Acest articol apartine www.digerate.blogspot.com
Stirea de astazi care ma enerveaza cel mai tare este aceasta. Dupa ce actiunile unui creditor franco-belgian- Dexia- un jucator foarte important pe piata europeana- au scazut cu 22%, statele cu pricina s-au decis sa ajute institutia financiara, oferind garantii guvernamentale pentru oricine s-ar oferi sa preia din activele Dexia. Prin urmare, confruntati cu falimentul unui colos bancar, ministrii finantelor din zona euro s-au speriat ca ar putea urma falimente in lant. Si au decis sa consolideze pozitiile bancilor din propriile tari. Ba mai mult, ca sa se asigure bunii stapani ca lucrurile sunt dincolo de pericol… ministrii de finante din UE vor fi obligati sa raporteze situatia bancilor din tarile proprii si masurile adoptate pentru protejarea lor.
Acum nu vreau sa fiu rea. Desi imi iese, invariabil. Dar nu pot sa nu ma intreb de ce m-as chinui eu, cetatean UE (pe hartie, ca in fapt mai am de asteptat), sa salvez niste bogati. Ca da, o banca ce se prabuseste poate antrena in lant toata economia unei tari. De acord, dar asta inseamna ca acea tara nu are economie. Ci doar ruleaza datorii si obligatiuni de hartie intre diferite institutii financiare. De ce a fost lasata sa ajunga aici? Si mai ales… pana cand sa impingem datoria? Pana cand s-o rulam mai departe, intre noi si noi banci? Si mai ales, de ce? Bancile astea, daca nu exista economie reala, nu sunt decat vehicule de imbogatire a unora si scufundare si mai adanca a unor economii deficitare. Un fel de Grecia- adica pompam bani, de peste tot, in ceva care oricum e falimentar. Si speram sa salvam situatia. Sa fim seriosi! Asta se trateaza intr-un singur fel: economie reala! Productie, industrie, si mai putin finante! Asa s-a ajuns aici si asta ne va aduce pieirea. Zic ne va aduce pentru ca noi vom suferi, oamenii obisnuiti, si nu bancile. Sau guvernantii. Sau bogatii. Pentru ca toata lumea isi asuma verbal responsabilitatea, in timp ce popoarele sufera efectele.
Important e ca ajutam bancile. Sa nu cumva sa falimenteze si sa se trezeaza miliardarii lumii saraci lipiti. Sa nu cumva sa se atinga de noi, poporenii, pe la vreo coada la ajutoare. In tarile in care ele se acorda. Grecii fac greve peste greve, practic s-au mutat in strada. Spaniolii manifesteaza si ei de cate ori pot. Indiferent de motivele declarate ele sunt de fapt economice. Spolierea noastra, a celor care muncim, pana dincolo de suportabilitate. Si ce fac atunci guvernele noastre? In cadrul politicilor economice comune?
Simplu. Sprijina bancile. Sa nu cumva sa cada. Pentru ca daca va cadea una vor cadea toate. Banci si tari. Pentru ca nimeni nu s-a mai preocupat de economia reala. Ci doar de invartit bani de hartie, fara acoperire in aur.
Nu conteaza ca prima criza contemporana, cea din 2008, a plecat tot de la banci. Nu conteaza ca guvernele nu mai au bani de pensii, de salarii si de ajutoare sociale. Ceea ce mai au, ce le-a ramas, injecteaza in sectorul bancar. Nu cumva sa moara bancile. Bancile sunt esentiale. Desi nu ele voteaza. Desi nu ele sufera de foame sau de greutatile pe care le intampinam noi, oamenii.
In conditiile acestea sper ca va e clar: austeritatea va continua. Disponibilizarile vor continua. Somajul va exploda. Oamenii isi vor pierde casele si din ce in ce mai multi vor muri, la propriu, de foame. Grecia, dar si alte tari, printre care Spania, Portugalia, Irlanda, dar si Italia (al carei rating a fost redus), vor continua sa se prabuseasca. Iar cei ce ar putea lua niste decizii cu adevarat salvatoare sunt ocupati cu salvarea… bancilor.
Acum nu vreau sa fiu rea. Desi imi iese, invariabil. Dar nu pot sa nu ma intreb de ce m-as chinui eu, cetatean UE (pe hartie, ca in fapt mai am de asteptat), sa salvez niste bogati. Ca da, o banca ce se prabuseste poate antrena in lant toata economia unei tari. De acord, dar asta inseamna ca acea tara nu are economie. Ci doar ruleaza datorii si obligatiuni de hartie intre diferite institutii financiare. De ce a fost lasata sa ajunga aici? Si mai ales… pana cand sa impingem datoria? Pana cand s-o rulam mai departe, intre noi si noi banci? Si mai ales, de ce? Bancile astea, daca nu exista economie reala, nu sunt decat vehicule de imbogatire a unora si scufundare si mai adanca a unor economii deficitare. Un fel de Grecia- adica pompam bani, de peste tot, in ceva care oricum e falimentar. Si speram sa salvam situatia. Sa fim seriosi! Asta se trateaza intr-un singur fel: economie reala! Productie, industrie, si mai putin finante! Asa s-a ajuns aici si asta ne va aduce pieirea. Zic ne va aduce pentru ca noi vom suferi, oamenii obisnuiti, si nu bancile. Sau guvernantii. Sau bogatii. Pentru ca toata lumea isi asuma verbal responsabilitatea, in timp ce popoarele sufera efectele.
Important e ca ajutam bancile. Sa nu cumva sa falimenteze si sa se trezeaza miliardarii lumii saraci lipiti. Sa nu cumva sa se atinga de noi, poporenii, pe la vreo coada la ajutoare. In tarile in care ele se acorda. Grecii fac greve peste greve, practic s-au mutat in strada. Spaniolii manifesteaza si ei de cate ori pot. Indiferent de motivele declarate ele sunt de fapt economice. Spolierea noastra, a celor care muncim, pana dincolo de suportabilitate. Si ce fac atunci guvernele noastre? In cadrul politicilor economice comune?
Simplu. Sprijina bancile. Sa nu cumva sa cada. Pentru ca daca va cadea una vor cadea toate. Banci si tari. Pentru ca nimeni nu s-a mai preocupat de economia reala. Ci doar de invartit bani de hartie, fara acoperire in aur.
Nu conteaza ca prima criza contemporana, cea din 2008, a plecat tot de la banci. Nu conteaza ca guvernele nu mai au bani de pensii, de salarii si de ajutoare sociale. Ceea ce mai au, ce le-a ramas, injecteaza in sectorul bancar. Nu cumva sa moara bancile. Bancile sunt esentiale. Desi nu ele voteaza. Desi nu ele sufera de foame sau de greutatile pe care le intampinam noi, oamenii.
In conditiile acestea sper ca va e clar: austeritatea va continua. Disponibilizarile vor continua. Somajul va exploda. Oamenii isi vor pierde casele si din ce in ce mai multi vor muri, la propriu, de foame. Grecia, dar si alte tari, printre care Spania, Portugalia, Irlanda, dar si Italia (al carei rating a fost redus), vor continua sa se prabuseasca. Iar cei ce ar putea lua niste decizii cu adevarat salvatoare sunt ocupati cu salvarea… bancilor.
Din ce in ce mai des imi dau seama despre ce este vorba in societatea contemporana: despre Robin Hood, dar invers. Care fura de la saraci ca sa le dea la bogati.
Daca v-a placut acest articol nu uitati sa-l distribuiti mai departe. Multumesc.
Sursa: Digerate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu