreţi. Era  de  asemenea  acolo  şi astronautul Ed Mitchell. Chiar când  eram  gata  de  a  obţine mărturia lui G.A. am făcut o pauză. El a venit la mine şi mi- a spus că trebuie să se întâlnească cu membri celulei din care a făcut parte – că ei au apărut şi insistau să se întâlnească. Se simţea destul de loial faţă de ei şi a fost de acord. Ei l-au dus într-un loc secret din Virginia şi l-au ţinut acolo până după miezul nopţii, când întâlnirea noastră cu Congresul a luat sfârşit. Apoi l-au readus în Westin, iar el i-a strecurat un bilet sub uşă lui Shari Adamiak care era asistentul meu principal. În acest bilet scria: „Nu pot să vorbesc despre asta acum. Ei mă roagă să nu spun nimic despre lucrurile astea până când nu vor pune lucrurile sub control. Vor lucra la asta şi au nevoie de timp.” G.A. mi-a spus că, din cauza proiectului Disclosure, starea de spirit din cadrul grupului secret era foarte proastă.

El a expus membri ai acestui grup secret care s-au ocupat de falsificarea unui atac extraterestru asupra Pământului şi toţi erau panicaţi. Singura putere reală pe care o au ei derivă din secretitudine, elementul surpriză şi ignoranţa celorlalţi – iar noi am modificat această dinamică a lucrurilor prin revelarea planurilor lor.

Numeroşi oameni din interiorul acestor operaţiuni, incluzând oameni din conducerea SAIC şi un bărbat care a lucrat ani de zile cu toate companiile aerospaţiale importante, mi-au comunicat că ceea ce făceam noi a aruncat în haos întregul aşa-numit grup de control MJ-12. Ofeream informaţii majore oamenilor puternici din DC, precum şi publicului. Au apărut astfel defecţiuni şi o mulţime de controverse, iar acest grup, care nu fost niciodată omogen, devenea din ce în ce mai divizat datorită muncii noastre.

Oamenii din umbră i-au spus lui G.A.: „Dă-ne timp pentru a aduce sub control acest lucru şi dacă nu reuşim, atunci poţi să vorbeşti despre el.” Într-un anumit sens sunt încurajat să cred că ei nu au jucat încă această carte, însă nu sunt convins că nu va fi jucată.

Pericolul constă în faptul că va fi păcălită aproape întreaga lume, inclusiv majoritatea oamenilor care cred că ştiu ce se întâmplă cu OZN-urile şi programele secrete. Acest tip de efort  este  denumit  „indiciu  şi  avertisment  înşelător”  sau „I&A fals”, prin care înscenezi ceva ce pare a fi un atac din partea inamicului însă nu este.

Este un eveniment înscenat, destinat să îndeplinească anumite obiective strategice, precum incidentul din Golful Tonkin. Pentru a extinde războiul din Vietnam şi a mări fondurile şi trupele am orchestrat ceea ce a părut a fi un atac asupra  bunurilor  noastre.  Astfel  eu  numesc  intenţia  lor „Planul Golfului Tonkin Cosmic”. Ar lua prin surprindere pe întreaga lume.

Acum, singurul mod prin care oamenii nu ar mai fi luaţi prin surprindere este ca ei să cunoască

adevărul. Iată de ce am simţit că era atât de important pentru G.A. şi pentru oameni ca el să iasă

din anonimat, să spună cum stau lucrurile,  să  dea  nume  şi  să v  rbească despre acest plan.

Wernher von Braun i-a spus lui Carol Rosin, când se afla aproape pe patul de moarte, că aceste programe secrete vor încerca să plaseze arme în spaţiu şi că vor falsifica evenimente extraterestre şi vor înscena un atac. A prevenit-o că va fi un mare pericol pentru lume. A mai spus însă un lucru pe care eu l-am rugat pe Carol să nu-l dezvăluie în timpul evenimentelor proiectului Disclosure: von Braun a afirmat că există arme electronice care au capacitatea de a afecta comportamentul şi deciziile. Aceste aşa-numite arme psihotronice reprezintă cea mai mare ameninţare.

Aproximativ în această perioadă am avut o întrunire în Colorado. A fost prezentă o femeie care a lucrat într-o companie care se ocupa cu aceste tehnologii şi a fost de faţă atunci când au fost utilizate. Operatorul acţiona un buton şi făcea, de exemplu, ca membrii unui consiliu director să ajungă la un acord în câteva minute sau, rotind butonul în cealaltă parte, putea determina certuri şi ostilităţi care se terminau într-un haos total.

Cunoşteam şi alţi oameni care au lucrat cu E-Systems, Raytheon, SAIC şi EG&G care se ocupau cu asemenea dispozitive electronice sofisticate şi au văzut la rândul lor versiuni ale acestor dispozitive de manipulare.

Uneori mă uit la lume şi la unii oameni cu care trebuie să lucrez şi sunt convins de faptul că au fost transformaţi în nişte marionete deoarece este ilogic ca oamenii să se comporte în anumite moduri; aparent ca după un scenariu prestabilit.

Unii oameni de ştiinţă care dispun de tehnologii free- energy au fost ţinta unor sisteme de credinţe şi tipare comportamentale prestabilite care i-au împiedicat să facă publice aceste dispozitive. Toţi par să aibă aceleaşi probleme de personalitate şi comportamente cu oscilaţii instabile între speranţă şi paranoia.

Aşadar tehnologiile vor rămâne întotdeauna ascunse – sau n   vor fi niciodată terminate.

Vom vedea acest lucru repetându-se din nou şi din nou...

(Va urma)

Sursa: jurnalparanormal.ro

Deshidratarea – modul organic şi natural de conservare a fructelor şi legumelor

Modul în care alimentele pot fi păstrate un timp îndelungat i-a preocupat pe oameni din cele mai vechi timpuri. În ziua de azi, evoluţia tehnicii ne-a pus la dispoziţie multe metode de conservare, de la banalul frigider până la recipientele metalice prezente pe rafturile oricărui magazin alimentar. Totuşi fiecare din aceste metode are şi dezavantaje.

Dan Bărboi

Conservarea prin frig, de exemplu, este doar parţial eficientă, deoarece orice gospodină ştie că alimentele decongelate nu îşi mai păstrează proprietăţile iniţiale– gust, savoare, chiar şi culoare. În plus, în momentul când alimentul este dezgheţat, procesul de descompunere se reia, chiar mai rapid.

Nici conservele (mai ales cele produse industrial) nu sunt scutite de probleme, începând… chiar cu ideea de conservant care – ştim cu toţii – conţine substanţe nocive, aşa-numitele E-uri. Chiar şi borcanele cu fructe şi legume puse în casă nu sunt o soluţie ideală, dacă vrem să păstrăm gustul alimentului original. Sigur, un castravecior murat – să zicem – este foarte bun, însă evident nu va mai avea gustul legumei proaspăt culeasă din grădină.

• Uscarea la soare – cea mai indicată metodă

Din fericire pentru cei care îşi doresc să păstreze alimente – mai ales fructe şi legume – într-un mod organic şi natural, fără a le altera proprietăţile prin folosirea conservanţilor, natura ne pune la dispoziţie o metodă eficientă şi sigură: uscarea sau, mai ştiinţific spus, deshidratarea.

Ştim că majoritatea alimentelor conţin cantităţi semnificative de apă, după cum este la fel de cunoscut că tocmai această apă cauzează fenomenele de alterare a alimentelor – apariţia mucegaiului, alterarea gustului, mirosului, consistenţei şi chiar culorii.

Prin urmare, cu cât este mai mic conţinutul de apă, cu atât alimentele sunt mai rezistente în timp. Aproape orice aliment – legume, fructe, carne sau chiar peşte – poate fi prelucrat în acest fel, fără aditivi, iar produsul rezultat nu va fi un mediu prielnic bacteriilor şi mucegaiului, atâta timp cât rămâne uscat. În plus, hrana uscată necesită un spaţiu de depozitare mai mic şi poate fi păstrată în ambalaje nepretenţioase.

Există două reguli de aur, atunci când vrem să aplicăm această metodă în casă, fără a recurge la produsele deshidratate industrial:

1. Alimentele trebuie să fie bine curăţate, deci lipsite de impurităţi.

2. Fructele zemoase şi legumele trebuie tăiate în bucăţi – cu cât alimentul conţine mai multă apă, cu atât bucăţile trebuie să fie mai mici, pentru a permite uscarea pe o suprafaţă cât mai mare.

Există anumite tratamente înainte de uscare – opărire, sărare sau adăugarea de zahăr sau miere – care se spune că ajută la păstrarea aromei şi culorii, însă acestea nu sunt esenţiale.

Atunci când nu avem mult timp la dispoziţie, putem folosi cuptorul (fructele, de exemplu, sunt deshidratate suficient după doar câteva ore la foc mic), însă uscarea accelerată afectează aroma şi culoarea alimentelor mai mult decât deshidratarea mai lentă la soare, metoda recomandată de MotherEarthNews.

Atunci când condiţiile meteo o permit, mai ales vara şi la începutul toamnei, când zilele sunt calde şi însorite, este recomandabilă uscarea alimentelor în aer liber, la soare. Masa pe care sunt aşezate fructele şi legumele este preferabil să fie acoperită cu hârtie albă, dacă se poate chiar hârtie de copt, eventual cu folie de aluminiu – însă aceasta nu este o metodă foarte ecologică – dar în niciun caz cu material textil gros (cârpe, feţe de masă etc.), care ar păstra umiditatea mai mult timp la suprafaţa de contact.

Evident, este şi mai bine dacă alimentele pot fi aşezate pe stative de sârmă,păstrând distanţa între ele, astfel încât contactul cu aerul să se producă pe o suprafaţă cât mai mare şi să nu fie împiedicată circulaţia aerului. Dacă bucăţile de alimente puse la uscat stau îngrămădite, procesul nu mai este eficient şi este posibilă chiar apariţia mucegaiului.

• Deshidratarea fructelor

Printre alimentele cele mai indicate a fi deshidratate la soare sunt majoritatea fructelor – mere, caise, piersici, pere, dar şi cireşe şi vişine. Chiar şi pepenele poate fi deshidratat dacă este tăiat în felii suficient de subţiri şi spaţiate la soare. Strugurii, prunele, chiar şi fructe exotice ca smochine şi curmale se pretează perfect la deshidratare, pentru a fi apoi folosite fie ca atare, fie în prăjituri, pe timpul iernii.

Mai greu de uscat casnic sunt zmeura, afinele şi căpşunele, care ocupă mult loc şi sunt mai sensibile la alterare.

Pe durata procesului de uscare naturală, fructele trebuie să stea în soare mai multe ore pe zi, iar dacă vremea se schimbă şi sunt mai mult de 3 zile înnorate consecutiv,nu avem ce face şi trebuie să le băgăm la cuptor, pentru că altfel riscă să mucegăiască.

În timpul deshidratării organice (la soare), fructele pot fi lăsate afară peste noapte, dacă ştim sigur că nu va ploua, iar pentru a fi protejate contra insectelor ele vor fi acoperite cu o pânză subţire sau tifon în două straturi, care să nu favorizeze acumularea de umezeală.

Legumele sunt candidaţii ideali pentru uscarea organică, deoarece ele conţin chiar mai puţină apă decât fructele. Mazărea, fasolea, lintea, morcovii, ceapa, chiar şi cartofii se deshidratează uşor… deşi ele se păstrează în mod curent în stare naturală pe durata iernii şi nu e neaparat nevoie să le conservăm prin uscare.

Despre cereale ce se mai poate spune? Porumbul uscat a fost utilizat pe scară largă, de sute de ani, pentru hrana animalelor şi – pe vremuri – chiar a oamenilor.

Dacă totuşi dorim să uscăm legumele la soare, trebuie să ştim că expunerea la razele luminoase decolorează cele mai multe legume verzi şi galbene. În afară de această schimbare de culoare, nu se mai produc alte transformări calitative, iar produsul uscat îşi menţine gustul aproape nealterat. Mai mult chiar, dacă dorim să păstrăm şi culoarea originală, e suficient să uscăm legumele într-o cameră bine aerisită, dar ferite de razele soarelui, respectând celelalte reguli de uscare prezentate anterior.

Şi plantele folosite la ceaiuri se recomandă să fie uscate în interior. Pot fi pur şi simplu legate în snop şi agăţate într-un loc uscat, unde pot servi şi ca ornament.

• Când considerăm deshidratarea încheiată?

După mai multe ore de stat în cuptor, sau zile petrecute la soare, fructele şi legumele ajung la momentul când sunt suficient de uscate. Dar care este acest moment? Când putem întrerupe procesul fără teama că produsul final va mucegăi mai târziu?

Evident, nu e cazul să ne rupem dinţii în el, dacă îl uscăm prea mult. Cel mai bun exemplu, binecunoscut de oricine, îl reprezintă stafidele. Rezistă bine în timp, dar sunt în acelaşi timp suficient de moi, plăcute la consistenţă şi gustoase.

Acesta este şi răspunsul la întrebarea de mai sus. Fructele, cel puţin, nu trebuie deshidratate până ajung iască, pentru că nu mai sunt bune nici pentru a fi consumate ca atare şi nici măcar pentru prăjituri.

Evident, în cazul legumelor situaţia este diferită, iar multe dintre acestea se păstrează perfect – şi pot fi utilizate fără probleme – tocmai atunci când sunt foarte uscate.Ceapa, usturoiul, fasolea sunt doar câteva exemple.

Vegetalele deshidratate pot fi ambalate în diferite moduri, în funcţie de clima în care locuim.

Într-o zonă cu umiditate ridicată, se recomandă borcane solide din plastic sau sticlă, închise cât mai ermetic se poate, uscate bine în prealabil. De asemenea, este bine să verificăm din când în când dacă nu s-a format condens.

În regiuni cu climă uscată, este suficient să depozităm alimentele deshidratate în saci de pânză sau pungi de hârtie, a căror margine se îndoaie de câteva ori şi se asigură cu o agrafă pentru hârtie. Pachetele astfel obţinute pot fi ţinute în dulapul de bucătărie, însă – şi în acest caz – trebuie să le deschidem la câteva zile, pentru a verifica dacă nu a apărut mucegaiul. Dacă avem senzaţia că alimentele au început să se umezească, le putem usca din nou, în cuptor, câteva minute.

Dan Bărboi

Sursa: http://www.financiarul.ro

Este timpul asumarii responsabilitatii

Preaiubiti maestri, intr-adevar, acesta este timpul responsabilitatii, al unui timp in care nimic nu poate ramane ascuns, un timp in care toate cauta sa revina la echilibru si armonie. Este timpul in care energiile cauzei si efectului revin la fiecare dintre voi foarte rapid, in timp ce faceti fata consecintelor gandurilor, faptelor si actiunilor voastre.

Noi va cerem sa fiti observatori, preaiubitilor, si sa radiati iubire catre cei care par sa merite mai putin, persecutorilor, cat si victimelor. Radiati iubire spre Esenta lor interiora, fara a scuza actiunile lor, insa vizualizand cel mai inalt bine pentru toti; acest lucru va va impiedica sa adaugati mai multa energie negativa oricarei situatii.

Voi treceti la un nivel din care veti observa tot ce transpare din punctul de vedere obiectiv al unui maestru, stiind ca inafara oricarei adversitati exista potentialul ca binele superior sa apara. Fiti constienti de faptul ca tot ce a fost distrus sau daramat isi face drum spre ceva mai potrivit, mai rafinat si mai i-luminat, care sa-si ocupe locul…

Multe suflete minunate au fost de acord sa participle la drama, in care s-a aflat si in care este implicat intreg Pamantul, la un nivel sau altul. Ei au fost de acord, la nivel de suflet, sa aduca atentia intreaga a omenirii asupra dezechilibrelor si inechitatilor care trebuiau sa fie corectate si avute in vedere. Nu este nevoie sa enumeram din nou aceste trasaturi negative, caci toti stiti ce reprezinta ele. Multi sunt dispusi sa judece imediat si sa-si exprime indignarea adevarului propriu. Va spunem ca nici unul dintre voi nu este fara „vina”. Voi toti ati jucat acelasi joc, sau rol, sau ati fost implicati in scenarii similare, la un moment dat, fie ca va amintiti sau nu. Asa ca, vedeti, va judecati pe voi-insiva!
Pe durata anilor care vin, multe profetii pozitive si negative vor aparea si este important modul in care percepeti si in care acceptati ceea ce este spus. Da, fiecare gand, cuvant si actiune au o semnatura energetica si se adauga sau diminueaza radianta totala a Pamantului. Pamantul este monitorizat cu grija, preaiubitilor, pentru a vedea cand planeta voastra este pregatita sa mearga inainte, la urmatorul nivel al iluminarii. Asa cum toti sunteti constienti, a fost o devastare si o purificare a Pamantului, in ultimele patru decade si, da, va continua ca o parte necesara a planului complet, pentru binele cel mai inalt al tuturor!

 Stim ca este dificil sa nu va concentrati pe negativitatea si distrugerea ce se desfasoara in lume, insa toti cei care au experimentat aceste evenimente cataclismice au fost de acord la nivel de suflet sa faca supremul sacrificiu, pentru ca voi toti si Pamantul sa puteti merge inainte.

Cei care au facut tranzitia de pe Pamant, prin cataclisme, privesc cu mare bucurie din taramurile inalte, stiind ca au avut o contributie importanta pentru intreg, iar calatoria lor evolutiva va fi mult mai usoara, datorita rolului care au fost de acord sa il joace.

Testul vostru este sa fiti observatori iubitori, plini de compasiune, stiind ca exista un plan superior care se joaca pe Pamant, in timp ce va aduceti contributia voastra de a radia energie din centrul inimii in Pamant, in jur si inspre intreaga omenire.

Pamantul nu va fi distrus, nici voi nu sunteti pedepsiti, insa corpurile mental si emotional ale Pamantului trebuiau aduse in echilibru si armonie, ca si el sa se poata muta in locul sau potrivit din sistemul solar si din galaxie. Voi toti, si acest lucru inseamna fiecare entitate de pe Pamant, ati fost de acord la nivel de suflet cu rolurile care v-au fost cerute, roluri pe care le jucati in drama care se dezvaluie acum.

Multi isi indeplinesc promisiunile lor inconstient, multi au abdicat si au cazut de pe marginea drumului, insa majoritatea dintre voi va straduiti sa va indepliniti contractele, in forma lor cea mai inalta, in stare de constiinta totala, cu tot ceea ce impun acestea. Noi stim cine sunteti si va laudam, luptatorii nostrii radianti de lumina!
Este crucial ca voi sa intelegeti cat de importanti sunteti si ca acest timp este un timp al esentei! Aflati ca aceasta este cea mai importanta viata experimentata pe Pamant si ca participarea voastra activa este vitala, pentru rezultatul reusit al planului. De aceea va cerem sa intelegeti in ce consta viata pe Pamant si ce este cu adevarat important.

Va cerem sa va indreptati atentia spre templul inimii voastre si sa incepeti sa va construiti paradisul in interior, umplandu-l cu iubire, frumusete si armonie, si apoi sa proiectati acea perfectiune inafara, pentru ca ea sa se manifeste in jurul vostru!

Semnatura voastra rafinata, energetica, va radia gradat in lume, afectand si schimband tot ce atinge. Vedeti fiecare moment ca pe ceva pretios si perfect, ca un dar din partea Parintilor nostri Divini destinat voua, ca sa-l folositi asa cum doriti.

Aflati ca daca veti integra aceste concepte in realitatea voastra si daca va veti vedea ca forte radiante, capabile sa magnetizeze toate minunile creatiei, puteti transforma lumea voastra si puteti crea o lume a pacii, a abundentei si a armoniei pe care o doriti.

Voi sunteti mult mai puternici decat realizati, in special cand va adunati impreuna intr-un efort unitar, pentru a crea binele cel mai inalt pentru toti. Voi sunteti creatia mintii divine si sunteti codati si proiectati cu o dorinta profund  localizata de a crea. Pe durata acestor timpuri importante de evolutie si transformare, fiecare dintre voi ati fost atras (sau veti fi atrasi) in locul in care puteti fi in cea mai buna stare de a va servi voua si acestui plan. Fie servindu-i pe cei din jurul vostru, impartasind talentele si darurile voastre unice, fie servind acest plan, deoarece voi aveti energii speciale codificate in campul vostru, care sunt decisive pentru zona in care va veti afla. Voi detineti pachete, sau frecvente de lumina, in structura creierelor voastre, care va vor ajuta sa activati energiile cristaline aflate inactive in Pamant de multe sute de ani. Aceasta sublima structura va asteapta pe voi si pe cei care sunt in armonie cu voi ca astfel, inca o data, ele sa poata sa-si proiecteze lumina lor radianta in sistemul solar si sa primeasca frecventele rafinate, care sunt acum radiate inspre Pamant. Aceste frecvente vor incercui globul, incat reteaua de aur a luminii sa fie restabilita, fiind un factor important in procesul reunificarii.

Multe au fost realizate, insa si mai multe sunt de facut inca si fiecare dintre voieste un jucator-cheie.

In timp ce va adunati si va permiteti sa fiti transformatorii acestei energii, o veti atrage prin corpurile voastre fizice, incat sa extraga tiparele voastre de frevcenta unice, inainte ca frecventele combinate sa fie transmise profund in inima cristalina a Pamantului.

Aflati ca in interiorul corpului vostru fizic, prin intentie iubitoare, voi pastrati cheile care va vor ajuta sa aduceti aceste structuri magnifice de lumina la viata inca o data. Si, in acest mod, veti aduce un imens serviciu omenirii si Pamantului, deoarece acest proces important va va ajuta sa diminuati stresul si efortul eliberarii, constrangerile si imperfectiunile, atunci cand va indreptati din 4D inspre libertatea si armonia dimensiunii a cincea.
Multi dintre voi vindecati ranile antice si amintirile din Atlantis si din Lemuria, in timp ce altii activeaza memoriile si energiile extraordinare ale unora dintre cele mai importante centre ale luminii din trecut. Apoi, voti toti veti folosi aceste energii, pentru a ajuta la crearea perfectiunii viitorului. Vi se cere sa realizati actiuni curajoase in timp ce inaintati in misiunile voastre asumate. Reamintiti-va, preaiubitilor, voi ati fost de acord!

Drama si marea transformare care se desfasoara pe Pamant nu au mai fost experimentate inainte in intreaga creatie. Veti fi priviti ca arhitecti divini care au infruntat necunoscutul din cel mai indepartat avanpost din universul vostru, asumandu-va invelis de carne si scufundandu-va in mlastina iluziei dimensiunii a treia.

Acum este momentul sa aruncati lanturile care va leaga! Acum este momentul ca voi sa va recuperati dreptul vostru divin prin nastere si descendenta voastra!

Oh, preaiubitilor, daca doar ati sti cat sunteti de pretuiti si cat va onoram noi! Daca doar v-ati putea aminti de voi asa cum erati si sunteti in dimensiunile superioare, nu ati mai fi anxiosi sau tristi, ati sti ca aveti intreaga putere, intelepciune si toate uneltele pentru a recrea paradisul pe Pamant, si atunci cand problema ar fi rezolvata, cat de usor ati putea reveni la casa voastra din stele!

 Noi dorim sa va asiguram ca asteptam sa va spunem bun venit cu bratele deschise si ca acolo va fi o celebrare sublima!
In timp ce toate tiparele negative, profund-centrate, ies la suprafata din amintirea voastra si in AND, pentru a fi purificate si dizolvate, noi simtim frustrarile, confuzia si fricile voastre de a fi pedepsiti sau credinta ca ati facut ceva rau. Permiteti-mi sa va asigur, pretiosilor, acest lucru se intampla deoarece voi faceti ceva bun, nu rau. Nu vom minimaliza durerea voastra sau disconfortul; va vom incuraja si va vom indruma!

 Procesul purificarii este pe cale pe Pamant si in fiecare fiinta constienta. In timp ce permiteti ca energiile purificatoare ale Luminii sa se infiltreze prin corpul vostru, veti elibera si rafina tot ceea ce este de vibratie mai joasa. Puteti accepta voi disconfortul trecator ca pe o oportunitate de a elibera ceea ce nu mai serveste binelui cel mai inalt? Apoi, utilizati toate lucrurile la indemana, pentru a va alina simptomele sau conditiile, stiind ca la incheierea lui veti fi pregatiti sa acceptati o si mai mare infuzie de Lumina!
Am incercat sa va ajutam la intelegerea legilor universale ale creatiei si a celor sapte raze ale fiintarii, ori ale virtutilor si atributelor Creatorului, din sistemul vostru solar.

In timp ce va preluati resposabilitatea spirituala si castigati intelepciunea maestrului, sunt inca multe de facut si discernamantul este mai important decat oricand. De aceea este important ca voi sa va aduceti sistemul de chakre in echilibru, in timp ce accesati fiecare putere si intensitate a vibratiilor razelor divine! Ancorati-va picioarele voastre ferm in pamant, preaiubitilor, in timp ce va extindeti spre stele, caci, daca nu o veti face, corpul vostru fizic nu va fi capabil sa reziste influxului cosmic magnific de energie si nu veti fi capabili sa va serviti sau sa ii serviti pe ceilalti!

Voi depindeti de Pamant ca sa va sustina si sa va ajute; acum este momentul ca voi sa ajutati Planeta Mama, deoarece voi sunteti reuniti inexorabil, in timp ce va indreptati, in spirala, inspre urmatorul nivel al iluminarii.
Ca in fiecare schimbare importanta, pendulul credintei populare sau a constiintei de masa se misca foarte mult, inainte de a se stabili la un etalon sensibil.

 Exista multe invataturi care circula, multe care sa va imputerniceasca si sa va ajute si multe care sa va inspaimante si sa va preia puterea. Exista multe produse a caror reclama afirma ca va accelereaza iluminarea voastra si ca “fac munca in locul vostru”. Exista multe unelte si produse justificate, ce va vor ajuta pe calea voastra, dar, reamintiti-va, preaiubitilor, voi trebuie sa faceti munca interioara – voi trebuie sa pasiti pe calea i-LUMINA-rii – nimeni altcineva nu poate face asta pentru voi!
Va aflati in mijlocul implinirii visului, care este desfasurat la o viteza accelerata. Daca veti permite energiilor solidificate din trecut si celor invechite sa iasa la suprafata, sa fie transmutate si dizolvate, daca nu veti incerca sa va agatati de tiparele, de formele-gand sau structurile vechi, atunci nu va veti simti atat de tulburati sau inafara controlului.

Trebuie sa admiteti ca acesta nu este un timp pentru plictiseala sau stagnare, intr-adevar, este ceva dupa care ati tanjit. Treziti-va zilnic in anticiparea bucuriei, cu sperante marete, permiteti zilei sa se dezvaluie in perfectiunea ei, daruindu-va cu noi incantari, eliberandu-va de lanturile trecutului!

 Asa cum am subliniat intotdeauna, ramaneti in momentul ACUM, sau in punctul linistit al perfectiunii, si, facand asta, voi va concentrati pe ceea ce apare in prezent! Fiecare moment, fiecare gand, fiecare eveniment are o mare importanta, deoarece bogatia intelepciunii noi, a vederilor noi, a noilor puteri de rezonanta, a noilor daruri, se revarsa cu o viteza uimitoare si voi trebuie sa fiti deschisi ca sa le primiti!

Cu fiecare impuls al vibratiei superioare, o portiune a realitatii voastre existente incepe sa se dizolve si tot ce nu se afla in echilibru si armonie va disparea. Extindeti-va in interior si in exterior, preaiubitilor, caci ne aflam intotdeauna aici ca sa va indrumam, sa va protejam, sa va inspiram si sa radiem energia plina de iubire a Parintilor nostri Divini, prin inimile noastre, inspre voi!

EU SUNT Arhanghelul Mihail!

Multumim!
Namaste!

.
Traducerea: Gratia

Sursa: mail

Sursa: http://daniilgaucan.wordpress.com/

Iluminarea – o victorie asupra morţii şi asupra vieţii

Motto: "Maestrul este elementul anterior. Discipolul este elementul ulterior. Iar cunoaşterea este locul lor de întâlnire. Instruirea este cea care le uneşte"- Upanişad.

Interviu cu Venerabilul Tulku Gonsar Rinpoche - maestru budist de rit tibetan
Când stai de vorbă cu Maestru budist tibetan, simţi cumva că ai în faţă o minte pe care nu o poţi înţelege, nici nu o poţi cuprinde sau intui cu mintea ta. Aşa că singura soluţie ca să ieşi bine dintr-un astfel de dialog este să ai mintea deschisă, să fii sincer, respectuos, dar foarte analitic. În rest, totul se desfăşoară din perspectiva unei logici impecabile, a unei argumentaţii fără cusur, respectând cu rigurozitate adevărul confirmat de experienţa personală.


● Care este menirea unui maestru?        
● Cred că rolul unui adevărat Maestru este să arate lumii drumul şi modul corect de a trăi, de a te comporta, modul corect de a gândi.

Documentar: Cartea tibetană a morţilor: un mod de viaţă

● Cum se naşte sau se stinge o generaţie de maeştri?
● Au existat perioade de timp în care au trăit mulţi mari Maeştri şi alte perioade în care au existat mai puţini. În acest moment, aş spune că trecem prin vremuri grele. Cu toate acestea, prezentul nu este un moment atât de dificil încât să putem spune că nu mai exista niciun fel de Maeştri calificaţi. Sunt câţiva, dar nu sunt peste tot şi nu sunt uşor de găsit. Dar cu certitudine există astfel de Maeştri răspândiţi peste tot în lume. Nu numai în Occident, dar şi în Orient. Sunt peste tot. Cel care caută un astfel de Maestru trebuie să analizeze foarte bine. Nu este ceva ce poţi găsi cu mare uşurinţă.


● Discipolul este cel care îşi caută Maestrul sau Maestrul îşi caută un discipol?
● În mod cert, discipolul este cel care caută un Maestru.


● Pe de o parte, pentru un căutător este important să găseasca un Maestru autentic. Pe de altă parte, pentru ca discipolul să se convingă de aceasta autenticitate e nevoie de timp. Cum se poate armoniza încrederea cerută şi necesară cu suspiciunea când vine vorba despre autenticitatea unui Maestru?
● În concordanţă cu preceptele budiste, se subliniază clar că e necesar să cauţi un Maestru autentic şi calificat şi desigur cel care caută ar trebui să cunoasca criteriile corecte după care să putem identifica Maestrul. Uneori, noi, oamenii obişnuiţi avem o imagine eronată despre cum ar trebui să arate un adevărat Maestru. De aceea un astfel de demers ia timp. La început cel care este în căutare  poate fi în mod firesc sceptic. Şi chiar nu trebuie să fie prea naiv şi să accepte pe oricine doar pentru că este popular, faimos, frumos şi are o mulţime de titluri, pentru ca astfel de însuşiri sunt de valoare pentru lumea mundană, dar nu sunt calităţi extraordinare atunci când vine vorba despre un Maestru spiritual. Un Maestru trebuie să satisfacă alte calităţi. În această privinţă, budismul explică foarte clar care sunt criteriile după care cineva poate judeca foarte limpede daca are în faţă un Maestru. Folosind aceste criterii evaluarea e uşoară, dar ia ceva timp e nevoie să aibă mintea deschisă, să fie sincer şi să aibă răbdare.


● Într-o existenţa obişnuită amintirile sunt rezultatul experienţelor personale şi ele rafinează concepţia individului respectiv despre lume, concepţie cu care el trăieşte prezentul. Cum interacţionează un Maestru cu amintirile din vieţile anterioare? 
● Un Maestru care este într-adevăr calificat, când pomeneşti aici despre un Maestru care îşi aminteşte vieţile anterioare, vorbim despre un Maestru care nu numai că este calificat îndeajuns pentru a ghida un discipol, dar deţine fără îndoială şi alte calităţi superioare celor obişnuite cum ar fi aceea de a-şi aminti vieţile anterioare. Dar poate că pentru un discipol acestea nu se numără printre criteriile necesare indispensabile ale unui Maestru. Dar desigur dacă un Maestru spiritual deţine şi aceste calităţi suplimentare este cu atăt mai bine. În orice caz, un astfel de Maestru superior, care îşi  aminteşte prorpiile vieţi anterioare şi care îşi poate aminti şi vieţile anterioare ale discipolului, un astfel de Maestru este într-o poziţie foarte bună pentru a fi capabil să-l ajute pe discipol pentru că cunoaşte toată istoria aflată în spatele situaţiei prezente a acelei persoane, în consecinţă ajutorul pe care îl poate da este şi mai eficient. Cunoscând de asemenea interacţiunile relaţiilor din propriul trecut  şi interacţiunile trecute legate de discipol si are atunci mai multe posibilitati de a ajuta eficient. Dar nu e indispensabil ca un Maestru să posede în mod necesar aceste tipuri de calităţi. Altele  sunt cu adevărat necesare şi indispensabile. Aceste calităţi care se referă la capacitatea de a cunoaşte trecutul spiritual  nu sunt necesare, dar dacă există e cu atât mai bine. 

Calităţile cele mai necesare pe care un Maestru spiritual trebuie să le posede minimal sunt: să aiba o viziune foarte bună şi foarte clară asupra a ceea ce transmite ca învăţătură nu numai în ceea ce priveşte forma cuvintelor, dar şi în ceea ce priveşte înţelesul lor adânc şi experienţa practică a învăţăturilor pe care le împărtăşeşte, nu numai o cunoaştere teoretică intelectuală. Şi, de asemenea, să trăiască în strictă conformitate cu principiile pe care le predă. Nu poate preda nişte principii de viaţă şi să trăiască în acelaşi timp după altele. Acest lucru este inacceptabil. Trebuie să-l înveţe pe discipol sau pe oamenii pe care îi îndrumă pentru un singur motiv: din cauză că doreşte cu adevărat să ajute, dintr-un sentiment de compasiune, şi nu ca să devină el însuşi faimos sau să aibă o mulţime de discipoli în jur care să-l admire, s    au să-l venereze, sau pentru vreun interes material. Orice face trebuie sa facă cu mintea sinceră şi din exclusiv din dorinţa onestă de a-i ajuta pe ceilalţi. 

De aceea Maestrul spiritual plin trebuie să transmită Cunoaşterea Adevărată, să trăiască în conformitate cu preceptele din Scripturi, să respecte etica acestor precepte, să fie corect şi pur, şi să facă totul din compasiune sinceră, să-i ajute pe ceilalţi. Dacă aceste calităţi nu există, atunci Maestrul pe care îl ai în faţă este dubios. Şi apoi, suplimentar faţă de aceste calităţi, să cunoşti trecutul sau viitorul sau alte multe calităţi. Buddha a menţionat care sunt cele 10 calităţi ale unui adevărat Maestru spiritual, 20 calităţi necesare unui guru tantric. Dar toate acestea sunt auxiliare. 


● În mod obişnuit, un om nu-şi aminteşte propriu-zis vieţile anterioare. Reprezintă aceasta o necesitate obiectivă pentru a putea evalua progresul faţă de existenţele anterioare?
● N-aş spune că să-ţi aminteşti vieţile anterioare este un lucru foarte important pe care un discipol trebuie să-l realizeze în primul rând. Acesta nu este un obiectiv de atins. Este ceva care apare ca un efect secundar al practicii cuiva. Mai ales ca urmare a practicii în meditaţie prin care cineva îşi dezvoltă o concentrare perfectă şi alte calităţi mentale de acest fel, atunci capacitatea noastră de a cunoaşte şi de a cuprinde creşte. Altfel ceea ce cunoaştem în acest moment în mod obişnuit este prezentul şi experienţa noastră de a cunoaşte prezentul. Mintea noastră ştie întotdeauna câte ceva, dar ceea ce ştim este foarte limitat în timp şi în spaţiu. De fapt ceea ce ştim este numai momentul prezent şi ceea ce este dincoace de pereţii acestei încăperi. Ceea ce e dincolo de ei nu ştim. Dar capacităţile de cunoaştere ale minţii noastre pot fi antrenate şi extinse prin practica corectă a meditaţiei. Şi această extindere se poate produce şi în ceea ce priveşte percepţia timpului, astfel încât cineva poate ajunge să cunoască trecutul sau viitorul, sau poate cunoaşte spaţiul dincolo de obstacolele fizice cum ar fi pereţii. Dar, încă o dată, să-ţi aminteşti vieţile trecute nu este un scop asupra căruia ar trebui să ne concentrăm în mod special. Este ceva care se întâmpla odată cu creşterea capacităţilor de a cunoaşte. Principalul scop al discipolului este să-şi depăşească stările mentale negative. Asta înseamnă să-şi depăşească ego-ul, să-şi depăşească ataşamentul faţă de obiecte, furia, gelozia şi trufia. Acesta este principalul obiectiv.


● Cum se vede evoluţia civilizaţiei a relaţiilor dintre oameni din perspectivă pe care o poate oferi continuitatea spirituală în mai multe vieţi succesive?
● Cineva poate interpreta aceasta evoluţie a civilizaţiei în moduri diferite. Putem vorbi despre o evoluţie ştiinţifică, despre o evoluţie umană. Dar putem, de asemenea, discuta despre o dezvoltare spirituală. În budism, când ne referim la o evoluţie spirituală, vorbim de fapt despre un proces, însă lucrurile nu sunt la fel de uşor de explicat. Dacă ne referim la simpla trecere a cuiva prin mai multe vieţi, simplul fapt de a parcurge mai multe vieţi nu înseamnă că,  din punct de vedere spiritual, lucrurile merg din bine în mai bine. În realitate nu se întămplă deloc aşa. Evoluţia spirituală nu are nevoie în mod necesar de mai multe vieţi. În această viaţă, chiar acum, putem începe o evoluţie spirituală şi tot în această viaţă, dacă cineva este foarte bun, desigur putem atinge cea mai înaltă perfecţiune. Din această perspectivă nu avem nevoie de a trece printr-o serie de vieţi pentru a progresa. Dimpotrivă, dacă nu facem antrenamentele mentale necesare putem trece prin oricâte vieţi şi să rămânem la fel sau, şi mai rău, să regresăm. Putem coborî. Evoluţia nu are legătură cu numărul de vieţi prin care trecem, ea depinde doar de modul în care ne folosim mintea. Şi avem acum toate posibilităţile de a ne antrena mintea, aşa că această "civilizare" interioară nu are nevoie de o anumită perioadă de timp. "A fi civilizat" înseamnă că modul nostru de a ne comporta şi de a gândi devine din ce în ce mai bun şi mai  frumos, şi asta nu numai la modul superficial, ci şi în sens profund spiritual. Dacă cineva nu mănânca folosind acele gesturi care sunt considerate elegante, cu şerveţel, furculiţă şi cuţit, în stilul urban obişnuit, şi mănâncă cu mâna, stând "necivilizat" jos pe pământ, acest fel de a vedea lucrurile este foarte superficial, convenţional de a defini noţiunea de "civilizat". "Civilizat" se referă la comportament. Cineva care este foarte ataşat de ego, care se gândeşte numai la bunăstarea sa personală şi nu-i pasă de ceilalţi şi care face apoi orice pentru a-şi satisface această dorinţă de bine personal exclusiv, şi chiar face lucruri rele pentru asta şi îi răneşte pe ceilalţi încercând să obţină totul pentru sine prin orice mijloace - acest mod de a trăi este foarte "necivilizat". Dimpotrivă, cineva civilizat ştie să-i respecte pe de ceilalţi. Aşa cum noi vrem să nu mai suferim şi să fim fericiţi, şi ceilalţi sunt la fel ca noi şi  îşi doresc acelaşi lucru. Chiar şi animalele sunt la fel. De aceea ar trebui să ne pese de ceilalţi, de alte fiinţe. De aceea ar trebui să nu facem rău altor fiinţe, să  le respectăm, chiar să avem grijă de ele şi să le protejăm mai mult decât pe noi înşine.  Dacă cineva are acest mod de gândi şi de acţiona atunci este un om "civilizat" - în sens spiritual. De fapt oricine are această posibilitate de a deveni "civilizat" sau de rămâne "necivilizat". Chiar şi la un nivel foarte comun cineva poate avea o prezenţă fizică foarte îngrijită şi poate trăi într-o casă foarte frumoasă, dar atâta vreme cât modul persoanei de a gândi şi acţiona rămâne orientat spre propriul ego e de fapt "necivilizată", "sălbatică", "primitivă". Dacă ne  dezvoltăm calitaţile interioare cu adevărat umane, atunci devenim "civilizaţi". 


● Din lecturile mele sporadice despre budism am observat că scopul cel mai important al cuiva  care o ia pe calea aceasta este să iasă din cercul reîncarnărilor succesive şi să atingă Iluminarea. Este reîncarnarea un fenomen natural?
● Da. Reîncarnarea este un fenomen natural, un mod natural de a exista care se desfăşoară după o lege naturală, cum e şi legea gravitaţiei, de exemplu. Sau aşa cum plantând primăvara o sămânţă în câmp, vom  obţine în mod natural recoltă în toamnă. În acest fel considerăm şi reîncarnarea un fenomen natural.


● Cum poate fi evaluat progresul spiritual de la existenţă la alta?
● Progres spiritual este atunci când modul de a gândi şi comportamentul cuiva se schimbă în bine. Dacă, de exemplu, cineva a fost înainte o persoană care se înfuria uşor cu un temperament foarte instabil, dar care pentru că a urmat nişte învăţături sau căi spirituale şi a început să se schimbe iar firea mânioasă a început să se calmeze, devenind mult mai tolerantă şi mai răbdătoare, aceasta este o foarte bună dezvoltare spirituală reală. Evoluţia şi progresul spiritual nu înseamnă să capeţi cine ştie ce capacităţi extraordinare prin care să poţi zbura prin aer sau să ai nişte senzaţii speciale în corp. Se pot întâmpla şi astfel de lucruri, dar nu sunt esenţiale. Multe animale zboară tot timpul, ca  ţânţarii de exemplu. Asta nu înseamnă că ei posedă cine ştie ce puteri spirituale. Acestă e un mod superficial de privi lucrurile. Oamenii sunt cel mai adesea fascinaţi de acest tip de manifestări şi consideră că ele sunt dovada nivelului spiritual înalt. Nu e adevărat. Cel mai important este ca atitudinea minţii noastre şi felul în care furia noastră interioară se potoleşte şi devine o atitudine mai bună, diminuarea lăcomiei generate de dorinţa de a poseda obiecte, fiinţe sau lucruri, aroganţa noastră de dinainte scade şi devenim mai umili sau mai respectuoşi cu ceilalţi toate astea sunt semne adevarate ale progresului spiritual.


● Care este beneficiul unei existenţe reîncarnate prin transfer conştient?
● Să-ţi aminteşti trecutul nu este neapărat legat de cunoaştere şi nu este atât de important. Trecutul e trecut. Desigur, ceea ce ai dezvoltat în trecut are legătura cu ceea ce trăieşti în prezent şi poate fi sursa unei mari diferenţe faţă de ceea ce se întâmplă în viaţa prezentă: unii învaţă lucrurile mult mai uşor, altora le este mult mai dificil să deprindă aceleaşi lucruri. Şi nu neapărat legat de Dharma, dar şi în ceea ce priveşte talentele noastre naturale, unii pot de foarte de tineri să cânte foarte bine la un instrument muzical în timp ce alţii îl deprind foarte greu. Asta depinde de cât de mult suntem familiarizaţi. Pentru cineva care a fost foarte familiarizat cu acest tip de cunoaştere în trecut, este într-adevăr mult mai uşor să înveţe şi în viaţa actuală. Asta poate părea că face diferenţa între posibilităţile unor şi ale altora. Cu toate acestea progresul real de acum trebuie să fie rezultatul efortului depus acum, fie că utilizăm sau nu aceste potenţialităţi. Dar altfel încercarea de a-ţi aminti ce ai fost nu are niciun fel de importanţă acum, în practica spirituală.


● Din punctul dumneavoastră de vedere, care este relatia dintre mundan si spiritual?
● Aş spune că orice fel de activităţi sau idei care sunt concentrate exclusiv doar asupra obţinerii de beneficii numai în această viaţă sunt mundane. Dacă principala preocupare a minţii ca scop este limtată doar la această viaţă, indiferent ce faci este mundan, chiar şi în cazul în care te raportezi la diferite practici religioase. Poţi să te rogi foarte mult zi de zi, dar dacă o faci doar ca să ai succes în această viaţă, să trăieşti mult în această viaţă, să fii fericit în această viaţă, să fii bogat în această viaţă, poate părea un ritual spiritual dar în realitate nu este. Pentru că dacă o faci doar pentru această viaţă, chiar şi a te ruga devine o acţiune mundană ca oricare alta. O persoană spirituală este cineva care transcende această perspectivă limitată asupra realităţii pe care nu o neglijăm, desigur, pentru că ceea ce facem este important. Dar privim dincolo de ea şi de beneficiile ei imediate şi ne preocupă şi ceea ce va urma dincolo de această viaţă. În aceste condiţii, ale transcenderii prezentului, indiferent la ce practică, ne raportăm ea devine spirituală.
Activitatea mundană se caracterizează prin aceea ca este raportată numai la această existenţă prezentă şi  se concentrează asupra bunăstării unui singur individ. O activitate devine cu adevărat spirituală atunci cand cineva priveşte dincolo de această existenţă,  priveşte de asemenea dincolo de propriul sine şi la bunăstarea altor fiinţe. 


● Putem considera budismul politeist sau monoteist? 
● Cineva ar putea spune că budismul nu este nici politeist, nici monoteist sau ca este amândouă în acelaşi timp. Diferenţa rezultă din modul în care interpretezi conceptele în raport cu diferite religii. Definiţia conceputului monoteist/politeist are în vedere existenţa unui Creator şi, din acest punct de vedere, budismul nu acceptă existenţa unui Creator. Pe de altă parte, chiar dacă cineva nu crede în Creator primordial în acelaşi mod ca în alte religii, Dumnezeu nu este în  mod necesar un astfel de creator, el poate fi perceput ca un fel de Stare Perfectă. Starea perfectă pe care un om o poate atinge este starea compasiunii si a înţelepciunii perfecte. Asta înseamnă că toate acele calităţi pe care le atribuim Fiinţei Divine Supreme, cum ar fi omniscienţa, compasiunea perfectă şi înţelepciunea perfectă, au acelaşi înţeles ca şi numele Buddha care defineşte starea perfectă de Buddha. Fie că îi spunem Dumnezeu sau starea de a fi Buddha e acelaşi lucru. În acest sens, budismul este şi politeist, şi monoteist pentru că indiferent dacă ne referim la un singur Buddha sau la mai mulţi, ei sunt toţi manifestări ale aceleiaşi naturi unice. Nu sunt individualităţi diferite aşa cum noi oamenii suntem diferiţi, unii mai buni, alţii mai răi, nu e nimic din toate acestea. Când cineva atinge starea de Buddha şi devine Iluminat atunci natura noastră se dizolvă într-o stare unică. Diferenţele individuale dispar. De exemplu, pe pământ curg multe multe fluvii care, fie că sunt în India sau în Europa, au caracteristici fizice diferite şi nume diferite. Dar în final toate se varsă în Ocean şi, odată dizolvate în marea imensitate, nu mai există practic nicio posibilitate de a le indentifica. Nu poţi spune că acesta este Gangele, acesta este Rinul sau aceasta este Dunărea. Toate s-au amestecat într-o stare unică. În acelaşi fel, fiinţele vii sunt foarte diferite, dar când cineva atinge starea de Iluminare se dizolvă printr-un proces similar într-o natură unică: starea de Buddha. Toţi Buddha aparţin aceleiaşi naturi unice şi am putea asimila asta cu monoteismul. Dar, apoi, această Natură Unică, din dorinţa de a ajuta fiinţe diferite, alege să se manifeste în forme diferite: uneori ia forme masculine, alteori feminine, unele mai paşnice, altele mai dure, având nume diferite. Când acestea apar în forme diferite pentru a ajuta fiinţele, ele sunt mai multe şi atunci am putea numi budismul ca fiind politeist. Deci entităţile în starea de Buddha sunt una şi mai multe în acelaşi timp.


● Există răul absolut în budism? Este el personificat? Există un demon care să reprezinte răul absolut?
● In budism, nu există nimic într-o manieră absolută, deci nu există nici răul în mod absolut. Şi cu certitudine nu există nimic asemănător cu Diavolul din creştinism care este făcut responsabil pentru tot ce se întâmplă rău în lume. Pe de o parte, există Dumnezeu care face tot ce e bun şi, de cealaltă parte se află Diavolul care face Răul. În budism nu există un astfel de Diavol. Desigur, răul adevărat nu este personificat de nişte fiinţe, rădăcina răului se află în noi înşine şi ea este reprezentată în primul rând de propria noastră ignoranţă. Ignoranţa este cea care ne face să proiectăm o imagine proprie în ceea ce priveşte indentitatea noastră. Dar aceasta proiecţie diferă, mai mult sau mai puţin, de realitatea însăşi. Aşa că imaginea proiectată este într-o anumită măsură falsă, dar pentru că este percepţia noastră despre noi înşine ne cramponăm de ea şi această cramponare reprezintă ignoranţa fundamentală - răul absolut în budism. Din cauza aceasta, suntem absorbiţi de formularea "eu" pe care o extindem într-o perspectivă din care "eu"  este mai important decât oricare dintre "ceilalţi", decât toate celelalte fiinţe vii. Deci din acest punct de vedere nu există practic fiinţe rele. Desigur exista o multitudine de fiinţe conştiente, nu numai animale sau oameni. Exista şi fiinţe invizibile sau alte tipuri de fiinţe, unele dintre ele sunt spirite rele despre care se vorbeşte şi în budism. Dar, exact ca noi, şi  ele au probleme. Nu sunt ceva de care să te temi şi pot deveni la rândul lor obiect al compasiunii. Suntem oameni, deci suntem  nişte fiinţe superioare şi ar trebui să avem compasiune şi faţă de aceste spirite nefericite. Dar ele nu seamănă cu Diavolul care este responsabil pentru tot ce e rău. Responsabil pentru rău este propriul nostru "eu" şi ataşamentul faţă de  acest ego.


● Este perspectiva duală asupra lumii (bine/rău) doar un model conceptual mai uşor de utilizat de oameni ca să înţeleagă realitatea în care co-există?
● Da. Dar nu există numai dualitatea bine/ rău. Mai există şi starea neutră. Şi asta se aplică şi Minţii. Putem avea o minte bună, una rea sau una neutră. La fel şi sentimentele se pot clasifica în aceleaşi trei categorii: bune, rele sau neutre. Dar putem distinge ca negative acţiunile/ gândurile/ sentimentele care produc suferinţă fiinţelor vii, ca pozitive - cele care aduc fericire şi ca neutre cele care nu au niciun efect de felul celor deja menţionate. Este important să distingem corect cele trei categorii şi în conformitate cu aceasta să ne şi comportăm corect şi să ne dezvoltăm mintea corect astfel încât să ne desprindem de suferinţă şi să atingem fericirea. De asemenea e bine să-i putem ajuta şi pe ceilalţi să fie fericiţi. 


● Te poţi abandona necondiţionat in braţele spiritualului subtil?
● Este greşit. Există o mulţime de puncte subtile cu înţelesuri şi mai subtile şi care necesită explicaţii foarte precise. Când vorbim despre fenomene, există două aspecte principale legate de acestea: aspectul convenţional şi aspectul esenţial. Le numim Cele Două Adevăruri: adevărul convenţional şi adevărul fundamental. Dar nu ar trebui să le considerăm ca fiind contrare. Ele sunt de fapt complementare. Adevărul convenţional reprezintă modul cum funcţionează lucrurile (legea cauzei şi efectului, acţiune şi rezultatul ei, suferinţă şi fericire etc.). Convenţional ne referim şi la existenţa interdependentă a obiectelor sau fenomenelor. Toate există interdependent, în relaţie unul cu celălalt. Acesta este lumea noastră convenţională, adevărul nostru convenţional. Dar ce reprezintă toate acestea (obiecte/relaţiile dintre ele) în esenţa lor ultimă este indisolubil legat de răspunsul la întrebarea cine este "eu". "Eu"-ul convenţional este "această persoană" care suferă, care trăieşte experienţa fericirii, care caută o dezvoltare spirituală sau care face ceva bine sau ceva rău. Această persoană este sinele relativ - "eu", care există cu adevărat. Care este însă "eu"-ul fundamental, în esenţa lui ultimă? În budism spunem că ultimul nivel al "eu"-ului este vacuitatea. Adevărul Ultim este întotdeauna vacuitate. Aceasta nu înseamnă că, la un moment dat, în interior suntem ca un fel de gaură neagră. "Vacuitate"este, în acest context, expresia unei negaţii. Ca şi când aş spune: "această ceaşcă de ceai nu conţine ceai". Aşa şi când ne referim la "eu"-ul interior, spunem că suntem lipsiţi de ceva. "Ceva"-ul de care suntem lipsiţi este falsa identitate - falsul "eu" versus falsul "ceilalţi". Falsa identitate "eu însumi" este doar o proiecţie a minţii ignorante. "Eu" ne apare ca fiind ceva în interiorul corpului nostru, independent, ca un  centru de greutate, care pare un fel de "proprietar" al corpului şi al minţii noastre. Dar de fapt nu este nimic acolo unde ni-l inchipuim. Iar "eu"-ul  ne apare în minte ori de câte ori ne avem în vedere ca persoană individuală. Când nu căutăm acest "eu" el pare că există în noi înşine. Din momentul în care încercăm să-l identificăm în mod precis în ce loc din corp se află, nu reuşim să dăm de acest foarte important "eu" nicicum. Ceea ce găsim este vacuitatea, adică de fapt absenţa acestui "eu însumi" aparent complet independent în sine. Noi nu facem decât să presupunem ca acest "eu însumi" există. Şi, paradoxal, dacă nu investigăm, el pare să existe de la sine. Dar când începem să analizăm, răspunsul pe care îl obţinem este absenţa acestui sine. "Proprietarul"corpului şi al mintţii rămâne practic de negăsit. Şi căpătăm certitudinea că nu există de fapt un Sine absolut, ci suntem confruntaţi, în mod logic, cu concluzia că un astfel de "eu" este doar o convenţie. Ceea ce rămâne este Vacuitatea. Asta nu înseamnă că noi nu existăm deloc. Existăm, dar nu în modul în care ne imaginăm că existăm. Putem spune că existăm din perspectiva Adevarului Convenţional. "Convenţional" înseamnă aici "relativ", iar "relativ" înseamnă "interdependent". Pentru că existăm interdependent nu putem fi independenţi în sine. Pentru că nu  suntem independenţi în sine, suntem relativi. 


● Care este cel mai mare pericol pentru cineva care o ia pe acest drum spiritual al regăsirii Sinelui?
● Cel mai mare pericol este în primul rând sa te angajezi pe un drum spiritual, dar să fii de fapt pe o cale greşită şi să nu ştii care este de fapt metoda corectă de a progresa. Adesea din nefericire chiar de la început unii oameni cred în ceva care nu este valid şi oricăt de multe eforturi ar depune sunt toate pierdute pentru ca nu vor ajunge nicăieri. Dacă încap pe mana unui ghid spiritual lipsit de onestitate, sunt şi mai multe riscuri de a eşua. De aceea în budism se subliniază necesitatea de a verifica înainte de a crede pe cineva pe cuvânt. Totul trebuie analizat. E nevoie ca mai întâi să investighezi tot ce ţi se oferă cu o minte deschisă şi sinceră, respectuoasă, dar foarte analitică. Şi apoi, dacă eşti mulţumit de calitatea şi beneficiile pe care ţi le aduce, atunci poţi merge mai departe şi să ai încredere în ghidul tău spiritual. Cea mai mare greşeală este să urmezi pe cineva din naivitate doar pentru ca te-ai simţit atras de nişte aspecte superficiale. Şi când cineva este într-adevăr pe drumul bun, există încă pericole care nu provin în mod necesar din exterior, ci mai ales din interior. Deşi progresăm, asta nu înseamnă că toate problemele noastre au dispărut: dezamăgirile anterioare, furia, gelozia, aroganţa sunt toate încă în mintea noastră. Şi ele pot bruia progresul nostru. În cazul cuiva care învaţă din ce în ce mai multe lucruri, la un moment dat, cu mare uşurinţă poate deveni trufaş. Astfel de situaţii apar chiar şi în mănăstiri printre călugări. Dacă la început au fost umili , modeşti, şi sinceri, cu cât acumulează mai multe cunoştinţe treptat devin unii dintre ei pot deveni aroganţi. În momentul în care mândria a apărut, îşi  face loc şi gelozia şi vei observa că un altul e mai bun ca tine. Şi nu vei fi prea bucuros de constatare. După care următoarea etapă este intrarea în competiţie cu celălalt. Toate lucrurile astea apar, desigur nu în mod obligatoriu la toţi monahii. Dar  când apare aroganţa, tot ce-am construit până în acel moment se prăbuşeşte în ruină. Nu numai că drumul nostru spiritual devine mundan, dar mai mult decât atât poate degenera într-o acţiune karmică complet negativă. Fie că intri în competiţie cu fraţii şi surorile tale de evoluţie spirituală, fie că nu-ţi mai respecţi ghidul spiritual, lucruri rele vor începe să se întâmple. Cel mai important pericol este însă trufia. Un drum spiritual nu e simplu. Este o luptă nu cu un duşman exterior, ci cu forţele care se opun din interior. 


● Este Iluminarea o victorie asupra morţii?
● Iluminarea este un cuvant general folosit în contexte diferite, dar dacă ne referim la starea perfectă de Buddha, atunci desigur Iluminarea este o victorie asupra morţii ca şi asupra vieţii. 


Călugări tibetani într-o catedrală protestantă 

Citiţi şi: Meditaţia, o cafea delicioasă

Sursa: http://jurnalul.ro