Comorile de la Sarmizegetusa sunt păzite de o femeie

În ultimul timp, tot mai multe persoane necunoscute, înarmate cu sape, lopeţi şi detectoare de metal, străbat Munţii Orăştiei, în zona faimoasei cetăţi dacice Sarmizegetusa Regia, în căutarea aurului dacic. Majoritatea lor sunt mascaţi şi vin cu autoturisme fără numere de înmatriculare.

După ce Decebal şi-a pus capăt zilelor, urmaşul direct al Marelui Preot, “cel de-al şaptelea Deceneu”, s-a refugiat în pădurile din jurul cetăţii Sarmizegetusa Regia, împreună cu nobilii (tarabostes) daci. Aceştia au reuşit să salveze o mare parte din fabuloasele comori, care formau tezaurul dacic, îngropându-le în locuri numai de ei ştiute. Dio Cassius, în “Istoria Romană”, povesteşte că aproximativ 165.000 kg de aur şi peste 330.000 kg de argint se află ascunse în măruntaiele pământului. În anul 1802, câţiva copii care păşteau oile pe culmea Grădiştei, în apropierea Sarmizegetusei, au descoperit 400 de monede din aur masiv, denumite mai târziu “kosoni” sau “Lysimach”. Doi ani mai târziu, 987 de monede dacice din aur, au fost topite în lingouri de Monetăria Principatului Transilvaniei şi duse la Viena, în tezaurul imperial. În anul 1996, o întâmplare avea să aducă din nou în actualitate “febra aurului dacic”. Un bătrân sărac, a găsit întâmplător, în grădina sa din platoul Luncanilor, o căldare plină cu monede de aur, pe care le-a predat, contra cost, Băncii Naţionale, Bancorex, Muzeului Naţional de Istorie al României şi Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane. În anul 1997, Interpolul a confiscat de la un român din Orăştie, aflat pe teritoriul Ungariei, 200 de “kosoni”. Aceste descoperiri, care au devenit publice, au determinat crearea unei adevărate reţele internaţionale de tip mafiot. Se pare că există trei filiere: sârbă, ucraineană şi moldoveană, care au legătură cu mafia rusă de la Moscova. Cert este că pe Internet a apărut din 1999, la adresa www.globaldiscovery.com o pagină care face reclamă cetăţii dacice. Contra unei sume de 3.500 de dolari, căutătorii de aur pot participa la o “expediţie arheologică” în căutarea comorilor dacice. Nebunia aurului a ajuns la apogeu în acest an. Aşa după cum ne-a declarat Rîmbetea Lucreţia, supraveghetoare la Sarmizegetusa Regia, “zilnic pădurile sunt străbătute de oameni necunoscuţi. Dacă îi întâlneşti după un fag sau pe cărare, se fac că nu mai ştiu româneşte, chiar dacă sunt români. Mulţi dintre ei sunt mascaţi şi nu îi cunoaştem. Circulă zi şi noapte şi mi-e teamă să mă apropii de ei. Eu şi soţul meu suntem angajaţi să avem grijă de cetate şi nu avem putere să-i luăm la întrebări în afara cetăţii. Acolo pădurarii ar trebui să-i întrebe ce caută, că doar ei au puşti. Eu văd aproape zilnic maşini pe aici, dar sunt fără numere. Am auzit că mereu se găseşte câte ceva din aur, căci străinii sunt dotaţi cu aparate speciale de căutare”.

“Blestemul lui Decebal nu-i sperie pe hoţi”
Se spune că înainte de a muri, regele Decebal şi-a blestemat semenii să fie pedepsiţi de Zamolxe dacă vor dezvălui cuiva de sânge străin unde sunt comorile, iar profanatorii de morminte să nu se poată bucura nici măcar o zi de bogăţiile găsite. Bătrânii mai spun că aceste comori au fost legate prin “blestemul şarpelui”, astfel încât cei care pun mâna pe aurul dacic vor muri de muşcătură de şarpe. Nici blestemele şi nici legendele nu par să-i sperie însă pe căutători. “Ca să «exploreze» în cetăţile dacilor, străinii plătesc 3.400 de dolari”. Vechea cetate dacică a intrat în circuitul turistic internaţional, străinii dovedind că pot scoate bani frumoşi promovând, din afară, obiective turistice româneşti. Considerată un fel de Machu Pichu a Europei, Sarmizegetusa Regia şi-a creat renumele ca fiind una dintre cele mai bogate în aur, argint şi bijuterii reşedinţe regale din vremea Imperiului Roman. Ofertele de turism, răspândite chiar şi pe Internet, pornesc de la 3.000$ pentru europeni (3.500$ pentru cei de pe alte continente) şi au incluse cheltuielile legate de transportul cu avionul. De asemenea, ofertele mai cuprind şi informaţii despre modul în care Sarmizegetusa a fost cucerită de legiunile romane şi despre cum îşi ardeau dacii casele pentru că nu voiau să lase bogăţiile în mâinile romanilor. Pornind de la ideea potrivit cărei în ultimii 100 de ani doar 8 mici comori au fost descoperite în zonă, agenţiile de turism promit clienţilor o adevărată “vânătoare de aur” cu dispozitive speciale pentru detectarea metalelor.
http://www.zamolxis.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=2

Sursa: MISTERELE LUMII