Se afișează postările cu eticheta Sarmizegetusa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sarmizegetusa. Afișați toate postările

luni, 16 iunie 2014

Te poţi vindeca la Sarmizegetusa? Uite cum te refaci la nivel celular!

Minunile apar în locurile încărcate spiritual, ele ducând la vindecarea unor suferinţe rare.
Razara, numele spiritual al Elenei Ignat, psiholog, terapeută şi autoarea unor cărţi spirituale, a traversat jumătate din întreaga lume ca să găsească un leac prin care să-şi vindece băieţelul, Manuel, care suferea de autism. Chiar dacă a făcut o groază de expoziţii cu conotaţie spirituală prin toată lumea şi a tot căutat o cale de vindecare a copilului ei, singur loc l-a găsit tot în România, la Sarmizegetusa. Ea a descoperit terapia de vindecare, însă prea târziu pentru băieţelul ei care a încetat din viaţă fără să mai poate fi vindecat. Legătura cu strămoşii se spune că face minuni, iar dacă simţi chemarea acest loc este foarte important. Ruinele de la Sarmizegetusa se spune că fac minuni datorită undelor puternice ce ajută la o bună comunicare cu întreg Universul şi aşa se produce minunea de vindecare.

Sursa: http://spynews.ro/

marți, 1 octombrie 2013

Ce se află de fapt la SARMIZEGETUSA Regia. Românii HABAR nu au ce se ascunde acolo


Ce se află de fapt la SARMIZEGETUSA Regia. Românii HABAR nu au ce se ascunde acolo

Dacă englezii sunt foarte mândri de minunea de la Stonehenge, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre români. Ne uităm comorile, ne îngropăm istoria şi suntem neglijenţi cu trecutul pe care îl lăsăm în paragină.

Dacă vrei să vizitezi Sarmizegetusa va fi puţin cam greu, pentru că indicatoarele lipsesc, drumul este dedicat pasionaţilor de offroad, iar când ajungi acolo, buruienile şi lipsa informaţiilor întâmpină turiştii.

BBC a pornit în realizarea unui amplu documentar despre Imperiul Roman şi au ajuns şi în România, unde au studiat cu mare atenţie Sarmizegetusa.

Jurnaliştii de la BBC au avut un buget uriaş pentru realizarea documentarului, care le-a permis închirierea unui avion cu tehnologie LIDAR, care a survolat Grădiştea de Munte.

Primele rezultate ale analizei pe calculator  l-au impresionat pe şeful şantierului arheologic de la Sarmi­ze­getusa, Gelu Florea, care recunoaşte, în documentarul BBC, că pe imagini apar ziduri şi zone de ocupare a Sarmize­getusei Regia despre care cercetătorii români habar nu aveau că există!

Ineditul descoperirii de la Grădiştea de Munte e confirmat şi de Ioana Oltean, cercetătoare româncă la Exeter University, din Marea Britanie. "Imaginile care mi-au fost tri­mise dădeau suficientă siguranţă pen­tru identificarea a cel puţin o circum­va­laţie de mari dimensiuni, până atunci necunoscută în zona fortificaţiei de pe Dealul Grădiştei, şi care acum se ştie că a fost construită de către armata romană de ocupaţie. Desigur, mai există şi alte date noi despre situl din Dealul Grădiştei. Chiar în momentul de faţă, procesez datele LIDAR originale, care mi-au fost de curând oferite de către BBC...".

Astfel aceste date indi­că faptul că Sarmizegetusa nu era o simplă cetăţuie, cum se credea, ci o metropolă în toată puterea cuvântului, dispusă pe terase tăiate pe vârful muntelui, după toate normele urbanismului vremii, de către cei mai pricepuţi meşteri ai epocii antice, plătiţi regeşte de Decebal şi de înaintaşii săi.


Sursa: http://jurnalul.ro

marți, 24 septembrie 2013

Ipoteze SPECTACULOASE: Sarmizegetusa Regia, O URIAŞĂ METROPOLĂ DACICĂ

 Sarmizegetusa Regia, o uriaşă metropolă da­cică? Suna absolut incredibil acum un an, dar azi, ipoteza prinde contur! Rezultate de ultimă oră ale "arheologiei aeriene" arată că, de fapt, aria de extindere şi de locuire a fostei capitale a dacilor depăşeşte cu mult zona sacră şi zona castrului roman, singurele vestigii săpate acolo de istoricii noştri în ultima jumătate de secol.

Ipoteze surprinzătoare despre Sarmizegetusa Regia
Ipoteze surprinzătoare despre Sarmizegetusa Regia / FOTO: formula-as.ro.
Sarmizegetusa Regia, o uriaşă metropolă da­cică? Suna absolut incredibil acum un an, dar azi, ipoteza prinde contur! Rezultate de ultimă oră ale "arheologiei aeriene" arată că, de fapt, aria de extindere şi de locuire a fostei capitale a dacilor depăşeşte cu mult zona sacră şi zona castrului roman, singurele vestigii săpate acolo de istoricii noştri în ultima jumătate de secol. 

Dacă teoriile se confirmă, am putea descoperi în Grădiştea de Munte o adevărată metropolă antică, cu nimic mai prejos decât cele mai frumoase oraşe din Grecia şi Roma începutului de mileniu, scrie formula-as.ro.

Cercetări recente, efectuate cu cele mai noi tehnologii de fotografiere şi sca­nare aeriană a solului, la comanda televi­ziunii publice britanice BBC, pentru reali­zarea unui amplu documentar despre Im­periul Roman, scot la lumină informaţii inedite, care pun într-o cu totul altă lumină ceea ce ştiam despre daci şi despre capi­tala lor, Sarmizegetusa.


Interpretările fă­cute de specialiştii consultaţi de "Formula AS", pe baza fotografiilor puse la dispo­ziţia Muzeului de Istorie a Tran­silvaniei de către realizatorii documen­tarului, indi­că faptul că Sarmizegetusa nu era o simplă cetăţuie, cum se credea, ci o metropolă în toată puterea cuvântului, dispusă pe terase tăiate pe vârful muntelui, după toate normele urbanismului vremii, de către cei mai pricepuţi meşteri ai epocii antice, plătiţi regeşte de Decebal şi de înaintaşii săi. În plus, eviden­ţierea unor împrejmuiri romane necunoscute, aparţi­nând, cel mai probabil, de ultima perioadă de locuire a Sarmi­zegetusei, indică existenţa unui castru cu mult mai mare decât se cunoştea până acum, construit de cuce­ritori după primul război daco-roman şi aban­donat înaintea celui de-al doilea război.

Citeşte mai mult formula-as.ro.

marți, 5 martie 2013

Scanările LIDAR realizate de BBC la SARMIZEGETUSA au stârnit uimirea realizatorilor documentarului


Un articol de George Roncea (ziarul Curentul)

Recent, în luna decembrie a anului trecut, a fost lansat de BBC în cooperare cu Discovery Chanell, cel mai aşteptat documentar al anului, “Rome’s Lost Empire”. A fost folosită o tehnologie militară de ultima generaţie în materie de scanări ale solului îmbinată cu tradiţionalele metode arheologice.

Realizatorii documentarului au fost prezenţi şi în România scanând munţii Orăştiei cu un avion ce foloseşte un sistem de scanare – LIDAR - preluat de la sateliţii militari. Dispozitivul “elimină” pur şi simplu vegetatia care acoperă pământul iar imaginile rezultate oferă imaginea nudă a solului şi ajută la găsirea oricăror forme de construcţie îngropată în pământ, a tunelelor sau a altor tipuri de săpături. Primele dispozitive de aceste tip au fost utilizate de americani în timpul războiului din Vietnam pentru a identifica gurile tunelelor prin care se ascundeau adversarii din Vietcong. De atunci tehnologia a fost mult perfecţionată rezultatele scanărilor oferind hărţi uimitoare.

Scanările LIDAR realizate de BBC au stârnit uimirea realizatorilor documentarului


La scanările efectuate la Sarmisegetuza Regia, hărţile obţinute au stârnit echipei BBC exclamaţii de uimire, secvenţele prezentate fiind pline de “amazing, amazing”, pe fundal.

Ceea ce este cu adevarat amazing este însă faptul că la Ministerul Culturii nu se ştie mai nimic despre rezultatele cercetărilor efectuate cu tehnica militară de ultimă oră, într-o zonă care reprezintă un areal al jafului şi distrugerilor de peste 20 de ani.

Prin “grija” nemăsurată a lui Andrei Pleşu, primul ministru al culturii de după ’90, pus de conspiratorul kaghebist Ion Ilici Iliescu în scaun, România a fost prima şi probabil unica ţară din lume lăsată fără o lege a patrimoniului. Mii de obiecte de valoare indestimabilă au fost scoase din ţară. Jefuitori veniţi din toate colţurile lumii cu aparatură de tot felul au scotocit siturile dacice în căutarea comorilor şi a aurului dacilor.
Ministerul Culturii a plătit până în prezent sume enorme, milioane de euro, pentru răscumpărarea doar a unor braţări din aur, temă ce a generat râuri de comentarii, deoarece infractorii care s-au ocupat cu săpăturile ilegale şi cu tranzacţionarea peste hotare a artefactelor au lansat zvonul că braţările sunt fabricaţii recente, nişte falsuri cum ar veni, pentru a-şi diminua pedepsele. Aurul a luat minţile oamenilor dintotdeauna iar misterioasele comori dacice au reprezentat de mulţi ani adevărate legende pline de fantasme.

Până una alta, bulgarii de exemplu au ştiut să-şi gestioneze patrimoniul mult mai bine. Diverşi specialişti romani au tras semnale de alarmă însă în van: “Pe Valea Regilor Traci din Bulgaria s-au descoperit, în ultimii ani, comori fabuloase din aur, vestigii impresionante ce vorbesc despre uimitoarea cultură și civilizație a traco-geto-dacilor. Cercetarea arheologică din Bulgaria a luat un asemenea avânt încât bulgarii sunt percepuți, la nivel mondial, ca adevărații continuatori ai tracilor, datorită faptului că slavii s-au așezat în această zonă peste autohtonii traco-geto-daci, cu care s-au amestecat...În același timp, românii, datorită imbecilității unora și a ticăloșiei trădătorilor de serviciu, sunt percepuți ca un popor cu o identitate incertă, deoarece cecetarea arheologică este la pământ, deoarece siturile românești au fost jefuite de generații”.

Devastarea siturilor arheologice de pe teritoriul României – o practică curentă

Braconajul siturilor va continua dacă nu se vor lua măsuri urgente. Ministerul Culturii are datoria să intervină cu organizare și fonduri, trebuie rezolvată în primul rând paza siturilor. Rezervația de la Grădiștea-Muncelu de exemplu cuprinde complexul de cinci cetăți de pe valea Grădiștei, în aval de cetatea Samisegetuza Regia, centrul civilizației Regatului Dacia creat de regele Burebista înpreună cu prelatul Deceneu, zonă care a devenit cunoscută din ani ‘50, când prof. Constantin Daicoviciu a început decopertările cetății Sarmizegetuza Regia. De regulă, siturile se află în zonele înpădurite, iar teritoriile sunt administrate de ocoalele silvice aparținând de Romsilva. Cei de la Romsilva s-au indeletnicit mai ales cu participarea la jaful patrimoniului silvic, aşa că dacă ar mai afla că în afară de fondul forestier devastat s-ar mai putea obţine beneficii şi din jefuirea siturilor dacice de sub pământ documentarul BBC s-ar putea să-i umple de idei noi. Şi nu doar pe ei ci şi pe nenumăraţii jefuitori de comori care au tot devastat şi distrus cât au putut în ultimii 20 de ani.
Cum istoricii noştri se rezumă deocamdată la dispute sterile pe teme futile, gen Boia, până va apărea o generaţie capabilă să întreprindă un demers autentic de recuperare a adevăratei istorii a românilor se impune o mobilizare a instituţiilor responsabile şi în primul rând a Ministerului Culturii pentru protejarea măcar a siturilor ce conţin probe ale trecutului strămoşilor noştri, oricare or fi fost ei.

Pe tot teritoriul Daciei au fost descoperite în ultimii 150 de ani 230 de tezaure. Numai în Sălaj au fost găsite 23 de tezaure dacice (plus unul din perioada stăpânirii celţilor, la Stâna – secolele III-II î.Ch.). În Munţii Orăştiei, unde se afla nucleul statului dac şi densitatea tezaurelor găsite de arheologi este mai mare s-a dezvoltat cu o amploare nestăvilită un adevărat fenomen al braconajului arheologic. România este unică în lume la capitolul distrugere a vestigiilor trecutului, numai aici, la noi. situri de o valoare inestimabilă sunt îngropate sub autostrăzi.

Munţii Orăştiei erau un adevărat complex de sanctuare, iar aici a fost ridicată Sarmisegetuza, capitala Daciei. Prima capitală a Daciei a fost la început la Argedava (Popeşti Novaci pe Argeş) iar Burebista a fost cel care a ales mutarea centrului imperiului dacilor, în munţi, într-o zonă fortificată, din inima munţilor. Sarmizegetusa Regia capitala Daciei preromane este comparabilă cu Stonehenge sau cu Acropole, ca reper şi simbol cultural-religos iar cetatea a fost inclusă pe lista UNESCO ce cuprinde monumente aflate în patrimoniul universal al lumii. După ce – în anii ’80, profesoara de arheologie Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles, California, a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre o vatră a vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe - tema civilizaţiei dacilor a încins multe minţi.
Nici comuniştilor nu le-a scăpat ideea utilizării simbolurilor dacice pentru a-şi lustrui imaginea iar demenţa cultului personalităţii lui Ceauşescu a afectat şi cetatea Sarmisegetuzei lui Burebista, regele cu care cizmarul comunist dorea să se compare în visele sale umede, alimentate şi de lingăi ca Ion Iliescu, copilul său de suflet care a atins acum vârsta de 83 de ani de ticăloşii nepedepsite.

În anii ‘70, Ceauşescu a “reamenajat” Sarmisegetuza pentru filmul propagandistic Burebista, al lui Gheorghe Vitanidis iar handicapata mintală cu coc de Suzana Gâdea, strămoaşa actualilor idioţi de la Cultură, a turnat beton pe platoul sacru pentru ca Ceaşcă să aterizeze cu elicopterul în cetatea lui Burebista.
Au mai urmat şi alte “restaurări” ale cetăţii care mai mult au distrus-o, de exemplu în anul 2000 când s-au folosit betoane inexistente, evident, pe vremea lui Decebal ori Burebista.

Acum Sarmizegetusa Regia este în paragină şi se află la cheremul oricăror jefuitori de comori. Noile scanări ale zonei şi hărţile speciale realizate de BBC şi Discovery Chanell vor reprezenta o mană cerească pentru bandiţii din toată lumea iar faptul că toate aceste hărţi se afla în mâna unei singure persoane, arheologul român care a însoţit echipa de filmare, Gelu Florea de la Cluj, ridica un mare semn de întrebare asupra sănătăţii mintale a responsabililor din Ministerul Culturii. “Documentarul e foarte important pentru arheologi, pentru că această colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o colaborare cu o televiziune superprofesionistă, care dă informaţie curată, care promovează în felul acesta situl, dar ne oferă şansa să avem şi rezultatele investigaţiilor făcute cu nouă tehnică LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. Şi, din punct de vedere ştiinţific, asta va fi un pas mare înainte”, a declarat profesorul Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

Ministerul Culturii şi practica batistei pe ţambal

Într-o interpelare adresat fostului ministru maghiar al Culturii (ce ruşine!) se arată că “la începutul anilor ‘90, subsolul din zona Grădiştei a fost scanat de un satelit rusesc. Ce s-a descoperit acolo rămâne o mare taină căci oficial nu au fost date publicităţii toate rezultatele. Neoficial, s-a spus că ruşii ar fi descoperit situri antice şi preistorice necunoscute încă în zonă. Se cunoaşte totuşi că s-a întocmit un dosar al acestor descoperiri, la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi la Ministerul Culturii de atunci, care au decis efectuarea unor cercetări. Concluzia era una şocantă: fortificaţiile din zona Grădişte nu erau doar cetăţi dispuse pe culmile munţilor din jur, ci un imens ansamblu de 200 km pătraţi, foarte compact, care cuprindea o aşezare militară, una civilă montană, cu mai multe nuclee. Practic, munţii fuseseră tăiaţi şi terasaţi, apoi amenajaţi în incredibilul ansamblu. Mai mult, pe o suprafaţă de doi kilometri pătraţi, la o adâncime de 8 metri, s-ar afla o aşezare subterană. Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, găsite de echipa specială de cercetători, a fost multiplicat în patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii şi UNESCO”.

Se atrăgea atenţia că există riscul că planurile zonei să ajungă în mâinile jefuitorilor şi se cereau măsuri. Hunor Kelemen a confirmat ca există respectivele planuri şi relevee şi apoi, cu privire la primejdia utilizării lor de către profanatori care să ducă la Budapesta artefactele dacice  - cum s-a şi intamplat deja, a răspuns sec că asta-i treaba organelor MI şi cu asta s-a pus batista pe ţambal.

Poate actualul ministru, român totuşi, nu va continua practica ţigănească/maghiară a batistei pe ţambal şi ne va răspunde public care este situaţia actuală a releveelor zonei realizate cu supersofisticata tehnologie LIDAR de britanici. Şi asta înainte de a vedea întreaga zonă de la Sarmizegetuza împânzită de profanatori şi jefuitori din toată lumea.

Scria candva Mihai Eminescu: “Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii: Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te umple de lacrimi, iar nu de dispreţ, şi a fi descendentul unui popor de eroi, plin de nobleţe, de amor de patrie şi libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată."

Din păcate actualul popor român este plin de cretini care te umplu de ruşine...

Sursa: Curentul
Vezi documantarul BBC 

Sursa: danielroxin.blogspot.ro

joi, 22 noiembrie 2012

RUȘII au STUDIAT din SATELIT oraşul SECRET de sub CETATEA dacică SARMIZEGETUSA | VIDEO


Este vorba despre informaţii care circulă de multă vreme pe Internet, mai ales pe blogurile pasionaţilor de arheologie şi nu numai, informaţii care au fost aduse la lumină de curând de scanările făcute de BBC şi Discovery. Mai precis, Cetatea dacică de la Sarmizegetusa Regia ar sta pe un oraş secret, de mărimea Bucureştiului, încă nescos la lumină.
Surse neoficiale arată că primele scanări în zona cetăţilor dacice au fost făcute pe la începutul anilor ’90 de ruşi, care au folosit un satelit pentru a ”scana” subsolul din zona Grădiştei. Oficial nu există nicio informaţie despre acele cercetări, însă s-a vorbit despre faptul că ruşii ar fi descoperit situri antice şi preistorice necunoscute încă în zonă.
Ansamblu militaro-civil
Se spune că munţii fuseseră tăiaţi şi terasaţi, apoi amenajaţi în incredibilul ansamblu. Iar la o adâncime de peste 8 metri s-ar afla o aşezare subterană.

Conform pasionaţilor, unele cercetări secrete, derulate de un grup de oameni de ştiinţă români până în 1999, au evidenţiat faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem acum există acel ansamblu arhitectonic militaro-civil, bogat în aur şi cu multe elemente anterioare civilizaţiei dacilor.
În 2001, generalul de divizie în retragere Vasile Dragomir a declarat pentru presa centrală că în zona Vârtoape, pe o suprafaţă de 4 km pătraţi, au fost descoperite 75 de gropi conice, de dimensiuni diferite, precum şi incinte paralelipipedice, modificate de mâna omului, care comunicau între ele, dar şi cu platoul de deasupra prin drumuri antice.
În centrul complexului
De la aceste incinte pleacă mai multe tuneluri spre munţii din apropiere, unele prăbuşite parţial, iar un singur tunel ajunge la sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane.
„Vreau să subliniez că în urma măsurătorilor noastre a rezultat că în zona Vârtoape şi în imediata apropiere se află vestigiile cele mai importante ale complexului, inclusiv sanctuare, construcţii cu o vechime mai mare decât cele de la Sarmizegetusa”, declara la vremea respectivă generalul Vasile Dragomir, declaraţie preluată pe toate blogurile care au abordat această temă.
Centrul complexului ar fi chiar oraşul subteran şi suprateran de la Vârtoape, de dimensiuni mult mai mari decât cel de la Sarmizegetusa Regia. De aceste tuneluri secrete localnicii nu ar fi străini, şi de aici legendele.
Zvonurile s-au amplificat în momentul în care în zonă şi- au făcut apariţia echipele de la BBC şi Discovery, care au scanat împrejurimile, folosindu-se de sateliţi şi de tehnologia numită LIDAR.
Majoritatea specialiştilor care studiază de multă vreme spun că aceasta este doar o legendă, neconfirmată de cercetările arheologice. Însă recunosc un adevăr, şi anume faptul că ruşii au efectuat la începutul anilor ’90, scanări ale perimetrelor.
Sursa: EVZ.ro 

sâmbătă, 20 octombrie 2012

CALENDARUL DACIC DIN ANSAMBLUL DE SANCTUARE DE LA SARMISEGETUZA REGIA (3)


Calendaeul dacic
Sebastian Vîrtosu
Anişoara Munteanu

CONSIDERAŢII ASUPRA ANSAMBLULUI
DE SANCTUARE DE LA SARMISEGETUZA
( Urmare )
Dacă geto-dacii ar fi fost politeişti, având aceiaşi zei ca grecii şi romanii, atunci ar fi o enigmă (dacă nu o blasfemie) de ce latinii, după cucerirea Daciei, au dispus distrugerea sanctuarelor din ansamblul de sanctuare de la Sarmisegetuza Regia. Templele închinate aceloraşi zei, cărora latinii oricum li se închinau, ar fi fost inutil de dărâmat, întrucât cuceritorii le puteau folosi mai departe. Alta era situaţia dacă era un Zeu (sau mai mulţi) complet diferit de Panteonul greco-latin. Cum adepţii politeismului geto-dac afirmă că strămoşii noştri se închinau aceloraşi ca grecii şi latinii, rămâne de admirat (şi de explicat) curajul latinilor de a distruge templele acestor zei, la care ei înşişi se închinau, în loc de a le aduce ofrande drept mulţumire pentru victoria obţinută împotriva dacilor. Ciudat mod de a răsplăti ajutorul zeilor în război! Însă noi credem, mai curând, că dacii erau monoteişti (deci complet diferiţi de latinii politeişti), iar când romanii i-au învins, au învins şi divinitatea unică geto-dacică şi, în acest caz, distrugerea Sanctuarelor era, nu doar permisă, ci şi obligatorie, pentru a arăta celor rămaşi în viaţă, că nu doar armata romană e mai puternică, ci şi zeii romanilor. Astfel, distrugerea Sanctuarelor capătă sens în această viziune monoteistă dacică. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Iudeea, unde Templul din Ierusalim, închinat Zeului Unic, a fost distrus complet. În Grecia, cucerită şi ea de latini, niciun templu nu a fost distrus, aceasta pentru că aveau aceiaşi zei, cu aceleaşi funcţiuni, ca şi romanii.
De asemenea, bărbaţii daci, la fel ca bărbaţii iudei, purtau barbă, fiind cu siguranţă un element cu motivaţii religioase mai degrabă, decât o dovadă a înapoierii culturale sau de civilizaţie! În afara copiilor, niciun bărbat dac nu este prezentat, pe Columnă sau în statui, fără barbă şi mustaţă deasă, bogată.
II. O a doua funcţie a Marelui Sanctuar Circular ar fi cea profetică, în sensul că numerele conţinute în stâlpi, pietre, combinate între ele în diverse variante, dau diferite alte numere. Credem că aceste numere sunt ani fatidici pentru istoria dacilor şi a românilor. Singura problemă este că nu am găsit un an de referinţă sigur pentru a putea calcula anii ulteriori. Noi am găsit mai mulţi ani de referinţă, dar nu putem şti care dintre ei ar fi cel adevărat. Poate niciunul, poate alt an pe care nu-l bănuim. O cercetare pluridisciplinară ar rezolva această problemă.
Noi propunem posibili ani de referinţă:
- cca. 84-82 î.Hr., când Burebista întemeiază puternicul regat geto-dac;
- cca. 44 î.Hr., când Burebista este asasinat;
- naşterea lui Hristos, Soarele Dreptăţii, cum este numit în Vechiul Testament (Maleahi, 3; 20) şi în imnologia creştin-ortodoxă, sau Zeul de aur (hris = aur în limba greacă şi tos-teos = zeu, Dumnezeu). Soarele este asemănat cu aurul şi invers, după cum Luna este asemănată cu argintul, şi invers;
- cca. 88 d.Hr., când vine Decebal la putere;
- naşterea lui Zalmoxe, dar nu se ştie când;
- alt moment astronomic, istoric sau de altă natură, momentan imposibil de determinat.
Metodologia calculării:
Am folosit următoarele numere din Marele Sanctuar Circular:
104 (cercul exterior din piatră numărul 1)
210 (cercul din piatră numărul 2)
84 (cercul numărul 3 din lemn)
34 (absida centrală)
Am folosit diverse combinaţii de două, trei sau mai multe numere, astfel:
34+84=118
34+104=138
84+104=188
104+84+34=222
34+210=244
210+84=294
210+104=314
210+84+34=328
104+210+34=348
104+210+84=398-34=364
104+210+84=398
210×2=420
104+210+84+34=432
328+222=550
348+222=570
398+222=620
222+420=642
432+222=654
348+328=676
398+328=726
348+398=746
432+328=760
432+348=780
432+398=830
398+328+222=948
348+398+222=968
432+328+222=982
348+398+328=1074
432+348+398=1178
348+398+328+222=1296
432+348+328+222=1330
432+328+222+398=1380
432+348+398+222=1400
432+348+398+328=1506
432+348+398+328+222=1728
Dacă luăm ca an de referinţă Naşterea lui Hristos, atunci ar fi următorii ani:
- 34 d.Hr. (în 33 a înviat Hristos)
- 84
- 104 (sfârşitul Daciei, din timpul regelui Decebal, petrecut în anii 105-106).
- 210 (eliberarea Daciei şi apariţia primilor împăraţi de origine dacică ai impe- riului roman, apariţia primelor comunităţi monastice creştine).
- 118 (în 117 d.Hr. a murit împăratul Traian)
- 138
- 188
- 244
- 294
- 314 (313 d.Hr. - edictul de la Milano, legalizarea creştinismului)
- 328 (325d.Hr. - Sinodul I Ecumenic de la Niceea)
- 348
- 364 (Iulian Apostatul reinstaurează politeismul, în dauna creştinismului)
- 398
- 420
- 432
- 550
- 570
- 620
- 642
- 654
- 676
- 726
- 746
- 760
- 780
- 830
- 948
- 968 (aproximativ, cucerirea Ardealului de către huni. De atunci, Ardealul nu a mai fost condus de domni pământeni daco-români, cu excepţia câtorva părţi, până la Mihai Viteazul şi Horia).
- 982
- 1074 (domnitorul Vlad, ce apare în Codex Rohonczi, s-ar putea să fie ultimul daco-român, după Gelu, Glad şi Menumorout, care a condus Ardealul până la Mihai Viteazul şi Horia).
- 1178
- 1296
- 1330 (bătălia de la Posada, când Carol Robert d`Anjou, Regele Ungariei, a vrut să cucerească Valahia).
- 1380
- 1400
- 1506 (în 1504 a murit Ştefan cel Mare)
- 1728 (în 1711, după bătălia de la Stănileşti, Dimitrie Cantemir, ultimul domnitor daco-român pământean, pleacă în Rusia. La fel se va întâmpla în Valahia, după omorârea lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi, la 16 august 1714).
III. O a treia funcţie a Marelui Sanctuar Circular ar putea fi de planetariu (deşi datele nu sunt exacte, sunt foarte apropiate de cele moderne).
1. Soarele este Absida Centrală (34 piese, 21+13 stâlpi, respectă seria lui Fibonacci a numărului de aur. De exemplu: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, etc.). Acesta este, după noi, şi templul sau sanctuarul propriu-zis închinat divinităţii supreme, Zalmoxe. Este asemănător Sfântei Sfintelor din templul iudaic (unde doar Marele Preot intra acolo şi doar odată pe an). Acest număr 34 se divide doar cu 1, 2, 17 şi 34. Ar putea semnifica: la un an înveţi să mergi, la doi ani înţărcarea copilului de către mamă, la 17 ani intrarea în maturitate, iar la 34 ani maturitatea deplină sau dreptul de a intra în absidă doar a preoţilor sau ucenicilor care au minimum 34 de ani. Ar putea avea desigur şi o explicaţie spirituală, ar putea fi nişte trepte de iniţiere religioasă. După un an eşti ucenic, după doi ani eşti lăsat să aplici ce ai învăţat, după 17 ani devii preot zalmoxian, cu dreptul de a învăţa şi pe alţii, după 34 de ani poţi deveni Mare Preot sau/şi Rege.
Dar am putea considera şi cele două numere 21 şi 13 ca importante, ba chiar mai importante decât cele de dinainte, pentru că absida centrală este formată clar din două grupe distincte de stâlpi de lemn. O grupă conţine 13 stâlpi, iar cealaltă conţine 21 de stâlpi. Ce ar putea semnifica? La 13 ani băieţii încep să înveţe arta războiului, fetele se pregătesc pentru viaţa ce le aşteaptă, iar la 21 de ani se termină perioada de învăţare şi devin stăpâni pe propria soartă, gata să ia viaţa în piept!
2. Mercur este cercul numărul 3, din stâlpi de lemn, în numărul de 84 de piese. Azi se ştie că perioada de revoluţie a lui Mercur în jurul Soarelui este 88 de zile.
3. Venus este cercul numărul 2, din stâlpi de piatră, în numărul de 210 piese. Venus are mişcarea de revoluţie de 225 zile.
4. Terra este cercul numărul 1 exterior, din piatră (104 piese). Perioada de revoluţie este de 365,2563604 zile (anul sideral), anul tropic 365,2422 zile.
IV. O a patra funcţie ar fi aceea de a arăta zilele importante de peste an, legate de religie, de agricultură, de păstorit sau de orice altceva. Sărbătorile aveau ca punct de referinţă începutului anului dacic la 22 decembrie (Undrea) şi în funcţie de această dată se numărau 104 zile, 210, 84, 34 sau combinaţii ale acestora, de asemenea, cele patru momente importante ale anului, solstiţiile şi echinocţiile.
Acestea ar fi numerele după care am putea socoti sărbătorile:
104, 210, 84, 34, apoi 21, 42, 13, 8, 52, 26, 7, 17, 2 sau combinaţii din primele patru numere (104, 210, 84, 34) 364, 348, 328, 314, 294, 244, 222, 188, 138, 118.
V. O a cincea funcţie ar fi cea geometric-matematică.
Putem observa că trei rotaţii complete ale cercului numărul 2 de pietre fac 90 de cicluri a câte 7 zile şi marchează 90 de pietre-săptămâni de pe cercul numărul 1 (ce are 104 pietre în total), restul până la 104 fiind 14 pietre-săptămâni rămase. Aşadar, trei rotaţii şi restul 14 ne dau constanta „π” – 3,14. Putem obţine această constantă „π” şi altfel: o rotaţie completă a primului cerc de piatră (104 pietre) înseamnă trei rotaţii complete ale cercului numărul 2 (adică 90 de cicluri a câte 7 zile) plus încă 14 cicluri. Avem iarăşi 3,14, constanta „π”.
De asemenea, cercetările noastre au condus la observaţia că cercul numărul 2 va reporni din acelaşi loc de plecare cu cercul 1, după efectuarea a 52 de rotaţii complete (o rotaţie are 30 de săptămâni) adică după fix 1560 de săptămâni sau 30 de ani. Nu ştim ce semnifică această perioadă de 30 de ani, posibil să fie o perioadă similară unui an (cele 52 de rotaţii sunt identice celor 52 de săptămâni dintr-un an) ce simboliza ori trecerea unei generaţii, ori maturitatea deplină a unui bărbat. Îl putem numi Micul An dacic al Lumii, spre deosebire de Marele An dacic al Lumii, care era de 35.280 ani .
Credem că Marele Sanctuar Circular ar mai putea conţine diverse raporturi şi expresii matematice pe care însă nu le putem găsi încă. Cu siguranţă însă, trebuie să fie. Construcţia prin ea însăşi conţine toată ştiinţa dacilor din acea perioadă. Ei ştiau că latinii îi vor distruge, călugării zalmoxieni prorociseră aceasta, astfel că au vrut să lase în urmă Testamentul civilizaţiei lor, cu toate cunoştinţele lor. Rămâne ca o cercetare pluridisciplinară să aducă lumină în toate aspectele discutate până acum.

duminică, 2 septembrie 2012

Sarmizegetusa stă pe un oraş subteran de mărimea Bucureştiului


Astazi, un drum la cetatile dacice Sarmizegetusa, Capalna, Blidaru si Costesti aduna in inima romanului, deopotriva, durere si mandrie, pentru ca toate necazurile si trairile supreme ale sufletului te asalteaza acolo intr-un amalgam de simtiri ce te fac sa plangi cu un ochi si salacrimezi de bucurie cu celalalt. Asta am trait si eu zilele trecute cand am vazut cetatile dacilor. La mai bine de doua milenii si jumatate de la consemnarea primelor informatii despre existenta lor, dacii continua sa ramana un mare mister. Si cu cat ne apropiem mai mult de ei, cu atat taina se adanceste, lumea lor socheaza perceperea, intriga, sacaie, enerveaza, invitandu-te sa “ataci” si mai vartos adancul sperand la un pumn de lumina care sa-ti ostoiasca curiozitatea, dorul si setea de a afla cine au fost cu adevarat ei, stramosii nostri. Un drum la cetatile lor nu te linisteste nici pe departe,ci, dimpotriva, ascute si mai mult semnul de intrebare, ca o sica trecuta cu lama peste obrazul de andezit al inimii. Cine sunt ei, dacii? “Ei sunt cei ce nu sunt”. Asa ar putea sa exprime simplitatea dramatica a unei expresii destinul nedrept al misteriosilor nostri stramosi.




Legenda:
1. Poarta de Vest; 2. Incinta fortaretei; 3. Poarta de est; 4. Drum pavat; 5. Marele Sanctuar de calcar; 6. Micul Sanctuar de calcar; 7. Marele Sanctuar circular; 8.Micul Sanctuar circular; 9. Sanctuarul patrulater din andezit; 10. Soarele de andezit; 11. Marele Sanctuar de andezit; 12. Baile romane; 13. Turnul de veghe.


In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacice de la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidenta faptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic, un ansamblu militaro – civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati.



Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice.
Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului.
Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.
Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.
Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prinmagnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.
„La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“,ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.

Un oras predacic subteran.
Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezinta incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice.
De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza. Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.
„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.
Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori.
Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO. Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial. „Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“, este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza?

Cu laserul prin istorie
Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliţii şi o tehnologie numită LIDAR cu care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacică. Aşa a descoperit o echipă de la BBC în Sarmizegetusa Regia urme ale construcţilor romane. Rezultatele sunt spectaculoase, spun cei de la BBC, dar preferă deocamdată să păstreze secretul asupra descoperirii lor. Arheologii români vor primi o copie a hărţii obţinute astfel doar după difuzarea documentarului, la sfârşitul verii. 
Filmările pentru coproducţia BBC – Discovery Channel s-au derulat şi la Sarmizegetusa Regia, după ce indicii interesante, ce rămân deocamdată secrete, le-au fost oferite producătorilor de o scanare din satelit.
BBC lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman şi despre cum tehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să descopere noi situri arheologice romane. Filmările la documentar au început în martie şi, de cinci săptămâni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu şi a filmat în Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit în Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, cucerită de romani în urma a două războaie grele. “BBC e aici pentru că lucrăm la un documentar despre Imperiul Roman şi despre cum tehnologia prin satelit ne ajută să descoperim noi situri arheologice în tot imperiul. În România, şi în special, în această parte a României, există o moştenire culturală foarte bogată şi suntem foarte interesaţi să descoperim urmele romane”, spune Louise Bray, producătorul documentarului. Coproducţia BBC-Discovery va avea 90 de minute şi este dedicată special Imperiului Roman, o temă foarte bine primită de telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar filmările efective au început de-abia în luna martie. Munca de teren se finalizează odată cu cadrele filmate sus, în Munţii Orăştiei, iar partea interesantă apare în documentele la care deocamdată are acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns de secretoşi pe toată durata vizitei lor şi au preferat să oprească filmările de îndată de ziariştii români au ajuns în zonă.


Promovare pentru patrimoniu
Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România, în “recunoaştere”:“Era zăpadă multă şi atunci nu am reuşit să văd mare lucru, dar acum sunt entuziasmată de ceea ce este aici. Această parte a României este frumoasă, ne bucurăm de clipele trăite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunaţi, timpul – uitaţi este o zi însorită perfectă, deci trăim un timp minunat şi suntem mulţumiţi că am venit. Avem şi noi în UK o mulţime de monumente, dar aici totul este inedit, situl şi natura. Noi nu mai avem nici lupi, nici urşi şi nici suprafeţe atât de mari de asemenea pădure”,spune producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoţită în teren de un vânător cu puşca în spate. Câţi dintre români ştiu de exemplu că: “Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe care am terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din Cluj, ne arată un sit care are şase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajate în antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci vă daţi seama că e mult şi de-abia acum avem o dimensiune reală a tot ce s-a întâmplat aici în antichitate”, spune universitarul clujan, care aşteaptă cele 10 milioane de lei alocate deocamdată pe hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de Bucureşti ne ajută foarte mult, este vorba de acel program multianual anunţat de Ministerul Culturii şi care sperăm să-l putem pune în aplicare din această vară cel târziu, pentru patru ani şi, dacă toate lucrurile merg bine, vom lucra şi la Sarmizegetusa, dar şi în alte centre dacice din zonă”.
Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie cu ajutorul căreia se pot obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului, vegetaţie ori diverse structuri şi construcţii. Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorită fasciculului laser care penetrează vegetaţia indiferent cât este de densă. Aceeaşi tehnologie a fost folosită de arheologii care au descoperit oraşul maiaş Caracol – în acest caz, oamenii de ştiinţă au apelat la LIDAR, adică au folosit semnale laser care au penetrat jungla şi au reflectat dinspre pământ o imagine 3D a sitului Caracol, unul dintre cele mai mari oraşe din istoria maiaşă. Au fost îndeajuns 10 ore de măsurători cu ajutorul laserului, făcute în patru zile, pentru ca tehnologia să pună la dispoziţia arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ce obţinuseră specialiştii după un sfert de secol de cercetări la sol. Folosită în arheologie, tehnologia LIDAR arată exact mărimea sitului, limitele lui şi construcţiile în terase. 

In anii '98, satelitii rusesti scanasera zona si gasisera 3 piramide sub pamint...MINISTRUL CULTURII DE ATUNCI CARAMITRU NU a permis dezgroparea si cercetarea zonei!!!???



surse


ROMANIA TREZESTE-TE 

Un reportaj ProTV despre jaful de la cetatile dacice, bratarile dacice sarmisegetuza si trecutul nostru!
postat in Dec 19, 2010
Felicitări domnule Alex Dima. Nu este singurul reportaj riscant și emoționant pe care dvs. și echipa dvs. îl faceți în emisiunea „România, te iubesc!”. 

sâmbătă, 21 iulie 2012

Confirmarea descoperirii istorice a anului : Cum a fost distrusa Sarmisegetusa crestina !


Sarmisegetisa
Ultimele descoperiri in materie de istorie a crestinismului , indica clar pe apostolul Andrei fiind cel care a ajuns sa predice pe teritoriile Daciei , iar cartea Apocalipsei arata tot asa de clar ca cele 7 cetati (pomenite in carte) dovedeste faptul ca drumul crestinismului de la Ierusalim trecea Bosforul si ajungea la Sarmisegetusa , pentru ca era primul oras mare de tip metrolpola inainte de a ajunge la Roma ! Din Orient si din Asia Mica, la acea vreme, se ajungea in vestul Europei trecand prin Dacia si poposind in Sarmisegetusa! Crestinarea Daciei si a Sarmisegetusei in particular, a fost facuta si datorita faptului ca, ritul zeului MITRA practicat in lumea europeana de atunci, era foarte simlar cu cel crestin , iar Zamolxianismul nu era altceva decat un paleocrestinism , de unde si usurinta de a introduce pe Isus in religia deja existenta , unde remarcam ca lipsea doar un Mantuitor , in rest facerea lumii era datata calendaristic foarte clar, in atat incat pana mult mai tarziu , dupa 1300 de ani de la acest eveniment , in vremea lui Stefam cel Mare ai nostrii tineau calendarul dacic vechi numerotand anii de la facerea lumii ! Si argumentele ca Sarmisegetusa devenise crestina sunt intarite si pentru faptul ca in anul 70 d.C. Ierusalimul a fost daramat de catre imparatul Titus. Motivul? Pentru nesupunerea crestinilor si a evreilor! Ori razboaiele dintre Roma si Sarmisegetusa de dupa anul 100 indica faptul ca religia crestina luase avant in Dacia odata cu refugiul evreilor si crestinilor din Israelul devenit provincie romana si devenise si ea o amenintare pentru Roma , ori aceasta amenintare nu putea fi evitata, in viziunea senatului de la Roma, decat doar prin cucerirea cetatii si distrugerea acesteia ! Mai era si un motiv logistic si comercial : Dacia avea la acea data o capitala mult mai mare si mai infloritoare decat Roma, iar setea de avutii a romanilor din Roma a accentuat dorinta de cucerire grabnica a Sarmisegetusei cu costuri militare mari ceea ce a accentat si mai mult nevoia de cucerire ! Sa nu uitam ca odata cu dinastia Severinilor si ulterior ajungerea lui Constantin la puterea imperiului Roman, s-a schimbat radical si centrul de putere mondial catre teritoriile Daciei , ori noua cetate metropola a Constantinopolului a fost gandita ca o cetate crestina dacica greu de cucerit prin pozitia strategica in Bosfor ,aceasta avand trei laturi spre apa si cu o latura bine aparata si fortificata spre uscat ! Asadar Constantinopolul poate fi considerat de noi a doua Sarmisegetusa crestina care a durat impotriva navalirilor pagane de tot felul ,peste 1100 de ani ! Noile sapaturi arheologice in perimetrul fostei cetati a Sarmisegetusei ar trebui sa arate nu numai perimetrul real al cetatii dar si vestigii crestine timpurii , acele lucruri pe care Vaticanul nu dorea ca sa fie descoperite pentru a nu i se leza primatul in lumea crestina , mai ales dupa caderea Constantinopolului in anul 1453 ! Asadar trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca Sarmisegetusa a fost prima capitala mondiala crestina din lume si ca a fost distrusa la fel ca Ierusalimul, iar a doua capitala mondiala crestina a fost Constantinopolul construit tot de daci, cei ai lui Constantin cel Mare de aceasta data! Vaticamul trebuie sa se obisnuiasca cu pozita de a treia capitala mondiala crestina si asta tot mai vizibil dupa schisma din 1054!
Sursa: sindicateuropean.blogspot.com

sâmbătă, 9 iunie 2012

SARMIZEGETUSA. AGITATIE MARE IN JURUL SARMIZEGETUSEI. SE FOLOSESTE TEHNOLOGIE DE VARF, DAR SE PASTREAZA SECRETELE. ORASUL SECRET DE SUB SARMIZEGETUSA? BBC ŞI DISCOVERY, SCANEAZĂ SARMIZEGETUSA ASCUNSĂ! MINISTRUL CULTURII, SE AGITA SI EL. CE SA FIE TOTUSI?


Acest articol apartine blogului Romania megalitica 

In 1993, Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor dacicede la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata locului a pus in evidentafaptul ca sub ceea ce este acum decopertat exista un urias ansamblu arhitectonic,un ansamblu militaro – civil compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de kilometri patrati.



Acest oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei politice.
Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.



In mod ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al bratarilor dacice. Dupa cum se stie, ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod uluitor,numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia,
respectiv 15 bratari dacice de aur.


Conform unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau despre situri antice, dar si preistoricenecunoscute inca in zona Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici, care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul fortificatiilor dacice de la Gradisteas-au desfasurat cercetari pe mai multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.


Abia in urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori. Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare. Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati. Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.


Din comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor de profunzime prin magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice, arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie. Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi. Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie. Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir, cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului in zona indicata.


Magnetometrul este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite constructiile scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.


„La inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa poata tine piept asaltului unei armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie. Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni. S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum, atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele. Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile de sus in jos“,
ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.


Un oras predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o reprezintaincintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare, constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la Sarmisegetuza.Conform studiului itocmit, acest oras subteran si constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.



„Pe Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea, stancoasa, calcaroasa, eimpanzita de mici grote care uneori iau aspectul unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens populate pe vremea dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa, atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar decantoare.


Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori

Dosarul cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO. Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO.Urma sa se initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori.

Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi radiate din patrimoniul mondial.


„Nu se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“,
este de parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta: cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit, planurile comorilor de la Sarmisegetuza?
Din analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice. Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul zecilor de kilograme in aceasta zona?
Sursa:



Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliţii şi o tehnologie numită LIDAR cu care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacică. Aşa a descoperit o echipă de la BBC în Sarmizegetusa Regia urme ale construcţilor romane. Rezultatele suntspectaculoase, spun cei de la BBC, dar preferă deocamdată să păstreze secretul asupra descoperirii lor. Arheologii români vor primi o copie a hărţii obţinute astfel doar dupădifuzarea documentarului, la sfârşitul verii.

Filmările pentru coproducţia BBC – Discovery Channel s-au derulat şi la Sarmizegetusa Regia, după ce indicii interesante, ce rămân deocamdată secrete, le-au fost oferite producătorilor de o scanare din satelit.


BBC lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman şi despre cumtehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să descopere noi situri arheologice romane. Filmările la documentar au început în martie şi, de cinci săptămâni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu şi a filmat în Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit în Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, cucerită de romani în urma a două războaie grele:


“BBC e aici pentru că lucrăm la un documentar despre Imperiul Roman şi despre cum tehnologia prin satelit ne ajută să descoperim noi situri arheologice în tot imperiul. În România, şi în special, în această parte a României, există o moştenire culturală foarte bogată şi suntem foarte interesaţi să descoperim urmele romane”,
spune Louise Bray, producătorul documentarului. Coproducţia BBC-Discovery va avea 90 de minute şi este dedicată special Imperiului Roman, o temă foarte bine primită de telespectatorii posturilor. Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar filmările efective au început de-abia în luna martie. Munca de teren se finalizează odată cu cadrele filmate sus, în Munţii Orăştiei, iar partea interesantă apare în documentele la care deocamdată are acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns de secretoşi pe toată durata vizitei lor şi au preferat să oprească filmările de îndată de ziariştii români au ajuns în zonă.

Contractul de confidenţialitate încheiat cu autorităţile şi arheologii români i-a împiedicat şi pe aceştia să dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialiştilor care au fost alături de echipa de filmare e relevant:


“Sigur că acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru că această colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o colaborare cu o televiziune superprofesionistă, care dă informaţie curată, care promovează în felul acesta situl, dar ne oferă şansa să avem şi rezultatele investigaţiilor făcute cu noua tehnică LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. Şi, din punct de vedere ştiinţific, asta va fi un pas mare înainte”,
a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de laSarmizegetusa Regia.


Cu laserul prin istorie
Producătoarea documentarului, Louise Bray, este arheolog şi pasionată de istoria veche. Pe teren, la cetăţile dacice, a însoţit-o chiar şeful de şantier de pe sit, profesorul universitardr. Gelu Florea, cea mai autorizată sursă în ceea ce priveşte Sarmizegetusa Regia. Toţi românii trebuie să aştepte însă difuzarea coproducţiei pentru detalii. Cert este că ziariştii britanici au folosit sateliţii postului pentru a “scana” teritoriul fostului imperiu în căutarea de situri care nu şi-au spus încă ultimul cuvânt. “Ceva” a atras atenţia lor către Sarmizegetusa Regia şi nu către ruinele romane de la Ulpia Traiana.

Louise Bray, producătoarea documentarului, observă că bogăţia Munţilor Orăştiei nu se rezumă la comorile arheologice, ci cuprinde atât natura, cât şi oamenii.

Louise Bray a decis să includă situl din Munţii Orăştiei în proiectul ei şi, pentru a obţine detalii interesante asupra a ceea ce pământul ascunde în zonă, a închiriat un avion pecare s-a montat echipamentul LIDAR – Light Detection and Ranging. “BBC foloseşte acum un tip de tehnologie numită LIDAR, în care postul a investit sume importante, şi aceasta ne-a descoperit o nouă imagine, o imagine foarte largă a pădurii care înconjoară acest sit. Este o descoperire foarte interesantă, parte din ea se cunoştea dinainte, este vorba despre o structură romană de apărare, credem noi, dar nu suntem siguri 100%.

Descoperirea este foarte importantă pentru că este pentru prima dată când această structură poate fi observată integral, deci putem vedea marele plan al cetăţii pentru prima dată”. Este tot ce a dezvăluit producătoarea britanică despre descoperirea din sol apărută după ce tehnologia LIDAR a “bombardat” solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine clară a ceea ce ascunde natura. Dacă echipa BBC a “decupat” din harta obţinută din satelit doar o structură romană, arheologii români cred că tehnologia LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice: “Imediat după difuzarea filmului, din august încolo, vom primi aceste hârtii. Aşteptăm să vedem imaginile şi sunt convins că această nouă tehnică pune în evidenţă tot felul de structuri care altminteri din fotografie aeriană nu se văd. Trebuie să vă imaginaţi tot acest deal fără vegetaţie, văzut de la înălţime, ceea ce din punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult decât ce se vede cu ochiul liber, de la nivelul solului”, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamnă vom şti, după ce arheologii români vor viziona imaginile, dacă descoperirea BBC schimbă teoriile în ceea ce priveşte istoria capitalei dacice.


Promovare pentru patrimoniu
Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România, în “recunoaştere”:


“Era zăpadă multă şi atunci nu am reuşit să văd mare lucru, dar acum sunt entuziasmată de ceea ce este aici. Această parte a României este frumoasă, ne bucurăm de clipele trăite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunaţi, timpul – uitaţi este o zi însorită perfectă, deci trăim un timp minunat şi suntem mulţumiţi că am venit. Avem şi noi în UK o mulţime de monumente, dar aici totul este inedit, situl şi natura. Noi nu mai avem nici lupi, nici urşi şi nici suprafeţe atât de mari de asemenea pădure”,
spune producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoţită în teren de un vânător cu puşca în spate.



“Echipa de cercetare a vrut să includă Sarmizegetusa Regia în film şi nu ne pare deloc rău. Am început să citim despre sit şi apoi am luat legătura cu domnul Gelu Florea. Pentru acest program am filmat în alte trei ţări: Imperiul Roman se întindea mai demult pe o suprafaţă unde acum sunt 16, chiar mai multe ţări. Noi am ales doar patru ţări dintre acestea unde să ne filmăm documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am filmat în Iordania şi, de asemenea, în Italia. România este a patra ţară unde filmăm”.

Pe directorul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNG), Lucian Stratulat, adresa BBC l-a surprins: nici că se putea promovare mai bună atât pentru monument, cât şi pentru întreaga zonă protejată: “Când am văzut prima dată adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul să filmeze în cetăţi am rămas plăcuţi impresionaţi, pentru că nu ne-am aşteptat ca parcul să fie promovat în acest fel, şi prin folosirea unei tehnologii de vârf. Bineînţeles că ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de filmare că îi vom sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar înseamnă foarte mult nu dar pentru cetăţile dacice, dar şi pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Vă daţi seama că prin realizarea acestui documentar se realizează o conexiune între biodiversitate, tradiţie şi istorie. Zona este încărcată de istorie, iar promovarea cetăţilor implică promovarea parcului natural a cărui valoare este de necontestat.

Arheologii români au spus demult că doar 3 la sută din vestigiile vechii capitale a Daciei au fost până acum scoase la lumină, restul rămânând ascunse sub pământ.

Tehnologia specială folosită poate oferi şi specialiştilor parcului date despre biodiversitatea din zonă”; în timp ce preşedintele Consiliului Ştiinţific al PNG, cercetătorul Radu Stelian, care a discutat minute bune cu englezii despre minunăţiile naturale din zonă, crede:


“Pe lângă siturile arheologice, până şi natura de aici, care e magnifică, are şi ea valenţe de patrimoniu UNESCO. Europa descoperă că românii au şi ei ceva interesant, că România are o cultură şi o civilizaţie veche”.
Vestea că o televiune precum BBC filmează în cetate, a făcut turul sitului. Toţi turiştii au tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba şi filma la pas în pădurea din jurul incintei sacre şi toţi au sperat că documentarul va îmbunătăţi imaginea României în lume.

Audienţă de milioane
Documentarul va fi difuzat în luna august de BBC, apoi în septembrie de Discovery SUA, aşa că zeci de milioane de oameni vor afla informaţii şi vor vedea imagini din fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia:


“Noi avem o audienţă estimată de 30, până la 40 de milioane de oameni în întreaga lume: în UK, America, Europa, Asia şi Australia, practic peste tot în lume, deci e o ocazie minunată de a arăta lumii ce parte minunată a României este aceasta şi să le dea de înţeles cât de importantă era această lume în vremea romanilor”,
crede Louise Bray. O lume despre care ştiu puţine până şi turiştii români – în lipsa unei finanţări continue şi suficiente, la care se adaugă condiţii de lucru primitive, arheologii au făcut puţine descoperiri, dar şi datele publicate nu are cine să le expună turiştilor interesaţi în lipsa unui ghidaj de specialitate în cetăţile dacice.

Câţi dintre români ştiu de exemplu că:


“Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe care am terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din Cluj, ne arată un sit care are şase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajate în antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci vă daţi seama că e mult şi de-abia acum avem o dimensiune reală a tot ce s-a întâmplat aici în antichitate”,
spune universitarul clujan, care aşteaptă cele 10 milioane de lei alocate deocamdată pe hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de Bucureşti ne ajută foarte mult, este vorba de acel program multianual anunţat de Ministerul Culturii şi care sperăm să-l putem pune în aplicare din această vară cel târziu, pentru patru ani şi, dacă toate lucrurile merg bine, vom lucra şi la Sarmizegetusa, dar şi în alte centre dacice din zonă”.

Lipsei de informaţie i se adaugă şi infrastructura deficitară, pentru că drumurile numai trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul către Sarmizegetusa Regia ca fiind “bumpy”:


“Drumul către sit este plin de hârtoape şi este un pic peste mâna turiştilor să vină aici. Au nevoie de o maşină 4×4, dar este un sit atât de frumos încât cu certitudine aş face efortul să vin aici, dacă aş fi un turist care ar vizita România şi în mod special aceasta parte a ţării. Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui să-i impiedice pe oameni să vină”.
Englezii chiar glumesc – cu siguranţă, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.

Tehnologia LIDAR
Light Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie cu ajutorul căreiase pot obţine date de o acurateţe ridicată despre topografia terenului, vegetaţie ori diverse structuri şi construcţii. Potrivit specialiştilor, această tehnologie foloseşte trei sisteme de bază – scanarea laser care măsoară distanţele cu precizie, plus sistemul de poziţionare global (GPS) şi Inertial Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Tehnologia presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicată de stocare şi calcul. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferenţele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de suprafaţa topografică. Un receptor GPS montat pe avionul care transportă tehnologia înregistrează poziţia continuă a acestuia.

În teren, este amplasată o staţie GPS pentru a corecta diferenţele, iar traiectoria de zbor să fie înregistrată extrem de precis. Sistemul IMU măsoară continuu înălţimea şi acceleraţia avionului. Datele despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se obţin prin recepţionarea impulsurilor laser într-un anumit interval de lungime de undă, cunoscut ca “banda infraroşu apropiat”.

Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorită fasciculului laser care penetrează vegetaţia indiferent cât este de densă. Aceeaşi tehnologie a fost folosită de arheologii care au descoperit oraşul maiaş Caracol – în acest caz, oamenii de ştiinţă au apelat la LIDAR, adicăau folosit semnale laser care au penetrat jungla şi au reflectat dinspre pământ o imagine 3D a sitului Caracol, unul dintre cele mai mari oraşe din istoria maiaşă. Au fost îndeajuns 10 ore de măsurători cu ajutorul laserului, făcute în patru zile, pentru ca tehnologia să pună la dispoziţia arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ce obţinuseră specialiştii după un sfert de secol de cercetări la sol. Folosită în arheologie, tehnologia LIDAR arată exact mărimea sitului, limitele lui şi construcţiile în terase.
BBC şi Discovery scanează Sarmizegetusa ascunsă
By Laura Oană – 3 May, 2012



Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, a atras atenţia, vineri seara, 25 mai, într-o conferinţă de presă, la Alba Iulia, că dacă nu se acţionează cu maximă urgenţă,
cetăţile dacice riscă să fie scoase de pe lista UNESCO.

“Riscul este foarte mare, dacă vin şi văd că nu am făcut nimic”, a declarat ministrul Culturii, care a vizitat în cursul zilei de vineri Sarmizegetusa Regia, despre care a spus că este“ştampila, sigiliul naţiunii noastre”.

“Chestiunea e gravă”, a afirmat Diaconu, care a adăugat că “arborii de acolo par mai importanţi decât vestigiile”. “E de neînţeles lucrul acesta”, a adăugat demnitarul.

“Cetăţile dacice sunt protejate UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. Şi dacă cumva vine un control UNESCO? Pierdem statutul. Deci, dacă nu facem ceva cu urgenţă maximă, pierdem statutul de protecţie UNESCO pentru cetăţile dacice”, a punctat oficialul.

Diaconu criticat ‘’suprapunerea” de orgolii personale, nesfârşite, între specialişti, administratori. ”Eterna problemă a României. Al cui e locul, obiectul, cine e şeful, cine comandă aici. Unii zic că sunt ei, alţii că-s ei”, a mai spus Diaconu, care a adăugat că trebuie ‘’sparte” orgoliile.

Ministrul a afirmat că vrea să-i pună la aceeaşi masă pe cei din administraţia publică locală, de la Consiliul Judeţean Hunedoara, pe specialişti şi Ministerul Culturii, până va fi găsită o soluţie.”Lucrurile mi se par extrem de simple şi de rezolvat imediat. Adică, să înceapă să lucreze toţi, fiecare pe meseria lui”, a spus acesta. “Fiecare să facă ceva şi de maximă urgenţă”, a adăugat Diaconu, care a apreciat că “e absolut dureros ce se întâmplă acolo”. Ministrul a mai spus că va organiza peste două săptămâni şi jumătate o conferinţă de presă la Sarmizegetusa Regia.

Oficialul a precizat că sunt fonduri, fiindcă investiţiile sunt absolut minime. “Investiţiile nu sunt mari, problema e a noastră – de organizare, de coordonare”, a spus acesta.

“Noi, ca stat, nu am făcut nimic, avându-le deja înscrise în UNESCO. (…). Riscul este foarte mare dacă vin şi văd că nu am făcut nimic. (…). Problema se pune exact aşa şi cu Brâncuşi. Ziceau să aducem osemintele lui Brâncuşi acasă. Am zis întâi să-l merităm pe Brâncuşi. Câtă vreme neglijăm total tot ce înseamnă ce a mai rămas de la Brâncuşi, cele două bârne sub care s-a născut. Şi alea sunt cumpărate de cineva. (…). Câtă vreme noi nu facem aici cultul Brâncuşi, noi nu-l merităm pe Brâncuşi. Întâi să-l merităm şi după aceea promit, mă zbat, mă duc, mă lupt, orice e legal de făcut ca să vină Brâncuşi acasă”, a declarat Mircea Diaconu.
Nu comentez, dar ceva se intampla!
La noi romanii, orice este posibil!
Sper ca graba, sa nu strice treaba!
Sa urmarim cu atentie!
Admin